BusinessMagazin

Tag: vaccin

  • Ce spune medicul V. Gheorghiţă, despre noile tulpini ale virusului:

    Medicul Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare anti-COVID-19, a declarat că eficacitatea vaccinurilor omologate în faţa noilor tulpini ale virusului este uşor diminuată şi că singura varianta pentru a opri răspândirea virusului rămâne vaccinarea. 

    Potrivit medicului Valeriu Gheorghiţă, datele arată că eficacitatea vaccinurilor este puţin diminuată în faţa noilor tulpini ale virusului SARS CoV-2. De aceea, trebuie să ne vaccinăm, astfel suntem protejaţi faţă de formele severe, a precizat Gheorghiţă.

    „Datele disponibile la acest moment ne arată că eficacitatea acestor vaccinuri este uşor diminuată faţă de tulpina salbatică şi chiar faţă de tulpina britanică. Singurul meu mesaj este să ne programăm cât mai mulţi la vaccinare şi să accelerăm campania. Chiar dacă eficacitatea nu este cea care reiese din studiile efectuate, ne protejează de formele critice. Nici un vaccin nu este 100% eficace”, a explicat Valeriu Gheorghiţă.

    Medicul Gheorghiţă a mai spus că specialiştii se aşteaptă ca tulpină britanică să devină dominantă în România. Specialiştii vor urmări cu atenţia evoluţia tulpinilor din Brazilia şi Africa de Sud.

  • Italia este prima ţară din Europa care va produce vaccinul rusesc Sputnik V

    “Suntem în discuţii cu guvernul Italiei. Există multe regiuni entuziaste în ceea ce priveşte Sputnik V, care doresc să îl producă pe plan intern. Pentru prima dată cooperăm acum cu compania elveţiană Adienne Pharma & Biotech pentru producţia Sputnik V în Italia “, a declarat Dmitriev într-un interviu acordat canalului de televiziune italian Rai 3.

    Mecanismul de fabricaţie va contribui la crearea de noi locuri de muncă şi va oferi Italiei posibilitatea de a controla produsul.

    Producţia Sputnik V în Italia ar putea începe încă din iunie.

    RDIF a anunţat că este în discuţi şi cu Germania şi Franţa.

    Sputnik V, care are o rată de eficacitate raportată de 92% pentru prevenirea infecţiilor cu COVID-19, este un vaccin cu două doze, cu cerinţe de depozitare la rece mai mici decât cele produse de Pfizer şi Moderna şi fost autorizat pentru utilizare de urgenţă în cel puţin 20 de ţări.

     

  • Agenţia Europeană a Medicamentelor începe evaluarea vaccinului anti-coronavirus Sputnik. În ce ţări din Europa a ajuns deja serul rusesc

    Agenţia Europeană a Medicamentelor (EMA) a început să evalueze vaccinul rus anti-coronavirus Sputnik V, scrie Euronews.

    „Studiile clinice indică faptul că Sputnik V generează anticorpii şi celule imune care combat virusul SARS-CoV-2 şi protejează organismul împotriva COVID-19 (…) Evaluarea va continua până vom găsi suficient de mult date care sugerează autorizarea la scară largă a dozelor”, a declarat EMA.

    Anunţul vine la scurt timp după ce Slovacia a devenit al doilea stat UE, după Ungaria, care primeşte serul rusesc în ciuda faptului că nu a fost aprobat de autoritatea de reglementare din cadrul Uniunii.

    Până acum au fost autorizate doar trei vaccinuri în blocul european: Pfizer/BioNTech, Moderna şi AstraZeneca/Universitatea Oxford. Serul creat de Johnson & Johnson, administrat într-o singură doză, ar putea fi aprobat la jumătatea lunii martie.

    „După ce vom primi acordul EMA, vom putea oferi vaccinul unui număr de 50 de milioane de europeni începând cu iunie 2021”, spune Kirill Dimitriev, CEO-ul Fondului de Investiţii Directe din Rusia, care a finanţat vaccinul Sputnik V.

    Datele sugerează până acum că serul prezintă o rată de eficacitate de 91,6%. În plus, vaccinurile pot fi depozitate la temperaturi normale de refrigerare, iar preţul unei doze ajunge la 8,5 euro.

