BusinessMagazin

Tag: vacanta

  • Kaufland face o surpriză angajaţilor şi introduce voucherele de vacanţă în pachetul de beneficii. Salariul mediu brut lunar al unui angajat în magazine şi depozite ajunge la 6.100 lei

    Kaufland România, liderul comer­ţul­ui local după rezultatele din 2019, actualizează pachetul de beneficii pentru angajaţii companiei şi oferă vouchere de vacanţă ce pot fi folosite pentru cumpărarea de servicii turistice în România. Astfel, venitul mediu brut al unui angajat în magazine şi depozite ajunge la 6100 lei pe lună, incluzând sporuri, tichete de masă, vouchere de vacanţă dar şi alte beneficii.

    Valoarea totală a voucherelor de vacanţă ce vor fi acordate în acest an este de peste 1,5 milioane de euro, arată datele transmise de reprezentanţii companiei.

    ,,Decizia de a acorda vouchere de vacanţă va avea un impact indirect în economie, unde se vor întoarce cei 1.5 milioane euro pe care îi acordăm astfel angajaţilor. Actualizăm an de an pachetul de beneficii, astfel am decis să direcţionăm o parte din buget spre vacanţe în România. Toate sectoarele sunt strâns legate în echilibrul economiei, şi înţelegem că şi noi avem puterea să mişcăm lucrurile, prin deciziile pe care le luăm zi de zi”, explică Marco Hößl, Director General Kaufland România.

    Demersurile necesare implementării acestui beneficiu au început încă din luna noiembrie a anului trecut, iar soluţia acordării a fost identificată în luna ianuarie a acestui an.

    Venitul brut al angajaţilor Kaufland România creşte începând cu luna martie 2021, ca urmare a acordării voucherelor de vacanţă ca beneficiu suplimentar pentru angajaţii cu peste trei ani vechime, precum şi a voucherelor oferite cu diverse ocazii pe parcursul anului.

    Compania este printre cei mai mari angajatori privaţi din România, cu o medie de peste 15.000 de angajaţi.

  • „Grajd pentru vaci”, afacerea din România care concurează cu cele mai frumoase zone ale lumii, cum ar fi Alpii francezi

    The Cow Shed este rezultatul armonios al unei ecuaţii cu sporturi montane, graniţe depăşite, chalet-uri din Alpii francezi şi curaj nebunesc. Au „rezolvat-o” Oana şi Elliott F. Gray, doi tineri care au dat viaţă unui vis apărut parcă de nicăieri, acum cinci ani. Azi, vor să predea formula mai departe, celor care au ochi de văzut, suflet de pus şi energie de consumat.

    Ideea de a demara acest proiect, care ulterior a ajuns să se numească The Cow Shed Moieciu, s-a născut după prima vizită în România a lui Elliott, soţul Oanei. „Lucram amândoi în acelaşi domeniu (eram ingineri topografi pe nave maritime, pentru industria petrolieră) şi, înainte de a pleca pe vas pentru câteva luni, am decis să ne încărcăm bateriile într-o scurtă vacanţă. Era iarna lui 2014, iar pentru că Elliott este pasionat de snowboard şi nu mai fusese niciodată în România, am decis să mergem la noi la munte”, povesteşte Oana Gray. Nu au stat într-un singur loc, ci s-au cazat în diverse case de oaspeţi din zona Sibiului, Oana căutând cât mai multe locuri pitoreşti pe care să i le prezinte lui Elliott. Totuşi, au rămas surprinşi că nu existau foarte multe cazări tradiţionale, cel puţin nu atâtea câte credeau ei că ar trebui să fie într-o astfel de zonă. „Aşa ne-a încolţit ideea că poate ar trebui să facem noi ceva de genul acesta. Aveam 27 de ani, eram plini de energie şi dornici să construim ceva, să facem mai mult decât un simplu job, care să corespundă cât mai mult cu ceea ce ne doream noi pentru viitor.”

    Nu au stat mult pe gânduri şi au început să caute tot mai intens case în zonele montane din centrul ţării. S-au uitat cu precădere la Braşov şi Sibiu, iar în 2015 au cumpărat casa din Moieciu de Jos, judeţul Braşov, şi au început imediat renovarea ei. Procesul a fost unul destul de anevoios, întrucât pentru a cumpăra casa a fost nevoie să ia un credit bancar şi să adauge la investiţii şi toţi banii pe care îi aveau puşi deoparte. Astfel, a fost nevoie să renoveze treptat şi să continue să meargă la serviciu pentru a dispune de resursele materiale necesare. „În plus, am încercat să facem totul singuri, iar ajutoarele au fost, în mare parte, date de vecini, cărora le mulţumim pentru suport şi răbdare. Deşi procesul de renovare a mers greu, am vrut să facem totul exact ca pentru noi şi familia noastră. Ne-am gândit că, dacă nu va merge ca business, vom putea avea o casă în care să locuim pe termen lung.” Oricum ar fi fost, câştigul era asigurat.

    Acum doi ani, proiectul The Cow Shed ajunsese să fie gata în proporţie de 95% şi acela a fost momentul în care Oana şi Elliott au decis să deschidă spaţiul publicului larg, pentru a vedea cum este primit, ce feedback vor avea, ce schimbări mai trebuie să facă. Primii oaspeţi au fost mai degrabă din rândul familiei, prietenilor şi cunoştinţelor, totul bazându-se iniţial pe recomandări. Bilanţul s-a oprit undeva la 160.000-180.000 de euro investiţii, sumă care include atât preţul de achiziţie al casei, cât şi renovarea şi extinderea spaţiului iniţial.

    De când au cumpărat casa, cei doi proprietari au adăugat două anexe, atelierul unde Oana sculptează şi ţine toate uneltele şi sculele, garajul, precum şi un foişor unde cei doi vor să amenajeze un loc de joacă pentru copii. „Şi eu, şi soţul meu suntem iubitori de sporturi în natură şi de munte, ne place craftingul, aşa că ne-am dorit să facem ceva pentru viitor care să includă cât mai mult din pasiunile noastre şi să ne reprezinte. Mai mult decât atât, ne-am dorit ca în momentul în care renunţăm la joburile noastre de zi cu zi şi ne mărim familia, ceea ce s-a şi întâmplat în urmă cu aproape patru ani, când s-a născut băieţelul nostru, să avem un loc unde să ne retragem, cât mai departe de zgomotul oraşelor aglomerate, în care să respirăm aer curat, să ne plimbăm, să putem să avem un stil de viaţă cât mai sănătos.”

    În traducere „grajd pentru vaci”, proiectul The Cow Shed a luat denumirea utilităţii pe care o avea înainte clădirea. Acolo fusese în trecut o „odaie de animale”, aşa că Oana şi Elliott s-au gândit că numele tradus în engleză va surprinde la maximum autenticitatea locului, fiind şi un omagiu adus celui ce l-a construit iniţial.

    Scopul a fost atins, aşa că acum faptul că şi turiştii sunt încântaţi de ceea ce găsesc la The Cow Shed Moieciu nu este decât o bucurie în plus. „Conceptul este inspirat din chalet-urile din Alpii francezi, iar decorul şi construcţia în sine ţin foarte mult de stilul tradiţional românesc, cu tot ce are mai frumos acesta. Şi pentru că suntem foarte aproape de Castelul Bran, m-am inspirat de acolo în lucrările mele de sculptură în lemn, pirogravare şi pictură, lucrări care se găsesc prin toată casa.” Vibe-ul locului este completat şi de foarte multe obiecte – precum covoare, scoarţe, feţe de masă, pături, pistelci, cuverturi – de la bunica Oanei Gray sau moşteniri de familie, cum e un covor de pe peretele din hol, vechi de 150 de ani, ţesut de mână şi vopsit în culori naturale. Oana spune că nu a vrut să se piardă, aşa că le-a readus la viaţă acolo, ca să le preţuiască aşa cum merită.

