BusinessMagazin

Tag: zf

  • Un business la care probabil nu v-aţi gandit că este aşa profitabil. Doi antreprenori din Bistriţa fac 28 de milioane de euro

    „Anul trecut a fost bun, am avut o creştere de circa 20% a cifrei de afaceri şi de 40% a profitului. Însă, pentru anul acesta nu ne putem face niciun plan. 2018 este cel mai imprevizibil an, nu ştim ce decizii va lua Guvernul în acest an. În principiu, vrem să ne stabilizăm businessul în acest an la aceeaşi valoare de anul trecut“, a declarat pentru ZF Călin Oniţă, directorul general şi asociat în cadrul RCB Electro 97.

    El afirmă că businessul companiei este strâns legat de evoluţia cuprului pe bursă. RCB Electro 97 este specializată în fabri­carea şi distribuţia de conductoare şi cabluri izolate. Acti­vita­tea de producţie se desfăşoară în două gale, având suprafeţe de circa 2.500 de metri pătraţi, conform datelor de pe site-ul companiei. De asemenea, compania mai are un depozit de materii prime şi produse finite de aproximativ 2.500 de metri pătraţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Iulian Anghel, editor politic ZF: Discursul dlui Liviu Dragnea la Forumul Economic Mondial de la Davos

    Utopia şi Distopia sunt două feţe ale aceleiaşi monede. Haosul, care se întinde între aceste extreme, nu poate fi imblânzit decât de raţiune, dar în Istorie raţiunea este un lux, nu o normă –

    „Preşedintele PSD Liviu Dragnea, şef al Camerei Deputaţilor şi părinte spiritual al dnei prim-ministru Viorica Dăncilă, a fost invitat ieri să ţină un discurs în faţa liderilor lumii prezenţi la Formul Economic Mondial de la Davos. În alocuţiunea sa, puternicul lider de la Bucureşti a explicat miracolul transformării României care, în 2017, a avut cea mai mare creştere economică din lume, de 7%, cu un punct peste cea a Chinei. Elita globalizării a primit cu mult interes explicaţiile dlui Dragnea…”

    Aceasta este Utopia…

    „Comisia Europeană a transmis, ieri, Consiliului, recomandarea de a exclude România din Uniunea Europeană în urma încălcării grave de către puterea PSD/ALDE a regulilor democratice în aceasta ţară de la periferia UE. Deşi nu există legislaţie pentru excluderea unui stat membru, Comisia consideră că a menţine în rândul UE un stat totalitar echivalează cu sfârşitul de facto al Uniunii, ca patrie a libertăţii…”

    Aceasta este Distopia…

    Ambele ipoteze au şanse de a se materializa, într-un orizont apropiat, spre zero.

    Nu ar fi fost frumos, totuşi, ca dl Liviu Dragnea să fi fost prezent la Davos şi să fie invitat să vorbească despre ceva? Ba da!

    Liviu Dragnea ar fi putut fi prezent la Davos – unde se scaldă în aer de iarnă pură elita politico-financiară a lumii –în două situaţii.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Mega Image a ajuns la două magazine pe kilometru pătrat în Bucureşti

    Lanţul de super­mar­­­keturi şi ma­ga­zi­ne de proximitate Mega Image deţine doar în Bu­­cureşti 430 dintre ce­le aproa­pe 600 de uni­tăţi, aco­perind ast­fel toa­te car­­tierele dor­mi­tor, zo­ne­le de birouri şi chiar şi dez­voltările rezi­den­ţiale noi. La o supra­fa­ţă de 230 kilo­metri pătraţi, Mega Image are în medie două ma­ga­zine per kilo­metru pătrat, conform unor calcule efectuate de ZF.

    Retailerul care a devenit cel mai im­portant chiriaş de la parterul blo­cu­rilor din Capitală are în medie două ma­gazine pe kilometru pătrat. Există însă zone unde există 4-5 unităţi pe câteva sute de metri pătraţi.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Veşti proaste de sărbători pentru angajaţi. Ce se va întâmpla cu salariile de la 1 ianuarie, după terapia şoc fiscală a guvernului Tudose

    Deşi a trecut mai bine de o lună de când, prin ordonanţă de guvern, taxele sociale au fost transferate în totalitate din sarcina angaja­to­rului în cea a angajatului, mii de salariaţi încă nu ştiu ce salarii vor avea începând cu 1 ianuarie 2018. Până în prezent, din top 10 cei mai mari angajatori din economie, doar Dedeman, Complexul Energetic Oltenia şi Kaufland au anunţat că vor majora salariile brute ale angajaţilor cu 20% în 2018, astfel încât salariul net să rămână la acelaşi nivel din 2017.
     
