BusinessMagazin

Tag: TV

  • Telekom România lansează MagentaONE, un nou concept comercial

    România este a treia ţară în care se lansează oferta MagentaONE (oferta integrată fix-mobil), după Germania şi Slovacia, fiind singura ţară în care conceptul comercial se adresează atât clienţilor persoane fizice, cât şi clienţilor din segmentul de business.

    MagentaONE este o ofertă simplificată de servicii de comunicaţie ce constă într-un singur furnizor comun pentru toate serviciile oferite de Telekom. Compania susţine că timpul de aşteptare pentru a intra în legătură cu un operator va fi de 5 secunde pentru clienţii cu pechete integrate fix-mobil, iar pentru cei care nu deţin un astfel de pachet este de peste 10 secunde.

    MagentaONE mai conţine televiziune interactivă cu funcţionalităţi noi, precum arhivă TV pentru toate programele difuzate pe parcursul unei săptămâni, posibilitatea de a înregistra emisiunile prefereate, filme şi competiţiile sportive în cloud, fără a avea nevoie de dispozitiv de stocare sau de receiver diferit, divertisment şi conţinut TV pe toate tipurile de ecran.

    Clienţii de business MagentaONE dispune de spaţiu de stocare securizat de 1 TB, aplicaţii şi servicii de bază cum ar fi stocare, antivirus, găzduire web şi design web.

    Întrebat dacă există şi lucruri negative sau care să nu funcţioneze bine la această ofertă, Nikolai Beckers (CEO Telekom România) a menţionat că nu a fost angajat personal nou care să ajute la implemetarea noului concept şi că nu s-a investit foarte mult în acest proiect.

    Telekom este prezent în peste 50 de ţări şi are 228.000 de angajaţi la nivel mondial. Grupul a generat venituri anul trecut de 62,7 miliarde de euro, iar 60% din această valoare s-a înregistrat în afara Germaniei.

    Brand-ul Telekom România este prezent pe piaţă din 2014, după rebranding-ul comun al Romtelecom şi Cosmote.

  • KeysFin: În ultimii cinci ani, 48 posturi TV şi 19 radiouri s-au închis. Altele, la limita de avarie

    Datele financiare, analizate într-un studiu realizat de agenţia de business information şi credit risk management KeysFin, arată însă că cele mai multe firme din domeniu s-au adaptat crizei, şi-au redus pierderile, iar altele au devenit şi mai profitabile.

    Românii sunt printre europenii care îşi petrec cele mai multe ore cu ochii la televizor. Acesta este şi motivul pentru care există şi atât de multe posturi de televiziune. Un sondaj de opinie recent arăta că românii sunt interesaţi în primul rând de ştiri, iar apoi de divertisment.

    Aşa s-a ajuns ca la Registrul Comerţului să fie înregistrate 363 de televiziuni (cod CAEN 6020) şi 222 de posturi de radio (cod CAEN 6010). Datele, disponibile la nivelul anului 2013, indică însă o scădere a numărului acestora faţă de 2009, când erau 411 televiziuni şi 241 de posturi de radio. Dovadă că scăderea pieţei de publicitate a influenţat puternic acest domeniu de activitate.

    Statisticile financiare analizate de KeysFin indică faptul că cifra de afaceri pe segmentul televiziuni a scăzut în ultimii 5 ani, de la 1,44 miliarde lei în 2009 la 1,28 miliarde lei în 2013.

    De remarcat este faptul că firmele din domeniul televiziuni şi-au adaptat activitatea la provocările crizei, dovadă că pierderile totale au scăzut cu 125 milioane lei, de la 377,5 milioane lei, în 2009, la 252,4 milioane lei, în 2013, iar profitul, pe ansamblu, a crescut de la 33,7 milioane lei la 35,5 milioane de lei.

    Şi piaţa radiourilor a cunoscut o evoluţie similară, însă mult mai temperată. Cifra de afaceri s-a diminuat în ultimii cinci ani, de la 96,9 milioane lei la 94,7 milioane lei, pierderile s-au redus de la 26,1 milioane lei la numai 11,6 milioane, iar profitul a crescut la 5,98 milioane lei, de la 5,9 milioane lei în 2009.

    “Privită în ansamblu, statistica arată că apogeul crizei în acest sector a fost atins în 2012, iar de atunci firmele au luat măsuri care le-au permis să revină pe linia de supravieţuire”, afirmă analiştii de la KeysFin. “S-au operat disponibilizări de personal, s-au tăiat bugete, grilele de programe s-au optimizat la costuri cât mai mici, iar acest lucru se vede în statisticile financiare. Televiziunile şi radiourile au înţeles provocările crizei, iar exemplul lor poate fi relevant pentru întreaga economie românească”, au mai spus aceştia.