    Mai mult, pentru a crea o atmosferă autentică a satului românesc de acum 100 sau 200 de ani, a mers chiar în satul bunicilor sau la vecinii din Moieciu şi a întrebat dacă au obiecte vechi de vânzare. Aşa au apărut în peisaj multe produse care se regăsesc acum la The Cow Shed. Altele au fost „culese” de pe OLX. Înainte de orice însă, The Cow Shed impresionează prin nume. În traducere „grajd pentru vaci”, proiectul a luat denumirea utilităţii pe care o avea înainte clădirea. Acolo fusese în trecut o „odaie de animale”, aşa că Oana şi Elliott s-au gândit că numele tradus în engleză va surprinde la maximum autenticitatea locului, fiind şi un omagiu adus celui ce l-a construit iniţial.

    „Noi credem că locul ne-a găsit pe noi. Practic, am fi putut alege orice loc în lume, dar am ales Carpaţii. Bineînţeles, faptul că eu sunt româncă a contat într-o măsură mai mică sau mai mare. Probabil că dacă nu eram de aici, nu am fi ajuns în prima noastră vacanţă în aceste locuri. Dar imediat după vacanţă am ştiut că vrem să ne stabilim undeva într-o zonă montană, cu o istorie frumoasă. Am închiriat o maşină din Sibiu şi am colindat munţi şi văi, timp de trei săptămâni.” Au luat la rând toate satele din jur, au întrebat în stânga şi-n dreapta dacă sunt case de vânzare. Nu ştiau cum anume ar vrea să fie şi nici măcar unde. Aşa că au ajuns până în Braşov şi apoi în Moieciu.

    Oana Gray, proprietar The Cow Shed Moieciu: „Conceptul este inspirat din chalet-urile din Alpii francezi, iar decorul şi construcţia în sine ţin foarte mult de stilul tradiţional românesc, cu tot ce are mai frumos acesta. Şi pentru că suntem foarte aproape de Castelul Bran, m-am inspirat de acolo în lucrările mele de sculptură în lemn, pirogravare şi pictură, lucrări care se găsesc prin toată casa.”

    „Zona e minunată. Soarele apune pe masivul Piatra Craiului şi răsare dinspre Bucegi. Mai sus de noi este ferma unor ciobani şi apoi o pădure. Jos avem un pârâiaş care izvorăşte din Muchia Scoarţei din Vf. Breaza, de unde ne şi luăm apă. E şi o pădure mică, care ţine răcoare în zilele călduroase de vară. Sunt aici urşi, lupi, vulpi, arici, căprioare şi veveriţe. O varietate mare, care ne încântă”, povesteşte Oana Gray. Grajdul din lemn unde stăteau animalele aparţinuse unui cioban, în urmă cu un secol. În 2003 a fost construită o casă în acel loc, cu forma celei de azi, iar în 2015 au cumpărat-o Oana şi Elliott şi au început renovarea ei. Tot ce a însemnat lemn în casă a fost refolosit, reciclat sau recondiţionat. Grinzile şi stâlpii din butuc întreg de lemn sunt vechi de peste 100 de ani. „Ştim fiecare cui şi colţ de casă unde e şi cum trebuie să fie pentru că nu am găsit muncitori sau echipe care să renoveze aşa cum ne doream şi am decis să facem noi asta, pe cont propriu. Seara ne uitam la tutoriale pe Youtube, citeam şi studiam cum se fac diverse lucrări DIY, iar ziua puneam în practică: de la izolat casa, la tencuit, vopsit, gletuit, montat instalaţie, gresie, faianţă, rigips şi OSB (placă din aşchii de lemn orientate – n. red.), recondiţionare mobilă, turnat betoane şi decorat, le-am încercat şi făcut pe toate. Ne-am ales cu vânătăi, tăieturi şi bătături în palme, dar suntem mulţumiţi şi mândri de cum a ieşit!”

    Mulţumiţi sunt şi turiştii români, în aceeaşi măsură ca cei din ţări precum Mexic, China, Israel, Taiwan, SUA, Portugalia, Canada, Marea Britanie, Franţa, Germania, care devin parte din povestea de la The Cow Shed din Moieciu. „Înainte de pandemie, practic în primul an în care am deschis, aveam turişti străini în proporţie de 90%. Bineînţeles, aşa cum este de aşteptat, pandemia ne-a încetinit planurile de dezvoltare şi tot ce am vrut să extindem a trebuit să punem pe pauză. Nu doar că s-a schimbat proporţia, iar 90% dintre cei care ne-au vizitat în 2020 au fost români, dar o bună perioadă de timp nici nu am avut turişti, din cauza restricţiilor şi a măsurilor de urgenţă luate la nivel naţional şi global.”

    Chiar dacă anul trecut a fost mai greu pentru turiştii străini să ajungă să se cazeze în proiectul familiei Gray şi deşi au fost multe rezervări anulate, în perioada în care au avut voie să ţină deschis, a existat chiar un mic boom, datorat turiştilor români. Cazarea costă 400 lei pe cameră pe noapte, iar proiectul constă în cinci camere duble şi încă două paturi extensibile, deci pot fi cazate maximum 12 persoane.

    „Un avantaj al faptului că Elliott are experienţă în domeniu şi în sporturile montane este acela că putem face împreună cu oaspeţii noştri drumeţii, alpinism, mountain biking, ski touring. Suntem în legătură cu ghizi şi instructori de schi sau cu firme locale care se ocupă de închirieri de biciclete electrice. Indiferent de anotimp, întotdeauna ai ce să faci la noi.” Unii oaspeţi vor să încerce sau să experimenteze plantatul, plivitul în grădină, hrănirea găinilor şi colectarea ouălor, cositul fânului, culesul fructelor din livadă. Pe lângă toate aceste forme de relaxare la îndemână, există şi alte atracţii turistice în zonă. Printre ele, sanctuarul de urşi din Zărneşti, Castelul Bran – la mai puţin de zece minute de mers cu maşina –, Cetatea Râşnov şi Dino Park, pârtia de schi Zănoaga, Poiana Braşov sau Cheile Grădiştei.

    Experienţa este completă, iar acum familia Gray îşi doreşte să-şi formeze o clientelă formată din turişti care să vină constant la The Cow Shed Moieciu, unde să se simtă ca acasă. „Primul an a fost mai degrabă un test pentru noi, iar cel de-al doilea a venit cu multe provocări. Pentru moment, ne dorim să ne îmbunătăţim şi să îi inspirăm şi pe alţii să construiască sau să renoveze case vechi, cu istorie sau nu, pentru a duce mai departe tradiţia caselor româneşti”, mărturiseşte Oana Gray.

    Oana Gray, proprietar The Cow Shed Moieciu: „Zona e minunată. Soarele apune pe masivul Piatra Craiului şi răsare dinspre Bucegi. Mai sus de noi este ferma unor ciobani şi apoi o pădure. Jos avem un pârâiaş care izvorăşte din Muchia Scoarţei din Vf. Breaza, de unde ne şi luăm apă.”

  • Unde pleacă românii cu ocazia zilei de 8 martie şi cât sunt dispuşi să cheltuiască pentru un sejur de două nopţi

    Românii se pregătesc pentru sărbătorile începutului de primăvară cu vacanţe rezervate la munte sau city break-uri în marile oraşe ale ţării. Ziua Internaţională a Femeii este un prilej bun pentru câteva zile de relaxare, iar datele înregistrate de platforma de rezervări hoteliere Travelminit.ro arată că cei mai mulţi români vor porni weekendul acesta către staţiunile de pe Valea Prahovei şi Braşov.