    „CE Oltenia va adopta măsurile necesare pentru a nu afecta în mod negativ veniturile pro­priilor angajaţi. Prin transferarea contribu­ţi­ilor de la angajator la angajaţi, evident că salariul brut de bază al tuturor angajaţilor va fi majorat cu valoarea contribuţiilor“, a spus Sorin Boza, directorul Complexului Energetic Oltenia.
     
    Pe de altă parte, compania petrolieră OMV Petrom, unul dintre cei mai mari anga­jatori din România, a transmis la solicitarea ZF că încă se află în discuţii cu sindicatul repre­zentativ. Reprezentanţii companiei nu anunţă nimic cu privire la refacerea contractelor de muncă, dar spun că au propus acordarea unor indemnizaţii lunare, astfel încât salariile nete ale angajaţilor să nu fie afectate. În cadrul OMV Petrom lucrează aproape 14.000 de angajaţi.
     

  • Unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti se VINDE

    Antreprenorul Damian Mereu, care deţine producătorul de biscuiţi Croco din Oneşti (jud. Bacău), a scos businessul la vânzare, conform surselor ZF. 
     
    Compania este evaluată de piaţă între 80 şi 100 de mi­lioane de euro, iar la uşa antreprenorului au bătut investitori financiari şi strategici. Contactat de ZF, Damian Mereu a negat informaţiile. De proces se ocupă, conform datelor ZF, compania de audit şi consultanţă KPMG.
     
    Damian Mereu spunea anterior pentru ZF că a primit de-a lungul timpului oferte de vânzare, dar că prioritatea lui este de a finaliza investiţiile pe care le are în derulare.
     

  • Aceste sunt cele mai valoroase zece companii şi bănci din România

    Ediţia din acest an a catalogului vine după cel mai bun an pentru businessul local. Cifra de afaceri a companiilor şi a băncilor din România a ajuns în 2016 la 1.300 de miliarde de lei (285 mld. euro), în timp ce marja de profit net a atins un nivel record de 4%. Rezultatele se văd şi în evaluarea companiilor, astfel că pentru prima dată în ultimul deceniu companiile din top 100 sunt evaluate la peste 70 de miliarde de euro.

    De cinci ani valoarea companiilor prezente în Top 100 creşte constant, însă cel mai mare avans, de 18% (la valoarea calculată în lei), a fost atins anul acesta. Astfel, cele mai valoroase 100 de companii şi bănci din România au fost evaluate la 333,8 de miliarde de lei (72,5 mld. euro).

    Ediţia de anul acesta cuprinde 20 de businessuri din România evaluate la peste un miliard de euro.

    Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, este pentru al doilea an consecutiv cea mai valoroasă companie locală, fiind cotată la 3,578 miliarde de euro.

    ”Hidroelectrica a depăşit cu succes perioada dificultăţilor financiare. Acum este momentul să ne îndreptăm atenţia foarte clar către zona de investiţii, dezvoltare şi mentenanţă. Pentru anul 2018 ne dorim să consolidăm aceste activităţi pe care noi le considerăm vitale pentru evoluţia sănătoasă şi sustenabilă a companei“, spune Bogdan Badea, preşedintele directoratului Hidroelectrica.

    Producătorul de energie va fi listat cel mai probabil anul viitor la Bursa de Valori din Bucureşti, după estimările Ministerului Energiei. Listarea, anunţată din 2016, vine după ce compania a ieşit anul trecut din insolvenţă, procedură în care s-a aflat timp de patru ani, începând cu 2012. Proiectul de listare a companiei se află acum în dezbatere publică, iar aceasta este cea mai râvnită listare la bursa românească de către investitori. Acum însă statul vrea să listeze 10% din companie, faţă de 15% cât stabilise în 2013.

    OMV Petrom s-a clasat, pentru al doilea an consecutiv, pe locul al doilea în topul celor mai valoroase companii din România, cu o valoare de 3,559 miliarde de euro, în creştere cu 25% faţă de 2016. Timp de zece ani, OMV Petrom a fost lider incontestabil în Top 100, poziţie pe care a pierdut-o în 2016.