    Sputnik V a ajuns în 40 de ţări la nivel mondial, incluzând aici state europene precum Serbia, Muntenegru, Moldova şi Ungaria. Slovacia a primit recent 200.000 de doze.

    Ungaria, care a început să administreze serul încă de la jumătatea lunii februarie, a criticat în mod constant programul de imunizare al Uniunii Europene şi a decis să administreze luna trecută vaccinul dezvoltat de chinezii de la Sinopharm.

    „De ce aş crede că experţii europeni sunt mai inteligenţi decât noi? Am mai multă încredere în Centrul Ungar de Sănătate Publică decât în Bruxelles”, spune prim-ministrul Viktor Orban.

    Ungaria a efectuat până acum 1.011.405 de inoculări, număr ce acoperă 10,35% din populaţia ţării.

     

  • Pot să mă vaccinez dacă am născut recent şi alăptez?

    „Da. Nu avem până în acest moment niciun studiu care să demonstreze vreun impact negativ al vaccinării mamei asupra unui copil care este alăptat. La fel, nu avem niciun fel de studiu care să fi demonstrat vreun impact negativ al vaccinării asupra unei femei gravide. Asociaţia Americană a Obstetricienilor şi Ginecologilor recomandă vaccinarea pentru toate femeile gravide sau care alăptează şi care doresc să se vaccineze”, spune Răzvan Cherecheş: https://www.facebook.com/MinisterulSanatatii/videos/470537293972263.

    Conform acestuia, există voci în spaţiul public românesc care împrăştie zvonuri ridicole cum că vaccinarea ar duce la sterilizarea femeilor, „ceea ce este complet fals. Femeilor care au intrat în faza a treia a vaccinului li s-a spus explicit să nu rămână gravide, astfel încât studiul să fie relevant. Cu toate acestea, cum socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg, zeci de femei vaccinate au rămas gravide, ceea ce demonstrează că vaccinarea nu afectează fertilitatea în niciun fel”.

    În plus, profesorul de sănătate publică la Universitatea Babeş-Bolyai atrage atenţia că trebuie să avem încredere în producătorii de vaccinuri, la fel cum avem încredere în uzilele de apă: „Gândiţi-vă aşa, mâncarea pe care o mâncaţi în fiecare zi, apa pe care o beţi în fiecare zi, cât de siguri sunteţi ce intră în mâncarea respectivă? Exact la fel, cum avem încredere în uzina de apă, în producătorii de alimente, trebuie să avem încredere şi în producătorii de vaccin, cu atât mai mult cu cât administrarea vaccinului este pur voluntară”.

  • Precizările CNCAV privind decesul unui bărbat vaccinat recent

    Astfel, în 2 martie, bărbatul în vârstă de 45 de ani s-a prezentat, conform programării în platforma electronică, pentru administrarea primei doze de vaccin produs de Pfizer/BioNTech, într-un centru de vaccinare din Mioveni, judeţul Argeş.

    În urma efectuării triajului medical şi a examenului clinic de specialitate de către personalul vaccinator, nu au fost indicate probleme cronice de sănătate.

    După administrarea dozei de vaccin, conform procedurii, bărbatul a rămas în spaţiul de supraveghere postvaccinală, fără a prezenta simptomatologie, ulterior părăsind centrul de vaccinare.

    Conform datelor furnizate către CNCAV, după patru ore de la administrarea vaccinului, pacientul a fost adus cu ambulanţa la Compartimentul de Primiri Urgenţe din cadrul Spitalului Orăşenesc Mioveni, în urma unui episod de pierdere a conştienţei suferit la domiciliu.

    La sosirea în unitatea medicală, pacientul avea o stare generală bună, fără a prezenta traumatisme. În urma investigaţiilor specifice complexe, acesta a rămas sub supraveghere medicală, însă în seara aceleaşi zile, bărbatul a solicitat externarea pe propria răspundere, contrar avizului medical.

    În dimineaţa zilei de 3 martie, personalul medical de la Ambulanţă, solicitat de familia acestuia, a declarat decesul bărbatului, la domiciliu.