     

    Conform solicitărilor primite de platforma de rezervări hoteliere Travelminit.ro, turiştii români sunt dispuşi să plătească între 600 şi 1.200 lei pentru două persoane, pentru un sejur de minim 2 nopţi în perioada 6 – 8 martie, 2021. Cele mai multe rezervări au fost efectuate de cupluri, iar din toate rezervările înregistrate 42% au ca destinaţie staţiunile de pe Valea Prahovei (42%), în special Predeal, Sinaia, urmat de Braşov. Următorul tip de vacanţă solicitat de români în acest weekend au fost citybreak-urile, unde 39% dintre turişti au optat pentru sejururi petrecute în marile oraşe ale ţării, precum Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu, Oradea. 19% dintre vacanţele rezervate în această perioadă se vor desfăşura în staţiunile balneare, precum Sovata, Băile Felix şi Vatra Dornei.

    Atenţia turiştilor românilor se îndreaptă către unităţile mici de cazare, astfel 67% dintre vacanţele rezervate au fost efectuate fie la pensiuni (35%), fie cabane, vile şi case de vacanţe (22%) sau apartamente (10%). În contextul actual, există un trend crescător pentru aceste tipuri de unităţi de cazare, datorită localizării lor în zone liniştite, aproape de natură şi pentru numărul mic de turişti care pot fi găzduiţi.

    De asemenea, ofertele făcute de hotelieri au dus la creşterea numărului de rezervări efectuate, iar 33% dintre toate vacanţele înregistrate de platforma Travelminit.ro au fost rezervate la hoteluri.

    Spre deosebire de perioada pre-pandemică, când turiştii îşi doreau să exploreze vecinătăţile hotelurilor, acum aceştia îşi doresc să rămână în hotel şi aleg proprietăţi cu cât mai multe activităţi. Piscina interioară, ciubărul cu apă fierbinte sau zona SPA (dacă judeţele unde se află pensiunile permit operarea piscinelor hotelurilor) sunt acum printre cele mai căutate activităţi disponibile pentru turişti.

  • Ce se întâmplă cu turismul în România şi care este modalitatea de a călători pe care foarte mulţi români o iubeau şi care a dispărut aproape de tot din cauza pandemiei

    Există puţine domenii a căror bună-funcţionare şi chiar existenţă să fi fost pusă la mai grea încercare ca turismul în vremea pandemiei. Poate doar dragostea în vremea holerei. Cu graniţe închise, lockdownuri care mai de care mai stricte şi cu restricţii ce apar şi dispar peste noapte, restaurantele, hotelurile, companiile aeriene şi agenţiile de turism a trebuit nu doar să se reinventeze peste noapte, dar şi să jongleze cu planurile de business şi de relansare mai ceva ca un acrobat la circ.

     

    Uitându-se în urmă la 2020, cei mai mulţi jucători din turism ar spune că au fost într-o cursă contra-cronometru, dar nu orice fel de cursă, ci una cu obstacole, multe obstacole. Şi, deşi norii de furtună par a se mai risipi în 2021, odată cu începerea campaniei de vaccinare, rămân în continuare multe semne de întrebare legate de cum va arăta anul acesta din perspectiva călătoriilor. Şi, mai mult decât atât, viitorul acestei industrii pare momentan o ecuaţie cu N (a se citi prea multe) necunoscute. Pentru a încerca să desluşim, pe cât e posibil la momentul actual, cum şi unde ne vom face vacanţele în viitor, Business Magazin a identificat cinci întrebări cheie pentru jucătorii din domeniu. Astfel, am selectat reprezentanţii a cinci dintre cele mai mari agenţii de turism din piaţă şi am încercat să vedem dacă România va avea de câştigat de pe urma pandemiei şi dacă astfel ar putea deveni un nume pe harta mondială a turismului, dacă au murit sau vor muri city breakurile, dacă charterele către destinaţii exotice sunt viitorul pentru piaţa locală, dacă vom da avionul pe maşină sau dacă turismul de masă va fi înlocuit de cel de lux. Fiecare reprezentant al agenţiilor locale a primit un subiect de discuţie pe care l-am dezvoltat împreună. Ce am aflat e o poveste cu şi despre călătorii.

     

    A apus era city breakurilor?

    Înainte de pandemie, conceptul de citybreak era la fel de popular ca ieşitul în oraş la o cafea (de specialitate). Companiile aeriene low-cost, dar nu numai, se luptau crâncen în promoţii, oferte şi noi destinaţii către care oamenii puteau călători cu câteva zeci de euro. Dacă aveai noroc şi răbdare, puteai zbura de la Bucureşti la Roma cu 100 sau 200 de lei (dus-intors), preţul fiind mai mic decât pentru o călătorie cu trenul din Capitală în nordul ţării. Vacanţele de câteva zile, de regulă conturate în jurul unui weekend, către Occident, mai ales către mari capitale europene, au deschis apetitul românilor pentru călătorii. Şi cum a durat destul de mult ca românii să intre în acest joc – din cauza puterii de cumpărare mai reduse decât în Vest – perspectivele de creştere erau foarte bune. A venit însă pandemia de Covid-19 care a şters cu buretele acest termen – city break – din vocabularul călătorilor. Restricţiile multiple, condiţiile de călătorie schimbătoare şi costurile testelor PCR cerute acum de multe ţări sunt motive suficiente şi suficient de puternice pentru a-i face – cel puţin momentan – pe mulţi exploratori să caute vacanţe în propria ţară sau măcar mai lungi ca durată să justifice preţul unui test care ajunge să coste mai mult decât biletul de avion în sine.

    Este această situaţie una temporară sau a apus era city breakurilor?

    „Depinde cum şi cât de departe privim lucrurile. Ceea ce este necesar pentru o vacanţă scurtă sau citybreak este conexiunea aeriană directă, certitudinea serviciilor şi securitatea la destinaţie. Pe termen lung nu cred că city breakurile sau vacanţele scurte, în străinătate, vor muri”, spune Javier Garcia del Valle, CEO al Happy Tour, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţă. Sigur, adaugă el, este vizibilă o scădere dramatică a acestor tipuri de vacanţe în această perioadă, când zborurile nu mai sunt la fel de multe ca în trecut, când restaurantele şi hotelurile sunt parţial sau total închise, restricţiile de călătorie se schimbă constant şi turiştii au o reticenţă, mai mică sau mai mare, de a călători în general în afara graniţelor. „Pe de altă parte, vedem o creştere a city break-urilor locale, deci în interiorul ţării. Vorbim tot de vacanţe scurte, doar că în loc să fie în Fraţa, Spania sau Italia sunt în România.” Executivul, cu vastă experienţă în domeniu, adaugă că pe termen scurt şi chiar mediu vom vedea cu siguranţă solicitări mai multe din partea fiecărui stat în parte pentru a permite intrarea, şi nu e neapărat un lucru rău. Testele, vaccinurile, asigurările sunt lucruri care sporesc siguranţa în concediu, chiar dacă turistul plăteşte ceva bani în plus pentru pachetul achiziţionat. „Şi, da, îl poate determina pe turist să opteze pentru un concediu mai lung de câteva zile dar, în orice caz, turismul a fost „socializat”. Astăzi vacanţele sunt deja o necesitate, nu un lux. Ai de gând să renunţi, pentru totdeauna, la aceste scurte vacanţe? Nu? Nici eu.”

     

    Sunt zborurile charter viitorul turismului românesc?