    Producătorul naţional de gaze Romgaz şi-a majorat valoarea cu aproape 30% la sută faţă de anul trecut, până la 2,577 miliarde de euro, clasându-se pe poziţia a treia în topul celor mai valoroase 100 de companii din România.

    Romgaz completează astfel un podium format pentru prima dată în ultimii ani de companii din energie şi industria petrolieră.
    Topul s-a realizat pe baza rezultatelor financiare din 2016 pentru companiile necotate, în timp ce la firmele listate la bursă s-a luat în calcul capitalizarea bursieră din ultima şedinţă de tranzacţionare a lunii septembrie. Evaluarea băncilor din Top 100 a fost realizată în acest an de firma de consultanţă şi evaluare independentă Veridio.

    Ursus Breweries, cel mai mare producător de bere din România, care anul acesta a trecut în mâinile grupului japonez Asahi, a înregistrat cea mai mare creştere a valorii. Alături de Ursus, alte cinci companii din clasament au fost evaluate în creştere cu cel puţin 100% faţă de anul precedent.

    ”Valoarea companiilor din sectorul bunurilor de consum prezente în Top 100 cele mai valoroase companii a crescut de 2,1 ori faţă de anul precedent, calcul realizat fără a lua în considerare impactul cursului de schimb. Această evoluţie a fost determinată atât de creşterea vânzărilor şi a profitabilităţii operaţionale, cât şi de ajustarea multiplilor de evaluare la condiţiile macroeconomice favorabile consumului, aşa cum a fost cazul în tranzacţia prin care liderul pieţei berii din România a fost cumpărat într-o tranzacţie regională“, a explicat Alexandru-Ştefan Vlaicu, analist de investment banking în cadrul BT Capital Partners, partenerul ZF în realizarea acestui catalog.

    Douăzeci şi unu de jucători nou intraţi sunt incluşi în topul din acest an, iar prezenţa lor arată creşterile înregistrate anul trecut în retail, dar şi în piaţa de restaurante sau agrobusiness. Reţeaua cu profil de discount Lidl România este situată cel mai sus între firmele nou intrate, pe locul 26.

    ”Un alt câştigător al fundamentelor bune ale consumului privat a fost sectorul de retail, care a înregistrat o creştere a valorii cu 51% faţă de anul precedent. Această evoluţie a fost determinată de creşterea cu 29% a valorii companiilor prezente în ambii ani în Top 100, dar şi de apariţia în top a trei nume noi care activează în sectoarele: retail de îmbrăcăminte, retail de jucării şi retail tradiţional (hipermarket)“, a mai spus Alexandru-Ştefan Vlaicu.

    Raportat la evoluţia industriilor, sectorul producţiei auto şi al componentelor auto este marele câştigător al ediţiei din acest an, cu treisprezece companii în top 100.

    Investiţiile din industria auto, precum şi rulajele mari de vânzări şi marjele în creştere au trimis în top 100 cele mai valoroase companii din România treisprezece companii din sectorul auto, din care patru sunt companii nou intrate în acest clasament, arată datele din anuarul realizat de Ziarul Financiar împreună cu BT Capital Partners şi cu firma de evaluare şi consultanţă Veridio.

    Automobile Dacia este de patru ani cea mai mare companie din România după cifra de afaceri, iar anul acesta producătorul de la Mioveni continuă să păstreze cea de-a patra poziţie în Top 100 după ce în 2016 pentru prima dată s-a apropiat de podiumul celor mai valoroase businessuri locale.

    Dacia a fost evaluată la 2,15 mld. euro (9,91 mld. lei), în creştere cu 1% faţă de anul trecut.

    Al doilea constructor auto local, Ford România, a urcat puternic şi după ce anul trecut a intrat în Top 25, anul acesta a ajuns pe locul 17 între cele mai valoroase 25 de companii din economia locală, după ce compania a fost evaluată la 5 mld. lei (1,08 mld. euro), în creştere cu 60%.

    Noile vedete ale industriei sunt fabricile Takata, Schaeffler, Marquardt şi Robert Bosch.