    DSP Argeş a sesizat autorităţile pentru efectuarea procedurilor specifice pentru stabilirea cauzelor decesului. Conform medicului de familie al acestuia, persoana se afla în evidenţă cu dislipidemie şi valori tensionale crescute.

  • Motivul pentru care Marea Britanie face rapelul la AstraZeneca la 12 săptămâni, iar România la 8

    Întrebat miercuri la Digi24 de ce rapelul la vaccinul AstraZeneca în Marea Britanie se recomandă la 12 săptămâni, iar în România la 8 săptămâni, vicepreşedintele Comitetului Naţional de coordonare a activităţilor de vaccinare, Andrei Baciu, a spus că pentru orice vaccin, Agenţia Europeană a Medicamentului are un grup de experţi independenţi care evaluează datele ştiinţifice şi pe baza datelor face o recomandare către Comisia Europeană, care dă autorizaţia.

    „În cadrul acestui vaccin recomandarea pentru rapel a fost de la 4 la 12 săptămâni. Am consultat experţii pe datele ştiinţifice pe care le avem, iar recomandarea a fost ca rapelul să se efectueze la 8 săptămâni. Însă este esenţial să efectuăm rapelul pentru că numai aşa dobândim imunitatea. Sperăm ca pe 11 martie să apară şi primul vaccin care se va efectua într-o singură doză, Johnson and Johnson”, a afirmat Baciu.

    Întrebat, de asemenea, când ajunge în România vaccinul de la Johnson, Andrei Baciu a răspuns că cel mai probabil se va întâmpla în aprilie.

    În ce priveşte schimbările la programare în cea de-a treia etapă de vaccinare, din 15 martie, Baciu a spus că va fi pornită o funcţiune a platformei – lista de aşteptare.

    „Evident că din acel moment nu pot să ai două tipuri de a ajunge la vaccinare, pe de o parte lista de aşteptare şi pe de altă parte varianta actuală, şi atunci de pe 15 martie când lansăm această variantă, programările se fac numai în acest fel. Are foarte multe avantaje o astfel de abordare, am fi vrut să o facem mai devreme însă din punct de vedere tehnic a fost dificil să implementezi chestia asta pentru aplicaţia care funcţionează deja şi pe de altă parte trebuia să ai toate centrele identificate pentru că această listă de aşteptare va fi specifică fiecărui centru, nu va fi una generală”, a adăugat vicepreşedintele Comitetului Naţional de coordonare a activităţilor de vaccinare.

    Vaccinul cu care vor fi vaccinaţi românii aflaţi pe lista de aşteptare nu va putea fi ales.

  • Premieră istorică: În Republica Moldova a fost făcut primul vaccin anti-Covid

    Preşedintele Maia Sandu a anunţat că marţi un cadru medical a fost vaccinat anti-Covid. Este prima persoană din Republica Moldova care se imunizează. Sunt folosite vaccinurile donate zilele trecute de România, iar prioritate au cadrele medicale.

    „Azi a fost administrat primul vaccin în Republica Moldova. Este o zi importantă pentru noi toţi – astăzi prinde viaţă speranţa că, după lucrătorii din prima linie, vom reuşi să vaccinăm cât mai mulţi cetăţeni şi vom reveni la normalitate (…) Prima tranşă de vaccinuri va fi folosită pentru imunizarea personalului medical din prima linie. Trebuie să protejăm viaţa şi sănătatea medicilor ca ei să ne poată ajuta în continuare să ieşim cu bine din pandemie (…) Vă asigur că depunem toate eforturile pentru ca şi cetăţenii noştri să aibă acces cât mai rapid la vaccin”, a anunţat Maia Sandu pe Facebook.

    Zilele trecute, Guvernul României a trimis o primă tranşă de 21.600 de doze de vaccin către Republica Moldova, sub formă de donaţie. În total Moldova va primi de la România 200.000 de doze de vaccin împotriva Covid-19.

    Conform statisticilor, numărul moldovenilor care au murit din cauza Covid 19 se apropie de 4.000, iar cel al persoanelor infectate este în jur de 180.000.