    România nu a avut până recent zboruri directe către destinaţii exotice precum Maldive, Kenya, Zanzibar (Tanzania) sau Republica Dominicană. Era nevoie de cel puţin o escală pentru ca vacanţa către oricare dintre aceste ţări să fie posibilă. În pandemie însă, pe cerul României au apărut astfel de zboruri, e vorba de curse aeriene directe care le permit consumatorilor de vacanţe să îşi petreacă un concediu la mare, la soare, departe de aerul apăsător al pandemiei. Dat fiind că opţiunile de vacanţă s-au restrâns puternic, agenţiile de turism a trebuit să găsească soluţii rapide pentru a-şi continua activitatea. Când circuitele culturale din Occident sau Asia au fost amânate pe termen nedefinit, iar concediile la schi sunt doar o amintire, charterele către destinaţii exotice au devenit o soluţie salvatoare pentru business. Şi nu doar atât, şi românii par dornici să plece – oricum, oricând, oriunde – aşa că avioanele sunt pline. În prima lună din 2021, România este pe locul cinci în Maldive după numărul de turişti trimişi, aproape 4.000 de călători. Grupul Christian Tour, unul dintre cei mai mari jucători din turismul românesc, a lansat o serie de curse charter, iar antreprenorul Cristian Pandel, proprietarul şi CEO-ul afacerii spune că viitorul sună bine.„Suntem bucuroşi că după atâtea luni grele, în care turismul a fost la pământ, spre finalul anului anterior am putut vedea un apetit tot mai crescut al turiştilor locali pentru destinaţiile îndepărtate, exotice şi calde în perioada sezonului rece din România.” Astfel, această pandemie deşi a fost ca un urgan abătut asupra turismului la nivel mondial, a adus şi o parte pozitivă, tocmai prin lansarea acestor curse charter directe în premieră, spre destinaţii exotice long haul, adaugă el. „Suntem convinşi că şi după ce se va relaxa contextul pandemic internaţional şi se vor ridica restricţiile de călătorie, se va păstra interesul turiştilor români pentru aceste chartere directe.” Grupul Christian Tour avea deja în ofertă destinaţii exotice şi înainte de pandemie, dar zborurile erau operate cu companii aeriene de linie, astfel că exista cel puţin o escală, în Occident sau în Istanbul (Turcia) ori Doha (Qatar). „De altfel, în ultimii ani, anterior lui 2020, am înregistrat creşteri constante ale numărului de pasageri care mergeau în vacanţe exotice. Prin creşterea interesului, şi touroperatorii au devenit mai îndrăzneţi în lansarea unor astfel de curse charter şi menţinerea lor pe termen lung.” Există pieţe mult mai avansate decât România în acest sens, modelul de business al charterelor spre destinaţii exotice fiind testat deja în alte state mai potente din punct de vedere financiar, cum este cazul Germaniei, Spaniei, Olandei sau Marii Britanii. „Piaţa românească de outgoing evoluează direct proporţional cu deschiderea graniţelor şi facilitarea călătoriilor. Nu considerăm că este neapărat începutul unui nou tip de turism în România, căci în destinaţii exotice deja se călătoreşte intens de cel puţin 10 ani, iar piaţa a crescut lent, dar sigur.” Este însă un trend pe care îl urmează piaţa, care vine din deschiderea românilor de a călătorii spre zone cât mai îndepărtate, calde, în sezonul de iarnă din România. „Cu siguranţă că asistăm la o revoluţie în piaţa locală de turism, însă nu este o completă premieră pentru noi, căci dacă privim în urmă cu mai bine de două decenii, până şi Grecia era privită ca o destinatie cvasiexotică pentru români, iar astăzi este la îndemâna aproape a oricui.” Antreprenorul este optimist şi spune că deşi această etapă grea nu s-a încheiat, există semne pozitive că în curand va trece, iar turismul va fi unul dintre cei mai mari câştigători pe termen lung. „Asta pentru că în acest an greu încercat cum a fost 2020, cu toţii am înţeles că tot ce am agonisit este efemer şi că doar micile bucurii ale vieţii contează. Nevoia de evadare din cotidian a devenit tot mai acută.”

    Vom alege maşina în detrimentul avionului din raţiuni de siguranţă?

    Există în continuare multe întrebări legate de Covid-19, iar una dintre ele se referă la modul de transmisie al bolii. Oamenii se tem – mulţi dintre ei –, de aceea avioanele – spaţii închise ce găzduiesc câteva sute de pasageri – ajung să fie privite cu scepticism. Ajunge astfel maşina să fie considerată, în cazul unor destinaţii precum Grecia sau Turcia, ca o alternativă preferabilă? Alin Burcea, proprietarul agenţiei de turism Paralela 45, cunoscut pentru teama sa de zbor, crede că avionul are argumente suficient de puternice cât să nu îşi simtă ameninţată poziţia. „Nu cred că această pandemie va face să crească numărul călătoriilor cu maşina. E mai comod sa ajungi în doar o oră şi 20 de minute în Antalya (Turcia) cu avionul, şi nu cu maşina, un drum care ar dura două zile, cu o oprire pentru o noapte de cazare”, explică el. Şi, de altfel, aceasta este o afirmaţie valabilă pentru orice destinaţie de vacanţă pentru care există o cursă charter. Sau în Tenerife, unde cu avionul ajungi în maximum cinci ore. Cât ar dura drumul cu maşina pentru un turist care vrea să aibă o vacanţă în Tenerife dacă nu s-ar urca într-un avion? Infinit mai mult. Google Maps spune că drumul durează 74 de ore, dar nu ia în calcul eventualele opriri sau situaţii apărute pe drum. De altfel, cred că puţini sunt cei care s-ar încumeta la o astfel de „expediţie”.

    Cursele directe spre destinaţii de vacanţă au fost mai puţine anul trecut, faţă de un an normal, pentru că din cauza situaţiei pe care o trăim, acestea s-au deschis mai târziu, spune Alin Burcea, cel care a fondat una dintre cele mai cunoscute agenţii de turism din piaţa locală. Grecia a început să primească turişti în iulie, iar Turcia, la jumătatea lunii august. Au fost constant, şi vara, şi toamna, şi sunt în continuare, curse spre Egipt, din Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara, pentru că vremea este bună şi preţurile vacanţelor sunt avantajoase, adaugă el. „Ba chiar pandemia ne-a dat ocazia să lansăm curse directe spre destinaţii exotice îndepărtate, pe care în anii trecuţi le ofeream turiştilor pe curse de linie, cu o escală. Câteva mii de turişti au călătorit iarna aceasta în Maldive, Zanzibar, Cancun, Punta Cana, cu charterul (dar au fost şi turiştii care au ajuns acolo pe curse de linie) şi zboruri directe sunt organizate în continuare şi spre alte destinaţii, cum ar fi Kenya.” Astfel, industria aviatică, atât de lovită de pandemie, pare a avea o serie de avantaje clare care îi vor permite să revină la cifrele de dinainte de 2020. Va fi însă nevoie de timp.

     

    Se vor reorienta ţările dependente de turism către călătorii din segmentul de lux în detrimentul maselor?