    Compania germană Robert Bosch, situată pe locul 100, stabileşte şi pragul de intrare în top din acest an la 220 de milioane de euro. Faţă de ediţia anterioară, când Siemens încheia topul la 152 de milioane de euro, pragul de intrare a urcat cu aproape 70 de milioane de euro.

    Şaptesprezece companii au fost evaluate în scădere, iar ca industrii cele mai afectate au fost telecomul, energia, dar şi sectorul industrial, cu TenarisSilcotub Zalău şi ArcelorMittal Galaţi pierzând puternic teren la finalul unui an marcat de o piaţă cu multe semne de întrebare.

    ”Sectorul de telecom, măcinat de concurenţa asiduă şi cu un ritm mai încet de creştere, a înregistrat o scădere a valorii de circa 23%. Ajustarea negativă a multiplilor de evaluare din sector a fost confirmată inclusiv de tranzacţia prin care singurul jucător controlat de un antreprenor român s-a listat la bursa de la Bucureşti în primăvara acestui an“, a explicat Alexandru-Ştefan Vlaicu.

    Patru businessuri controlate de antreprenori sunt evaluate la peste 500 de milioane de euro fiecare, iar liderul este Banca Transilvania.

    Cele mai scumpe 25 de afaceri controlate de antreprenori sunt evaluate la 9,1 mld. euro în acest an, potrivit datelor din anuarul Top 100 cele mai valoroase companii din România, care a stabilit pragul maxim de evaluare a unui business antreprenorial la 2 mld. euro, iar pe cel minim pentru Top 25 la 81 mil. euro.

    Podiumul businessurilor antreprenoriale este format din aceleaşi trei companii ca şi anul trecut – Banca Transilvania, Dedeman şi Digi – doar că afacerea din bricolaj a fraţilor Adrian şi Dragoş Pavăl a trecut pe poziţia a doua în faţa Digi, după ce şi-a dublat valoarea la finalul unui an în care vânzările au sărit de un miliard de euro. Mai mult, Dedeman este o prezenţă constantă în topul celor mai profitabile companii din România, cu o marjă de profit net care nu a coborât niciodată în ultimii ani sub 10%.

    în ultimul an, trei companii antreprenoriale din Top 100 cele mai mari firme cu capital privat românesc au venit pe bursă, acesta fiind un nivel record. MedLife a deschis calea bursei printr-o listare în decembrie 2016, compania controlată de familia Marcu fiind urmată în mai anul acesta de Digi (compania RCS&RDS). Din noiembrie a intrat în ring un nou business antreprenorial, Sphera Franchise Group (compania umbrelă care operează KFC şi Pizza Hut).

    ”Unde îşi poate găsi susţinerea o companie românească pentru a-şi continua dezvoltarea şi, de ce nu, a deveni un jucător regional sau global? în lumina ultimului an, primul răspuns care ne vine în minte este listarea la bursă. (…) Iar cu trei nume mari listate în ultimele 12 luni, dintre care două prind Top 10 şi unul Top 25 companii antreprenoriale Româneşti, anul 2017 pare să reprezinte începutul schimbării din acest punct de vedere“, a concluzionat analistul de la BT Capital Partners.

  • Ministrul Finanţelor: Sunt trei mari acţiuni de control deschise la bănci

    „Avem trei mari acţiuni de control deschise la bănci. Le-am spus şi celor din Asociaţia Română a Băncilor: nu se poate să nu plăteşti impozit pe profit timp de 10 ani. Monitorizăm lunar declaraţiile de plată. Au început să apară şi declaraţii rectificative. Aceasta înseamnă că instituţiile bancare încep prin propria voinţă să nu mai vândă credite în străinătate fără justificare. Am limitat deductibilitatea la 30%, atât pentru bănci, cât şi pentru oricare alte companii care vând creanţe. La o singură bancă am stabilit impozit pe profit suplimentar care ar fi trebui plătit statului în ultimii cinci ani în valoare de 650 milioane de lei. Acolo este vorba şi de o plângere penală. Au fost nişte tranzacţii succesive de vânzare/cumpărare de creanţe prin care o parte din active, sute de milioane de euro, au mers în paradisuri fiscale. Trebuie să vă imaginaţi că în fiecare tranzacţie de creanţe se află în garanţii în spate. Spre exemplu, a fost o bancă ce a vândut o creanţă cu o valoare nominală de 14 milioane de euro cu un euro în străinătate, iar cumpărătorul a venit la firma românească şi i-a spus simplu: dacă nu intru acţionar, cer lichidarea. Gândiţi-vă că avem firme de stat care pot ajunge în această situaţie când iau credite de la bănci străine din România. Acestea pot fi preluate pe nimic prin acest mecanism. Este chiar şi o problemă de siguranţă naţională”, a declarat ministrul Finanţelor.