    Studiul privind starea audiovizualului românesc în ultimii 5 ani arată că business-urile din televiziune sunt concentrate, în mare măsură, în regiunea Bucureşti-Ilfov. 91% dintre firmele înregistrate la Registrul Comerţului au sediul în Bucureşti şi în împrejurimi.

    În cazul radiourilor, procentul este ceva mai scăzut. 68% sunt în Bucureşti-Ilfov, iar restul mai ales în judeţele din sudul ţării (7,3%) şi Dobrogea (6,9%).

    “Bucureştiul este, fără îndoială, locul în care business-ul din audiovizual este cel mai dezvoltat, acaparând peste 80% din cifra totală de afaceri. În rest, avem televiziuni şi radiouri în principal în reşedinţele de judeţ, iar cele mai dezvoltate afaceri în domeniu sunt în Constanţa, Ploieşti, Timişoara, Braşov şi Cluj-Napoca”, spun experţii de la KeysFin.

    Potrivit acestora, studiul denotă faptul că dezvoltarea business-ului în acest domeniu este influenţată decisiv de piaţa de publicitate, ale cărei interese sunt în principal la nivel naţional şi mai puţin regional.

    “Radiografia audiovizualului românesc reflectă starea economiei româneşti, polarizarea acesteia pe câteva zone geografice. Focalizarea business-ului este una de natură să tragă un semnal de alarmă privind creşterea discrepanţelor economice, fapt care va influenţa tot mai mult nivelul de trai al românilor”, spun analiştii.

    “Televiziunile, la fel ca şi radiourile şi ziarele, sunt oglinda economiei. Cu cât promovarea făcută de acestea este mai redusă sau chiar lipseşte, cu atât influenţele asupra consumului sunt mai pregnante”, afirmă aceştia.

    Studiul privind starea audiovizualului românesc în ultimii 5 ani, realizat de KeysFin, arată că cele mai mari afaceri din televiziuni au fost făcute, în 2013, de Pro TV SA, de 497 milioane lei, urmată de Antena Group SA – 250,5 milioane lei şi United Media Distribution SRL – 79,9 milioane lei (United Media Distribution SRL nu deţine nicio licenţă de televiziune sau de radio, potrivit site-ului Consiliului Naţional al Audiovizualului, n.r.).

    Cele mai profitabile afaceri de televiziune aparţin Antena Group, cu 9,2 milioane lei, în timp ce Pro TV a ieşit pe minus în 2013, cu o pierdere de 85,5 milioane lei, potrivit KeysFin.

    Pe locurile următoare în topul cifrei de afaceri s-au clasat Dogan Media International SA (Kanal D), cu un business de 73,7 milioane de lei şi pierderi de 20,9 milioane lei, şi Antena 3 SA, cu afaceri de 71,2 milioane lei şi un profit net de 737.846 lei.

    Topul este completat de societăţile care administrează televiziunile Prima TV, România TV, B1 TV, Discovery România şi Realitatea TV, conform KeysFin.

    Pe piaţa radiourilor, cele mai mari afaceri le-a făcut, în 2013, Grupul Media Camina (G.M.C.) SRL, de 28,4 milioane lei, cu un profit de 438.855 lei, şi Europe Developpement International-R, cu afaceri de 17,8 milioane lei şi un profit de 1,54 milioane lei, potrivit KeysFin.

    Pe locurile următoare se situează Radio XXI SRL, cu afaceri de 4,82 milioane de lei şi pierderi de 5,8 milioane lei, Media Grup Production SRL din Buzău cu un business de 3,89 milioane lei şi un profit de 5862 lei şi Expresiv SA, cu afaceri de 2,85 milioane lei şi un un profit de 171.873 lei.

    “Analiza datelor arată o legătură directă între audienţa posturilor şi cifra de afaceri. Din statistici, am mai remarcat faptul că televiziunile si radiourile mai mici au fost mai puţin afectate de criză, reuşind să reziste mai bine provocărilor. Giganţii precum Pro TV în domeniul televiziunii şi Radio 21 în cel de radio au continuat să înregistreze pierderi pe măsura investiţiilor făcute. Antenele, pe de altă parte, şi-au reconfirmat statutul de afaceri profitabile, graţie unei structuri de business care a rezistat mult mai bine crizei decât alte companii”, au explicat experţii de la KeysFin.