    Thailanda şi Indonezia sunt doar două dintre destinaţiile din Asia de Sud-Est care primeau anual zeci de milioane de vizitatori străini ce căutau plaje idilice, monumente încărcate de istorie, bucătării delicioase şi culturi total diferite de cele din Occident. Aceste ţări şi-au bazat astfel într-o mare măsură economiile pe turism, iar masele de vizitatori care le treceau anual pragul vărsau sume considerabile în businessurile locale. Mulţi dintre vizitatorii din Asia de Sud-Est, dar nu numai, erau ceea ce lumea a denumit „backpacker”, un călător cu buget redus, cu rucsacul în spate, care îşi planifică singur vacanţa şi care are un timp îndelungat pentru a descoperi o destinaţie. În condiţiile actuale, în care riscul de răspândire a oricărei boli creşte odată cu numărul de oameni dintr-un loc, unii specialişti au vehiculat informaţia conform căreia ţările ar putea să se reorienteze mai degrabă către turismul de lux. Astfel, cu un număr mai mic de vizitatori, încasările ar putea fi similare. Ar putea fi aceasta o soluţie pe termen lung? „Aşa părea la începutul pandemiei (că există o reorientare către lux – n.red.), însă pe măsură ce alte ţări au început să se deschidă, am remarcat revenirea la vechile comportamente de călătorie”, spune Sorin Stoica, proprietarul agenţiei de turism Eturia, specializată pe destinaţii exotice. El dă exemplul Egiptului, care este o destinaţie de masă, iar aici numărul charterelor a atins recorduri fără precedent. Este vorba de zboruri directe din România către staţiunile de la Marea Roşie – Hurghada şi Sharm El Sheikh. „De asemenea, vedem un interes uriaş pe destinaţiile unde se poate călători. Interesul este la fel de mare pe toate zonele de buget. Nu cred că vom asista la schimbări masive pe termen lung. Şi e suficient să vă uitaţi şi la imaginile de astă-vară de pe litoralul românesc sau la weekendurile din această iarnă la munte.” Antreprenorul crede că şi în cazul Thailandei sau al Indoneziei, aceste reorientări către turismul de lux sunt de fapt abordări de moment. Thailanda a deschis graniţele pentru călătorii de minim 14 zile cu „carantină de lux” în hoteluri de 5 stele. Acelaşi lucru încearcă să îl facă şi Bali. „Atunci când graniţele se vor deschide însă, ambele destinaţii vor reveni la vechile obiceiuri mai mult sau mai puţin. Pe termen mediu este posibil să vedem o creştere a bugetelor de călătorie şi poate dispariţia unor segmente foarte ieftine. Dar nici Thailanda şi nici Bali nu pot supravieţui doar cu turism de lux.” Singura destinaţie care a încercat acest lucru dintre cele accesibile nouă este Seychelles care este poziţionată dintdeauna ca destinatie de lux. Dar şi acolo în ultimii ani au apărut opţiuni de gen backpaper mai mult sau mai puţin.„Experienţa din ultimele trei luni în care am început operarea de chartere pe Maldive, Republica Dominicană şi, mai nou Kenya, ne-a arătat că există o dorinţă de călătorii uriaşă şi că, exceptând regulile de sănătate specifice perioadei şi îngrijorările aferente, comportamentele şi aşteptările turiştilor sunt foarte apropiate de cele prepandemice.”

    Pune pandemia România pe harta turismului mondial?

    Închiderea graniţelor celor mai multe ţări din lume i-a făcut pe turişti să se uite mai des în propria ogradă, mai exact, i-a determinat pe călătorii locali să descopere România. Pe piaţa locală s-au dezvoltat în ultimii ani multe facilităţi de cazare şi restaurante ori cafenele la standarde occidentale şi la preţuri pe măsură. Astfel, şi în 2020 după lockdown, dar şi în prezent, cele mai multe destinaţii sunt fully booked, în special pe weekend, când în mod normal călătorii luau drumul străinătăţii. Astfel, turismul local, care suferă de ani de zile din cauza numărului mic de vizitatori – români şi străini – ar putea beneficia de pandemie şi ar putea câştiga adepţi şi pentru perioada de după. Jucătorii din industrie spun că turismul rural şi cel ecologic pot fi pariuri câştigătoare pentru România.

    „Dezvoltarea turismului rural în România a avut loc şi înainte de pandemie, nu accelerat, dar acesta a crescut atât cantitativ, cât şi calitativ. Voucherele de vacanţă folosite de mulţi turişti nu numai pentru litoral şi Valea Prahovei, ci pentru a cunoaşte noi zone ale ţării au impulsionat acest trend”, spune Dan Goicea, CEO-ul şi fondatorul agenţiei de turism Cocktail Holidays. Pensiunile turistice, prin faptul că sunt unităţi de cazare mai mici în general, multe chiar în zone retrase, unele cu tarife pentru bugete mai reduse, reprezintă o atracţie şi implicit o soluţie pentru mulţi iubitori de natură, nu numai pentru concedii, dar şi pentru weekenduri şi chiar pentru a lucra şi a te relaxa în acelaşi timp, adaugă antreprenorul. „Cei care au descoperit sau redescoperit zonele rurale, se vor întoarce şi în viitor.” România rurală este o destinaţie deosebit de atractivă nu numai pentru români, dar şi pentru străini având zone şi produse unice în care natura, arhitectura, tradiţiile, gastronomia şi cultura se îmbină atât de frumos. Înainte de pandemie piaţa locală începuse să îşi facă loc pe lista de călătorie a celor care voiau o destinaţie mai puţin populară, dar care are multe de oferit. Existau şi aceia care veneau pentru weekend în Bucureşti şi marile oraşe în căutare de distracţie, însă cei care alegeau să vadă ţara într-un circuit stăteau mai mult şi cheltuiau mai mult „Mulţi dintre străinii care cunosc destinaţia ştiu că România este ultimul loc în care poţi găsi natură sălbatică în Europa.”

    Tendinţa există, important este ritmul în care se dezvoltă această zonă a turismului care poate aduce profit şi poate să atragă forţa de muncă. „În afară de infrastuctura rutieră care ar face multe zone mai accesibile (drumul până la unitatea de cazare este esenţial în decizie de multe ori), cei care deţin pensiuni trebuie să pună accent pe calitatea serviciilor, a măsurilor de securitate, a modului de prezentare/promovare a unităţilor şi chiar, aşa cum se întâmplă în exterior, pe gruparea lor pe zone, stil, categorie şi realizarea unei promovări comune.”

    Turiştii sunt obişnuiţi să aibă vacanţe active, iar unităţile incluse în turismul rural de la noi se află adesea la distanţe mici sau rezonabile de obiectivele turistice. Astfel, un motiv în plus de a fi aleasă o unitate din zona rurală, pe lângă avantajele unei pensiuni care este izolată, are curte mare, capacitate mică, este prezentarea atracţiilor din zonă, accesibilitatea lor, oferirea facilităţilor de a le vizita. „Nu în ultimul rând, facilităţi suplimentare, gratuităţi, bonusuri (welcome basket) caracteristice ospitalităţii româneşti, îi vor determina pe turişti nu numai să revină, dar să şi facă reclamă fiindcă aceste detalii, de multe ori, fac diferenţa.”

    Condiţiile naturale, păstrarea tradiţiilor, calitatea unităţilor (nu doar a condiţiilor de cazare, dar şi a serviciilor), gastronomia românească (cu produse eco/bio şi reţete tradiţionale), dezvoltarea facilităţilor şi posibilităţilor de acces şi de a descoperi zonele respective nu numai cu maşina, activităţile sportive, de agrement, informarea privitoare la târguri şi manifestări culturale, trebuie neapărat dublate de promovarea profesionistă în exterior, fără de care nu existăm sau rămânem la nişte procente foarte mici în volumul mondial.  „Dar mai este o condiţie esenţială; pentru a avea agroturism/ecoturism, zonele trebuie să fie păstrate măcar aşa cum sunt acum şi din punt de vedere al arhitecturii tradiţionale, al obiceiurilor, fiindcă această atmosferă idilică a satelor noastre este ceea ce atrage în primul rând.” Pandemia a venit să schimbe multe. Dar sunt unele lucruri care rămân la fel. Şi asta nu e rău deloc.