  • Acum la ZF Live: Tendinţe în piaţa auto. Ce vrea clientul român de la o maşină?

  • Isărescu: Impozitul pe cifra de afaceri merge la un restaurant, un birt, o firmă mică

    “Un alt caz despre importanţa dezbaterii, o dezbatere serioasă, nu o descurajare prin acuzaţii de la început: impozitul pe cifra de afaceri este o catastrofă, o dezbatere serioasă, să spună cum se poate împăca impozitul pe cifra de afaceri cu TVA-ul. Că şi TVA-ul este tot un impozit pe cifra de afaceri, numai că pe valoare adăugată. Păi, de fapt, dăm verdicte şi nu dezbatem? Ieri am fost năvălit la o conferinţă de presă pe probleme monetare despre probleme fiscale. Zic – Dar de ce nu discutaţi cu specialiştii din Finanţe? Aceasta este puterea dialogului şi a acestor dezbateri pe care am venit aici să le aud. Impozitul pe cifra de afaceri merge la o firmă care nu creează valoare adăugată, nu are lanţuri multe de producţie. Nu? E la primul rând, acolo jos. Cumpără ceva şi vinde altceva. Un restaurant, un birt, o firmă mică. Nu începi să iei mai multe produse şi… Ce facem, îi impozitezi pe toţi? Aceasta a fost marea revoluţie a TVA-ului şi diferenţierea între impozitul pe vânzări, cum se numeşte în Statele Unite, şi TVA-ul din România”, a arătat guvernatorul BNR.

    Cum se poate impaca tva cu impozitul pe cifra de afaceri trebuie dezbatut, impozitul pe cifra de afaceri merge la o firma care nu creeaza valoare adaugata, care nu creeaza lanturi de productie, o companie care cumpara ceva si apoi vinde altceva. Un restaurant, o firmă mică. Ce facem, îi impozitezi pe toţi? 

  • A fondat compania chiar înainte de criză, a gestionat-o cu succes într-o perioadă dificilă, iar azi afacerea lui depăşeşte jumătate de milion de euro

    Dorinţa de a urma calea antreprenoriatului a existat încă din adolescenţă. Am fost mânat de dorinţa de a fi propriul meu şef, de a avea o sursă de venit şi de a putea face ceva ce îmi place“, mărturiseşte Florin Pană, care a absolvit Facultatea de Construcţii din Bucureşti.

    |nfiinţată în 2007, Cover Grup Construct are un rol, în primul rând, de consultant, sfătuind clientul, în funcţie de ce doreşte acesta, ce fel de materiale sunt recomandate pentru acoperiş; firma se poate ocupa şi de montarea propriu-zisă. ”Pe scurt, clienţii au posibilitatea de a lucra întreg proiectul cu noi, de a achiziţiona doar materialele necesare prin intermediul nostru sau doar de a apela la serviciile noastre de montaj“, spune Pană.

    La scurt timp de la înfiinţare însă, firma a avut de traversat o perioadă dificilă cauzată de criză, care a izbucnit chiar când ”noi de-abia începusem să intrăm pe piaţă“; şase luni mai târziu ”tot ceea ce învăţasem nu se mai aplica“. Piaţa de construcţii s-a contractat brusc, iar companiile a trebuit să se adapteze pentru a putea supravieţui. Strategiile au variat în funcţie de domeniu şi de mărimea companiei. ”Noi am luat decizia de a ne axa pe calitate şi pe soluţii premium, contrar cerinţelor din piaţă. Am avut curajul de a merge contra curentului, după ce, în urma unei analize interne, am înţeles că în acest domeniu piaţa de low-cost nu poate susţine un business, nu putem scoate profit“, mărturiseşte Pană. 