  • Ungaria şterge tipul vaccinului din certificatul de vaccinare

    Certificatul naţional de vaccinare ungar nu va preciza ce tip de vaccin a fost administrat, potrivit unui amendament al unui decret guvernamental, scrie Euractiv.

    Subiectul este deosebit de sensibil în Ungaria, care este singura ţară din UE care-şi vaccinează cetăţenii cu vaccinul rus Sputnik şi cel chinez Sinopharm, care nu sunt autorizate de Agenţia Europeană a Medicamentului.

  • Nicio urmă: Ungaria şterge originea serului anti-coronavirus din certificatul de vaccinare al cetăţenilor

    Certificatul naţional de vaccinare din Ungaria nu va menţiona originea serului care a fost administrat, conform unui decret guvernamental citat de Euractiv.

    Anunţul vine în condiţiile în care Ungaria este singura ţară din Uniunea Europeană care şi-a inoculat cetăţenii cu vaccinurile Sputnik şi Sinopharm, seruri neaprobate până acum de Agenţia Europeană a Medicamentelor (EMA).

    Duminică, premierul Viktor Orban a anunţat că a fost vaccinat cu serul creat de chinezii de la Sinopharm.

    Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat la sfârşitul lunii ianuarie că statele UE „s-au decis asupra datelor care vor trebui incluse în certificatul de vaccinare”, incluzând „tipul de vaccin pe care l-au primit cetăţenii”.

    „Pentru a-ţi asigura o rată bună de vaccinare, este important să construieşti încrederea oamenilor, iar transparenţa este un element important al acestui proces”, spune un purtător de cuvânt al UE, ca răspuns la decizia autorităţilor ungare.

    Între timp, Ungaria şi-a asigurat doar jumătate dintre vaccinurile promise de grupul american Moderna Uniunii Europene, alocate în funcţie de populaţia ţărilor membre.

    „Mecanismele dozelor produse de Pfizer şi Moderna sunt extrem de asemănătoare, însă Pfizer a fost în stare să ofere preţuri şi condiţii de livrare mai bune”, spune un purtător de cuvânt al guvernului de la Budapesta.

    Însă o doză Moderna costă de două ori mai puţin decât un vaccin creat de Sinopharm. Conform revistei medicale The Lancet, preţurile ajung la 31 şi, respectiv, 62 de dolari de-a lungul unui tratament.

     

  • De ce nu pot să îmi aleg tipul de vaccin cu care să mă vaccinez?

    Răzvan Cherecheş, profesor de sănătate publică din Cluj, spune că nu putem să alegem tipul de vaccin cu care să ne vaccinăm pentru că este imposibil din punct de vedere logistic ca toate cele trei vaccinuri – Pfizer, Moderna şi Astrazeneca – să fie disponibile în acelaşi moment în centrele de vaccinare.

    „Să presupunem că mâine este prima zi de iarnă. Dacă eşti prins fără cauciucuri de iarnă pe stradă, primeşti amendă şi îţi dai seama că ai uitat să îţi pui cauciucuri de iarnă. Fugi repede la magazin să îţi cumperi cauciucuri de iarnă şi găseşti o coadă lungă de oameni, cu toţii vor să îşi cumpere cauciucuri de iarnă. (…) După multe ore de aşteptare de care cauciucuri de iarnă vei cumpăra? Foarte simplu, de care există în acel moment, pentru că nu ai opţiuni”, explică într-un video profesorul de sănătate publică.

    În acest moment, vaccinurile sunt în aceeaşi situaţie. Toată lumea vrea să se vaccineze, dar nu există stocuri disponibile, spune Răzvan Cherecheş.

    „În momentul în care te înscrii pe platforma de vaccinare vei alege un vaccin disponibil. În acest moment, vaccinurile Pfizer şi Moderna au o eficacitate între 94 şi 95%, iar vaccinul Astrazeneca are o eficacitate de 82,4 %. Toate acestea constituie o opţiune extrem de bună de protecţie împotriva Covid-19. Deci vaccinaţi-vă cu vaccinul care există în acel moment. În nicio ţară din lume la acest moment nu poţi să alegi tipul de vaccin cu care să te vaccinezi”, îşi termină mesajul Răzvan Cherecheş.