  • Ce fac bogaţii planetei ca să îşi asigure imunitatea în vremea pandemiei

    În timp ce unii mănâncă sănătos, iau vitamine şi beau tot felul de sucuri din plante ca să-şi întărească sistemul imunitar, bogaţii planetei apelează la soluţii pe măsura buzunarului lor, fugind de pandemie.

    Merge astfel foarte bine un tip anume de turism, spre deosebire de tot sectorul, foarte afectat de situaţia mondială de un an încoace: vacanţele dedicate creşterii imunităţii, scrie The Telegraph. Cei care aleg asemenea vacanţe au parte de şederi în complexuri turistice dotate cu centre medicale unde li se oferă consultaţii de specialitate şi o combinaţie de tratamente din medicina tradiţională şi cea modernă.

    Printre destinaţiile de crescut imunitatea se numără Palazzo Fiuggi, din localitatea italiană Fiuggi. Situat într-o zonă cu ape minerale, Palazzo Fiuggi a introdus Medical Concept, un serviciu care pune la dispoziţia turiştilor servicii de oftalmologie, psihiatrie, radiologie sau consultaţii metabolice, pe lângă tratamente menite să crească nivelul de energie, să îmbunătăţească imunitatea şi să-i ajute să-şi păstreze sănătatea cât mai mult.

    În Germania, în localitatea Baden Baden de la poalele Munţilor Pădurea Neagră se află Villa Stephanie, care îmbie clienţii bogaţi cu programe numite „Immune Boost” şi „Immune Care”, care includ consultaţii la medici, analize, administrare intravenoasă de vitamina C sau consultaţii pentru îmbunătăţirea metabolismului ori ozonoterapie.

    Sha Wellness Clinic din provincia spaniolă Alicante se concentrează programe destinate celor cu boli digestive, autoimune sau alergii pentru a-i ajuta să-şi crească imunitatea. Cei care aleg să se trateze în acest centru au parte de un peisaj natural spectaculos şi o piscină infinity de unde pot admira apusul.

  • Povestea oamenilor care au renunţat la viaţa în aglomeratul şi poluatul Bucureşti pentru a se muta în munţi. În ce au transformat aceştia un sat cu doar doi locuitori, aflat în unul dintre cei mai sălbatici munţi din lanţul carpatic

    Gura Milii este un fost cătun de oameni de la munte, obişnuiţi cu traiul dur, în armonie cu natura, în judeţul Buzău. Este „fost”, pentru că acum nu mai locuieşte nimeni acolo permanent. Cu o excepţie. De fapt, două. Familiile Dincă şi Flesariu, care au pus în comun bani şi eforturi pentru a ridica Ferma de sub Penteleu, o oază de linişte departe, departe de lumea dezlănţuită.

    La Ferma de sub Penteleu, denumită astfel pentru că şi-a găsit locul chiar la poalele Muntelui Penteleu, mulsul caprelor este o adevărată plăcere pentru turişti la orele serii. Restul timpului şi-l ocupă cu ateliere de olărit, tâmplărie, fierărie, arte populare, plimbări pe munte cu căruţa, mers cu caprele la păscut… şi lista continuă.

    Când nu fac drumeţii sau mountain bike pe cărările Muntelui Penteleu, se pierd în visare în spaul tradiţional, adică un ciubăr cu apă caldă. Când nu se înduplecă soarele pe plaja amenajată pe malul râului Bâsca Mare, îşi încălzesc mâinile la un foc de tabără. Nicio secundă nu trece fără rost la fermă. Istoria locului a început să se scrie acum mai bine de un deceniu. Totul începea în vara anului 2009, când Valerica şi Alexandru Dincă erau în căutarea unui loc liniştit în care să se retragă din când în când departe de stresul zilnic al Capitalei şi al afacerilor lor de pe atunci. Şi l-au găsit.

    Un colţ uitat de lume, în Munţii Buzăului, nu departe de oraşul Buzău, de unde se trage Alexandru. Aşa au ajuns în fostul cătun Gura Milii, care mai avea doar doi locuitori permanenţi la acea vreme, cuibărit de-a lungul râului Basca Mare de la poalele Muntelui Penteleu – chiar dacă nu cel mai înalt, dar cu siguranţă unul dintre cei mai sălbatici munţi din lanţul carpatic, spun Valerica şi Alexandru Dincă.

    „După venirea pe lume a primului nostru copil, Toma, am extins proprietatea şi am înfiinţat o mică fermă de capre şi o grădină de legume, din dorinţa de a-i asigura fiului nostru cea mai bună hrană sănătoasă şi naturală la care puteam visa. Nu ştiam, la acea vreme, că ceea ce a început ca un hobby şi ca o încercare de a le oferi celor dragi tot ce-i mai bun va reuşi, încet-încet, să ne acapareze viaţa cu totul”, povesteşte familia Dincă.

    Când a venit pe lume şi cel de-al doilea copil, Cezar, s-a extins nu doar familia, ci şi proprietatea, iar mica fermă de capre a tot crescut. Înainte să-şi dea seama, aveau peste o sută de capre, porci, găini, raţe, vaci şi au început să împartă produsele fermei cu prietenii. Următorul pas a fost dezvoltarea unor spaţii de cazare. „Urmând stilul tradiţional ţărănesc, integrându-se în peisaj, luând tot ce este mai bun de la natură, dar dându-i înapoi cel puţin la fel, am construit, treptat, 15 unităţi de cazare. Acestea au venit împreună cu un restaurant tradiţional, unde oaspeţii îşi pot alinta simţurile cu mâncare specific românească, gătită cu ingrediente naturale şi mult, foarte mult suflet.”

    Pentru ca experienţa tradiţională să fie completă, Valerica şi Alexandru Dincă au colectat şi recondiţionat echipamente şi unelte vechi şi au înfiinţat ateliere meşteşugăreşti.

    Pentru ca experienţa tradiţională să fie completă, Valerica şi Alexandru au colectat şi recondiţionat echipamente şi unelte vechi şi au înfiinţat ateliere meşteşugăreşti. Tot ca să diversifice experienţele de la fermă, au amenajat un spa în stil rustic – ciubărul cu apă caldă şi sărată -, dar şi o saună uscată, de unde panorama asupra fermei nu lasă de dorit. „La un moment dat, Ferma ajunsese într-un punct în care complexitatea ei devenise covârşitoare pentru noi. Anul 2016 a fost momentul în care doi prieteni, familia Flesariu – Cristina şi Dan – s-au alăturat Fermei ca parteneri.

    Ne cunoscusem şi devenisem prieteni în 2009, la Gura Milii, când am cumpărat prima parcelă de teren.” Înainte de acel moment-cheie, ambele familii îşi trăiseră vieţile şi carierele în paralel în Bucureşti, fără să ştie una de alta. Valerica şi Alexandru Dincă aveau o firmă de colectare şi reciclare deşeuri industriale, Cristina Flesariu era parteneră la o firmă românească de executive search, iar soţul ei, Dan, făcea carieră în domeniul imobiliar. „În Gura Milii, am avut plăcerea şi onoarea de a-i cunoaşte şi de a fi vecini cu ultimii doi locuitori, Nea Ionică şi Tanti Vica, oameni simpli, de nădejde, dintr-o bucată, cum se spune.