    Compania are deopotrivă clienţi din segmentul rezidenţial şi din cel comercial; de la înfiinţare firma a avut peste 4.000 de clienţi. 70% dintre proiecte au fost din domeniul rezidenţial, diferenţa revenind construcţiilor de tip comercial. Antreprenorul consideră că unul dintre proiectele care au constituit o provocare a fost realizarea acoperişului pentru Mega Image Băneasa. ”A fost vorba de un proiect ce a presupus soluţii de acoperire din tablă fălţuită din cupru, montată de echipa noastră pe o suprafaţă de aproximativ 800 mp, într-un interval de 12 zile lucrătoare; am predat proiectul înainte de deadline. S-a lucrat intens, chiar nonstop, în două ture de lucru: zi şi noapte“, spune el.

    |n 2016 compania, care a ajuns la 20 de angajaţi, a avut o cifră de afaceri de aproximativ 520.000 de euro, cel mai mare rezultat din ultimii trei ani. ”Evoluţia a fost pozitivă, iar în momentul de faţă suntem o companie profitabilă.“

    Preferinţele românilor în materie de acoperişuri diferă în funcţie de regiune. ”|n zona de sud a ţării, cel mai des întâlnite sunt acoperişurile din ţiglă metalică, pe când în centrul ţării, cu precădere în judeţele Sibiu şi Braşov, sunt preferate cele ceramice“, explică şeful Cover Grup Construct. Piaţa acoperişurilor devine tot mai dinamică şi mai concurenţială pe măsură ce producătorii locali vin cu noi soluţii de top, tot mai performante şi mai durabile, iar clasica ţiglă metalică este îmbunătăţită.

    El apreciază că piaţa soluţiilor de acoperire este în creştere, trend ce se aşteaptă să se menţină şi în viitorul apropiat. ”Se construieşte destul de intens în această perioadă şi chiar dacă piaţa de construcţii se va tempera la un moment dat, trebuie luată în considerare şi activitatea de renovări şi resturări. Există încă foarte multe clădiri vechi, pe care noi le vedem ca potenţiale proiecte de restaurare“, este de părere Pană.

    Potrivit caluculelor ZF, în 2016 piaţa se situa la peste 150 mil. euro, iar unii au estimat-o chiar la 180 mil. euro luând în calcul atât ţigla metalică, cât şi pe cea din ceramică sau beton alături de celelalte alternative. Horaţiu Ţepeş, omul de afaceri braşovean care controlează Bilka Steel, cel mai mare jucător de pe piaţa de profil din ultimii doi ani, cu afaceri de aproape 200 mil. lei în 2015, estimează piaţa de acoperişuri la 31 de milioane de metri pătraţi, din care 65% reprezintă ţigla metalică, în timp ce ţigla de beton 8%, cea ceramică 13%, iar restul este reprezentat de alte tipuri de acoperiş.

    Avantajul ţiglei metalice este greutatea redusă, costurile mai mici de transport, montajul şi gama variată de modele, accesorii şi culori. Pe de altă parte, ţigla metalică are şi dezavantaje, de la design la funcţionalitate.

    |n plus, în România există multe construcţii vechi pentru care înlocuirea acoperişului este necesară, dar fundaţia nu permite aşezarea unei greutăţi ridicate pe acoperiş. Spre exemplu, pe un acoperiş de 200 mp se va aşeza o greutate de 1.000 kg în cazul ţiglei metalice, spre deosebire de cele 10.000 kg în cazul ţiglei ceramice sau al betonului.

    Florin Pană spune că investiţia iniţială a fost de aproximativ 10.000 de euro, care au mers către utilaje de construcţii şi pentru primii angajaţi. ”Ulterior, am început să reinvestim banii câştigaţi în utilaje şi mai performante, în trainingul echipei de profesionişti şi în mărirea acesteia.“

    Principalul obstacol în dezvoltarea afacerii de care Florin Pană s-a lovit a fost lipsa experienţei, ”mai ales că, la scurt timp după înfiinţarea companiei, a început să se manifeste şi la noi situaţia crizei economice“. Spune că a învăţat din greşeli şi cum să ia deciziile corecte, semnalând că decizia cea mai importantă a fost ”aceea de a nu renunţa şi de a continua munca în domeniu“.

    Pentru 2017 şeful Cover Grup Construct spune că va continua investiţiile în utilaje şi că tot anul acesta are în plan finalizarea unui nou sediu pentru companie, la Afumaţi, ”dar aici suntem ţinuţi în loc de birocraţie“.