    Potrivit analizei efectuate de aceştia, evoluţia datelor statistice în ultimii 5 ani indică un reviriment al pieţei media, unul fragil, însă relevant pentru evoluţia de ansamblu a economiei.

    “Estimăm că datele din 2014, ce vor fi prezentate cât de curând, vom confirma acest trend, iar semnalele pe care le primim din piaţa de publicitate indică faptul că business-ul începe să se dezgheţe, după aproape 5 ani de criză. Dacă şi autorităţile vor lua măsurile necesare pentru impulsionarea consumului, motorul economiei, estimăm că evoluţia economică va urma un trend pozitiv”, au mai explicat experţii KeysFin.

  • KeysFin: În ultimii cinci ani, 48 posturi TV şi 19 radiouri s-au închis. Altele, la limita de avarie

    Datele financiare, analizate într-un studiu realizat de agenţia de business information şi credit risk management KeysFin, arată însă că cele mai multe firme din domeniu s-au adaptat crizei, şi-au redus pierderile, iar altele au devenit şi mai profitabile.

    Românii sunt printre europenii care îşi petrec cele mai multe ore cu ochii la televizor. Acesta este şi motivul pentru care există şi atât de multe posturi de televiziune. Un sondaj de opinie recent arăta că românii sunt interesaţi în primul rând de ştiri, iar apoi de divertisment.

    Aşa s-a ajuns ca la Registrul Comerţului să fie înregistrate 363 de televiziuni (cod CAEN 6020) şi 222 de posturi de radio (cod CAEN 6010). Datele, disponibile la nivelul anului 2013, indică însă o scădere a numărului acestora faţă de 2009, când erau 411 televiziuni şi 241 de posturi de radio. Dovadă că scăderea pieţei de publicitate a influenţat puternic acest domeniu de activitate.

    Statisticile financiare analizate de KeysFin indică faptul că cifra de afaceri pe segmentul televiziuni a scăzut în ultimii 5 ani, de la 1,44 miliarde lei în 2009 la 1,28 miliarde lei în 2013.

    De remarcat este faptul că firmele din domeniul televiziuni şi-au adaptat activitatea la provocările crizei, dovadă că pierderile totale au scăzut cu 125 milioane lei, de la 377,5 milioane lei, în 2009, la 252,4 milioane lei, în 2013, iar profitul, pe ansamblu, a crescut de la 33,7 milioane lei la 35,5 milioane de lei.

    Şi piaţa radiourilor a cunoscut o evoluţie similară, însă mult mai temperată. Cifra de afaceri s-a diminuat în ultimii cinci ani, de la 96,9 milioane lei la 94,7 milioane lei, pierderile s-au redus de la 26,1 milioane lei la numai 11,6 milioane, iar profitul a crescut la 5,98 milioane lei, de la 5,9 milioane lei în 2009.

    “Privită în ansamblu, statistica arată că apogeul crizei în acest sector a fost atins în 2012, iar de atunci firmele au luat măsuri care le-au permis să revină pe linia de supravieţuire”, afirmă analiştii de la KeysFin. “S-au operat disponibilizări de personal, s-au tăiat bugete, grilele de programe s-au optimizat la costuri cât mai mici, iar acest lucru se vede în statisticile financiare. Televiziunile şi radiourile au înţeles provocările crizei, iar exemplul lor poate fi relevant pentru întreaga economie românească”, au mai spus aceştia.

    Studiul privind starea audiovizualului românesc în ultimii 5 ani arată că business-urile din televiziune sunt concentrate, în mare măsură, în regiunea Bucureşti-Ilfov. 91% dintre firmele înregistrate la Registrul Comerţului au sediul în Bucureşti şi în împrejurimi.

    În cazul radiourilor, procentul este ceva mai scăzut. 68% sunt în Bucureşti-Ilfov, iar restul mai ales în judeţele din sudul ţării (7,3%) şi Dobrogea (6,9%).

    “Bucureştiul este, fără îndoială, locul în care business-ul din audiovizual este cel mai dezvoltat, acaparând peste 80% din cifra totală de afaceri. În rest, avem televiziuni şi radiouri în principal în reşedinţele de judeţ, iar cele mai dezvoltate afaceri în domeniu sunt în Constanţa, Ploieşti, Timişoara, Braşov şi Cluj-Napoca”, spun experţii de la KeysFin.

    Potrivit acestora, studiul denotă faptul că dezvoltarea business-ului în acest domeniu este influenţată decisiv de piaţa de publicitate, ale cărei interese sunt în principal la nivel naţional şi mai puţin regional.