    Au fost vremuri când Gura Milii a avut o viaţă economică mai tumultoasă. A existat şi o mocăniţă care trecea pe aici, în drumul său de la Nehoiu la Comandău, în special pentru transportul lemnelor. De fapt, actualul drum forestier pe care se face accesul la ferma noastră este fosta linie de mocăniţă. La Comandău mai există încă planul înclinat pe care întorcea trenul la capăt de linie, o construcţie inginerească clasificată ca monument.”

    Copilăria de la ţară a Valericăi şi a lui Alexandru Dincă a fost cea care i-a călăuzit în amenajarea Fermei de sub Penteleu, care, mai mult decât fermă, este un complex cu mai multe imobile. Casa Mare este prima casă de vacanţă, cea care i-a adus, de altfel, în Gura Milii, iar Casa Maramureşeană, Casa Tâmplarului, Casa Olarului sunt alte unităţi de cazare individuale tematice. În total, sunt 16 unităţi de cazare şi o a 17-a în curs de finalizare.Totul a fost construit din aproape în aproape, în funcţie de resurse şi de idei, iar investiţiile nu s-a oprit niciodată, nici măcar acum. De pildă, când au ajuns acolo, cei doi proprietari ai Fermei de sub Penteleu nu găsiseră nici curent electric, aşa că singuri a trebuit să se ocupe de toată infrastructura necesară.

    Valerica şi Alexandru Dincă, fondatori Ferma de sub Penteleu: „La un moment dat, Ferma ajunsese într-un punct în care complexitatea ei devenise covârşitoare pentru noi. Anul 2016 a fost momentul în care doi prieteni, familia Flesariu – Cristina şi Dan – s-au alăturat Fermei ca parteneri. Ne cunoscusem şi devenisem prieteni în 2009, la Gura Milii, când am cumpărat prima parcelă de teren.”

    „Tarifele variază de la 45 de euro pe noapte pentru Căbănuţă – cea mai mică unitate de cazare, o căsuţă cochetă pentru două persoane, până la 150 de euro pe noapte pentru Casa Tâmplarului – cea mai mare şi mai luxoasă unitate de cazare, o casă individuală cu living şi dormitor la parter şi cu un dormitor matrimonial cu şemineu şi terasă la mansardă, sau 320 de euro pe noapte pentru Casa Mare – fosta noastră casă de vacanţă, cu patru dormitoare foarte spaţioase.” La aceste tarife se adaugă cel de pensiune completă, de 45 de euro pe zi pentru un adult. Anual, peste 500 de familii ajung la Ferma de sub Penteleu să se relaxeze, iar unele revin chiar de mai multe ori pe an.

    Printre turişti, se regăsesc şi oameni din Israel, Marea Britanie, Franţa, Ucraina sau ţările nordice. Anul 2020 a fost însă cu certitudine al românilor, pentru că restricţiile internaţionale au ajutat foarte mult turismul intern. „Dacă cele trei luni de lockdown au conturat o perspectivă în cel mai bun caz gri pentru industria noastră, am reuşit să ne mobilizăm şi să creăm cadrul şi procedurile necesare pentru a oferi oaspeţilor siguranţa sanitară, imediat ce am redeschis, în luna iunie. Putem spune că, în zece luni de activitate, am reuşit să recuperăm mare parte din pierderile din prima parte a anului, astfel încât am închis anul 2020 cu rezultate apropiate de 2019, ce-i drept, şi cu trei unităţi de cazare în plus.” Valerica şi Alexandru Dincă, împreună cu partenerii lor de business, îşi doresc acum să consolideze tot ce-au realizat de-a lungul ultimului deceniu, apoi nu exclud o extindere a proiectului pe acelaşi amplasament. Dar nu vor să ajungă la mai mult de 20-25 de unităţi de cazare. De ce? Pentru că esenţele tari se ţin totuşi în sticluţe mici.

    Casa Mare este prima casă de vacanţă, cea care i-a adus, de altfel, în Gura Milii, iar Casa Maramureşeană, Casa Tâmplarului, Casa Olarului sunt alte unităţi de cazare individuale tematice.

  • Pregătiri de vacanţă. Grecia face demersuri ca să aducă turişti români la vară, după piedicile din anul Pandemiei

    După cozile interminabile de anul trecut, Grecia face totul să aducă turiştii români în ţară.

    Primul pas este controlul la graniţe. Iar dacă totul merge bine, la vară, turiştii români vor trece prin vamă în maxim jumătate de oră. 

    „Săptămâna viitoare, ministrul grec al Turismului, domnul Theocharis, va discuta cu noul dumneavoastră ministru despre un acord bilateral ca să vedem cum putem organiza intrarea mai uşoară la graniţe”, a declarat pentru Aleph News, Grigoris Tassios, preşedintele Asociaţiei Hotelierilor din Halkidiki.

    Veştile bune continuă, şi după ce ajungi în staţiune. Hotelierii din Halkidiki vor să deconteze jumătate din testul PCR sau să ofere servicii suplimentare în locul banilor. 

    „Putem oferi servicii extra în hotel. De exemplu, cine în plus sau servicii la spa sau la barurile de pe plajă. Şezlonguri sau umbrele. Sau putem oferi excursii”, a mai spus preşedintele Asociaţiei Hotelierilor din Halkidiki. 

    Sezonul turistic începe în mai, odată cu Paştele Ortodox. Iar hotelierii speră să recupereze şi cu ajutorul turiştilor românilor o parte din pierderi. Anul trecut au avut încasări de doar 20% din totalul celor din 2019.

    În Halkidiki, România este prima în topul ţărilor din zona balcanică. Cei mai mulţi sunt românii, apoi sârbii şi bulgarii.

     

     

  • Românii caută din ce în ce mai multe vacanţe pe bărci şi iahturi: Grecia şi Croaţia sunt cele mai căutate destinaţii pentru vacanţele nautice

    Turiştii români caută să rezerve din ce în ce mai multe vacanţe pe ambarcaţiuni precum bărcile şi iahturile, iar cele mai căutate destinaţii pentru vacanţele nautice sunt Grecia şi Croaţia, conform Vola.ro. Vacanţele pe mare sunt o alternativă mai ifetină decât alte alternative de pe uscat, iar numărul de căutări înregistrat pe platforma de rezervări în luna ianuarie 2021 s-a triplat comparativ cu luna decembrie a anului trecut.

    „Vola.ro a încheiat un parteneriat cu Boataround, una dintre cele mai mari companii de închiriat iahturi şi ambarcaţiuni de toate dimensiunile. Prin Vola Boats românii au access online la peste 14.000 de ambarcaţiuni din destinaţii foarte iubite, precum Grecia, Croaţia, Muntenegru, Turcia, Italia, Franţa, Spania, Portugalia şi altele. Pentru Croaţia, de exemplu, sunt disponibile peste 4000 de iahturi, iar preţurile pornesc de la 42 euro/zi pentru o barcă cu motor de care se pot bucura maxim 6 persoane”, se arată într-un comunicat al Vola.ro.

    Sezonul de sailing începe în mod normal în luna aprilie şi poate dura chiar până la jumătatea lunii octombrie, în funcţie de destinaţie. Conform datelor furnizate de specialiştii Vola.ro, cele mai căutate destinaţii  pentru acest an în rândul românilor sunt Grecia şi Croaţia, pentru care se închiriază ambarcaţiuni medii, cu o capacitate de 8-10 persoane. Cele mai solicitate perioade sunt lunile de vară, mai ales iunie şi iulie.

    Totodată, numărul rezervărilor pentru acest tip de vacanţă s-a triplat în luna ianuarie faţă de luna decembrie 2020.

