♦ La finalul primului semestru din 2021, numărul de cooperative agricole din România a trecut de 1.800 ♦ Mai bine de jumătate din cooperativele existente au fost înfiinţate în perioada 2016 – 2020 ♦ Primele 20 de cooperative agricole după cifra de afaceri realizată au făcut peste 900 mil. lei în 2020, însă cifra este similară cu cea realizată de primele 10 cooperative în 2019. Acest lucru arată că fermierii au fost puternic impactaţi de seceta pedologică, iar în unele cazuri scăderile au fost de până la 50%.
Deşi România este membră a Uniunii Europene de 14 ani, numărul cooperativelor agricole nou înfiinţate a început să crească abia în ultimii cinci ani. Astfel, din 2016 până la finalul anului trecut, au apărut 935 de cooperative agricole, adică o cooperativă la 2,5 zile, potrivit calculelor ZF pe baza datelor furnizate de Registrul Comerţului.
„Principalul factor pentru care mulţi fermieri s-au asociat este dat de accesul la fonduri europene prin Planul Naţional de Dezvoltare Rurală. Cooperativele au avut anumite avantaje la punctaj şi au putut accesa bani nerambursabili de până la 90% din investiţie, iar astfel au putut să şi crească mai rapid. De altfel, în ultimii doi ani s-au asociat fermierii şi pentru a-şi vinde marfa, pentru că în sezon, cel puţin la roşii şi castraveţi, este supraproducţie şi erau nevoiţi să arunce o parte din producţie“, spune Horaţiu Raicu, preşedinte al Cooperativei Agricole Agrostar, ce reuneşte circa 20 de producători de legume din satele Câmpurelu şi Colibaşi, din judeţul Giurgiu.
De asemenea, Andrei Pascu, acţionar al Cooperativei Agricole Rodagria, înfiinţată în 2017 în Ogoru, judeţul Călăraşi, susţine că fermieri şi-au dat seama că e mai uşor să-şi facă loc pe rafturile din supermarketuri cu produsele dacă îşi unesc forţele, însă, subliniază că lucrurile merg greoi, pentru că de la producător la comerciant nu există fluiditate şi armonie. „Noi am vrut cooperative ca afară, dar coordonarea noastră nu este ca afară şi atunci apar sincope, iar unii membri ai cooperativei, chiar dacă sunt înscrişi în ea, preferă să vândă individual. De ce? Pentru că noi nu avem o istorie ca ceilalţi, iar în lipsa comunicării apare neîncredere şi multe cooperative existente nu sunt funcţionale“, afirmă Andrei Pascu.
La începutul lunii iulie, în România erau în total 1.831 de cooperative agricole înfiinţate, potrivit datelor de la Registrul Comerţului, însă, dintre acestea numai aproximativ 500 depun bilanţ anual, conform celor mai recente date ZF.
Specialiştii din domeniu consideră că acest lucru se întâmplă pentru că unii fermierii încă privesc cooperativa ca pe un CAP (cooperativă agricolă de producţie), având experienţa de dinaintea anilor ?90, ci nu ca pe o structură strategică sau de marketing.
„Practic, avem cooperative constituite şi ţinute în sertar, fără să fie lucrative. Avem nevoie de intervenţia statului, pentru că asocierea reală este inexistentă, căci sunt persoane care confundă cooperativa cu CAP-ul. În continuare o să asistăm la o creştere, pentru că vin bani prin noul Plan Naţional Strategic, dar o parte o să fie tot nefuncţionale“, a explicat Horaţiu Raicu.
Totuşi, Pascu, antreprenor întors după mai mulţi ani din străinătate, crede că fermierii români pot înţelege rolul cooperative, dar nu doar promovându-se ideea de a fi afiliaţi la o cooperativă, ci şi de comercializa prin intermediul acesteia.
„Noi avem 15 membri, unii sunt full time, alţii nu. Dar anul acesta am observat că s-au întors 7-9 membri care erau la început şi au vândut toată marfa prin intermediul cooperativei, pentru că au înţeles că fermierii trebuie să producă, ci nu să negocieze sau să se ocupe de logistică. Cooperativele aduc un plus în business şi viitorul este al asocierii, pentru că altfel o să fie foarte greu să mai vinzi marfa. În primă fază, unii membrii o să nege beneficiile, apoi o să accepte cooperativa şi după aceea o să îi vadă importanţa“, consideră Andrei Pascu.
La un pas de miliard
Primele 20 de cooperative agricole din România, după cifra de afaceri, au realizat anul trecut, în total, venituri de 933,5 milioane de lei, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului. Cele mai multe companii au avut venituri în scădere, din cauza secetei pedologice, care a afectat puternic producţiile de cereale.
Spre comparaţie, în 2019, primele 10 cooperative agricole din România realizaseră venituri totale de 855,3 milioane de lei.
Mai mult, anul trecut, au fost multe schimbări în top, începând chiar cu liderul. Cooperativa agricolă integrată Ţara Mea, formată din peste 1.000 de membrii, şi-a pierdut prima poziţie, coborând de la peste 200 de milioane de lei, la afaceri de circa 153 de milioane de lei, conform datelor publice.
Totodată, Cooperativa agricolă Dobrogea Sud, care lucrează peste 20.000 de hectare, în principal în judeţul Constanţa, cel mai afectat de seceta din anul agricol 2020, a coborât de pe locul 3 pe locul 9, căci veniturile s-au redus cu 55% până la 36,2 milioane de lei. Însă, s-au văzut şi recoltele bune din vestul ţării, dar şi preţul record al cerealelor, pentru că Cooperativa agricolă Banat Agro Vest a urcat pe locul 4 de pe locul 6, ajungând la 61,4 milioane de lei, cu 5 milioane mai mult decât în anul precedent.