    ,,Amatorii de vacanţe nautice ştiu că pentru bărci şi iahturi rezervările trebuie făcute din timp, astfel că ne-am bucurat să constatăm un interes crescut pentru Vola Boats încă de la începutul anului. Suntem prima agenţie de turism online din România care facilitează efectuarea de astfel de călătorii aparte în unele dintre cele mai frumoase porturi din lume. Oferim, bineînţeles, asistenţă în limba română atât la cumpărare, cât şi pe tot parcursul vacanţei.”, a declarat Claudia Tocilă, Director de Marketing Vola.ro

    Conform EBI (European Boating Industry), la nivel european peste 48 de milioane de persoane participă constant la activităţi nautice recreaţionale, fie proprietari de bărci, fie turişti. Peste 6 milioane de bărci sunt ţinute în apele europene.

  • Structura anului şcolar 2021-2022. Când începe şcoala şi când sunt vacanţele elevilor. Dispare vacanţa intersemestrială

    Structura anului şcolar 2021-2022 cuprinde data la care începe şcoala, precum şi vacanţele stabilite şi aprobate de Ministerul Educaţiei. Potrivit Ministerului Educaţiei, cursurile noului an şcolar încep luni, 13 septembrie şi se întind pe respectiv 34 de săptămâni.

    Conform Ordinului nr. 3.243/2021 al Ministerul Educaţiei şi Cercetării, privind structura anului şcolar 2021-2022, anul şcolar 2021-2022 începe la data de 1 septembrie 2021, se încheie la data de 31 august 2022 şi are 34 de săptămâni de cursuri. Cursurile anului şcolar 2021-2022 începând la data de 13 septembrie 2021.

    Conform noii structuri, elevii nu vor mai avea parte de vacanţa intersemestrială.

    Anul şcolar 2021-2022 se structurează pe două semestre, după cum urmează

    Semestrul I are 14 săptămâni de cursuri dispuse în perioada 13 septembrie 2021-22 decembrie 2021.

    Cursuri – luni, 13 septembrie 2021 – miercuri, 22 decembrie 2021

    În perioada 25-31 octombrie 2021, elevii claselor din învăţământul primar şi copiii din grupele din învăţământul preşcolar sunt în vacanţă.

    Vacanţa de iarnă – joi, 23 decembrie 2021 – duminică, 9 ianuarie 2022

    Semestrul al II-lea are 20 de săptămâni de cursuri dispuse în perioada 10 ianuarie 2022-10 iunie 2022

    Cursuri – luni, 10 ianuarie 2022 – joi, 14 aprilie 2022

    Vacanţă de primăvară – vineri, 15 aprilie 2022 – duminică, 1 mai 2022

    Cursuri – luni, 2 mai 2022 – vineri, 10 iunie 2022

    Vacanţa de vară – sâmbătă, 11 iunie 2022 – data din septembrie 2022 la care încep cursurile anului şcolar 2022-2023.

    Programul naţional „Şcoala altfel“ se va desfăşura în perioada 8-14 aprilie 2022.

    Prin excepţie, anumiţi elevi vor începe cursurile în alte perioade în viitorul an şcolar, după cum urmează:

    1)   pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral şi frecvenţă redusă, anul şcolar are 32 de săptămâni de cursuri, care se încheie la data de 27 mai 2022;

    2)    pentru clasa a VIII-a, anul şcolar are 33 de săptămâni de cursuri, care se încheie la data de 3 iunie 2022;

    3)    pentru clasele din învăţământul liceal – filiera tehnologică, cu excepţia claselor prevăzute la lit. a) şi pentru clasele din învăţământul profesional, anul şcolar are 37 de săptămâni de cursuri, care se încheie la data de 1 iulie 2022.

  • Vacanţe 2021: Aproape 92% din călătoriile pe care vor să le facă anul acesta românii sunt în afara ţării, cele mai multe vacanţe vizând Grecia

    Pandemia a afectat semnificativ planurile celor care au avut anul trecut de gând să plece în vacanţe în afara ţării, dar apetitul românilor de a călători rămâne totuşi foarte ridicat. Astfel, circa 92% din vacanţele pe care şi le doresc românii anul acesta vor fi în afara ţării, conform unui studiu realizat de către agenţia de turism Hello Holidays.

    Astfel, 1.757 dintre participanţii la sondaj, din totalul de 1.840 de persoane, au declarat că vor să aibă aproape 2.000 de călătorii anul acesta. Din cele 2.000 de călătorii, 1.835 vor fi în afara ţării, Grecia fiind în topul preferinţelor românilor, urmată de Turcia, Spania, Italia şi Bulgaria. Totuşi, destinaţiile exotice rămân în topul preferinţelor, astfel că Maldive şi Egiptul se află printre ţările unde românii îşi vor putea petrece o vacanţă, dacă va fi posibil.

    Doar 160 de călătorii vor fi făcute în România de către participanţii la studiu, cele mai multe opţiuni vizând litoralul şi muntele.

    “Grecia, Turcia, dar şi Dubai, Egipt, România sunt, de altfel, şi cele mai rezervate destinaţii din portofoliul Hello Holidays, în 2021, fie pentru sejur, fie pentru circuit. Cele mai multe rezercări au fost făcute în Early Booking şi în campaniile pe care le realizăm periodic. Campania din luna februarie pune accent pe termene de plată mai accesibile: avans de 10%, o tranşă de până la 20% pînă la sfârşitul lunii martie şi restul cu o lună înainte de plecare. Cel mai important este că returnăm integral avansul dacă autorităţile impun restricţii de călătorie care îngreunează sau fac imposibilă executarea pachetului de servicii de călătorie, mai precis, dacă ţara de destinaţie se află pe lista galbenă la momentul plecării, dacă sunt impuse măsuri de carantinare la sosirea în ţara de destinaţie, dacă oraşul de domiciliu al turistului se află în carantină la data plecării”, precizează Denisa Oprea, director de marketing Hello Holidays.

    Anul 2020 a fost anul redescoperirii României, turiştii vizitând zone precum vizitat Ciungetu Malaia din judeţul Vâlcea, Colibiţa din judeţul Bistriţa Năsăud, plaja Cochilia din Tuzla ori barajul de la Stânca Costeşti. Totuşi, Grecia şi Turcia au fost principalele destinaţii externe anul trecut.

    Litoralul şi muntele au fost cele mai vizitate de către turiştii care au ales să îşi petreacă vacanţă în ţară. Jumătate dintre călătoriile externe au fost realizate în Grecia şi Turcia, însă 8% au zburat spre zone mai îndepărtate precum Bali, Zanzibar, Maldive, Cuba, Mexic. 

    “Dorinţa de relaxare după starea de urgenţă, dorinţa de normalitate într-un an pandemic au fost la cote ridicate în 2020. În timp ce unii au redescoperit România, şi ne aducem aminte de avalanşa de postări în social media cu peisaje neştiute de la noi, când s-au deschis graniţele, cei mai mulţi au plecat în vacanţă în Grecia. În august au început călătoriile în Turcia şi până la finalul anului au avut la dispoziţie cele mai multe variante de vacanţe acolo, de la sejur la mare la circuite ori city-break-uri”, declară Cosmin Vasile, manager Rezervări Circuite la Hello Holidays.

    La studiu au participat 1.840 de persoane, cu vârste cuprinse între 18 şi 82 de ani, majoritatea femei (77%). 45 de persoane au declarat că nu au avut nicio vacanţă anul trecut, în timp ce 1.795 au avut aproape 2.100, 15% dintre acestea având chiar două.

    80% dintre ei au cheltuit cel mult 500 de euro pentru vacanţă, au călătorit cu maşina personală (88%) şi au locuit, jumătate dintre ei, în vile, cabane, pensiuni ori apartamente închiriate. O treime, în hoteluri de trei stele.