    “Radiografia audiovizualului românesc reflectă starea economiei româneşti, polarizarea acesteia pe câteva zone geografice. Focalizarea business-ului este una de natură să tragă un semnal de alarmă privind creşterea discrepanţelor economice, fapt care va influenţa tot mai mult nivelul de trai al românilor”, spun analiştii.

    “Televiziunile, la fel ca şi radiourile şi ziarele, sunt oglinda economiei. Cu cât promovarea făcută de acestea este mai redusă sau chiar lipseşte, cu atât influenţele asupra consumului sunt mai pregnante”, afirmă aceştia.

    Studiul privind starea audiovizualului românesc în ultimii 5 ani, realizat de KeysFin, arată că cele mai mari afaceri din televiziuni au fost făcute, în 2013, de Pro TV SA, de 497 milioane lei, urmată de Antena Group SA – 250,5 milioane lei şi United Media Distribution SRL – 79,9 milioane lei (United Media Distribution SRL nu deţine nicio licenţă de televiziune sau de radio, potrivit site-ului Consiliului Naţional al Audiovizualului, n.r.).

    Cele mai profitabile afaceri de televiziune aparţin Antena Group, cu 9,2 milioane lei, în timp ce Pro TV a ieşit pe minus în 2013, cu o pierdere de 85,5 milioane lei, potrivit KeysFin.

    Pe locurile următoare în topul cifrei de afaceri s-au clasat Dogan Media International SA (Kanal D), cu un business de 73,7 milioane de lei şi pierderi de 20,9 milioane lei, şi Antena 3 SA, cu afaceri de 71,2 milioane lei şi un profit net de 737.846 lei.

    Topul este completat de societăţile care administrează televiziunile Prima TV, România TV, B1 TV, Discovery România şi Realitatea TV, conform KeysFin.

    Pe piaţa radiourilor, cele mai mari afaceri le-a făcut, în 2013, Grupul Media Camina (G.M.C.) SRL, de 28,4 milioane lei, cu un profit de 438.855 lei, şi Europe Developpement International-R, cu afaceri de 17,8 milioane lei şi un profit de 1,54 milioane lei, potrivit KeysFin.

    Pe locurile următoare se situează Radio XXI SRL, cu afaceri de 4,82 milioane de lei şi pierderi de 5,8 milioane lei, Media Grup Production SRL din Buzău cu un business de 3,89 milioane lei şi un profit de 5862 lei şi Expresiv SA, cu afaceri de 2,85 milioane lei şi un un profit de 171.873 lei.

    “Analiza datelor arată o legătură directă între audienţa posturilor şi cifra de afaceri. Din statistici, am mai remarcat faptul că televiziunile si radiourile mai mici au fost mai puţin afectate de criză, reuşind să reziste mai bine provocărilor. Giganţii precum Pro TV în domeniul televiziunii şi Radio 21 în cel de radio au continuat să înregistreze pierderi pe măsura investiţiilor făcute. Antenele, pe de altă parte, şi-au reconfirmat statutul de afaceri profitabile, graţie unei structuri de business care a rezistat mult mai bine crizei decât alte companii”, au explicat experţii de la KeysFin.

    Potrivit analizei efectuate de aceştia, evoluţia datelor statistice în ultimii 5 ani indică un reviriment al pieţei media, unul fragil, însă relevant pentru evoluţia de ansamblu a economiei.

    “Estimăm că datele din 2014, ce vor fi prezentate cât de curând, vom confirma acest trend, iar semnalele pe care le primim din piaţa de publicitate indică faptul că business-ul începe să se dezgheţe, după aproape 5 ani de criză. Dacă şi autorităţile vor lua măsurile necesare pentru impulsionarea consumului, motorul economiei, estimăm că evoluţia economică va urma un trend pozitiv”, au mai explicat experţii KeysFin.

  • Un avion de pasageri al companiei Germanwings s-a prăbuşit în Franţa. Aeronava avea 142 de pasageri şi 6 membri ai echipajului la bord

    Un avion Airbus A320 al companiei Germanwings s-a prăbuşit marţi în regiunea Barcelonnette, în sud-estul Franţei, relatează Le Figaro în ediţia electronică. Direcţia Generală a Aviaţiei Civile (DGAC) şi jandarmeria franceză au confirmat prăbuşirea aparatului de zbor.

    Avionul aparţine companiei germane Germanwings.Potrivit postului France TV, avionul decolase de la Barcelona (Spania) şi se deplasa către Dusseldorf (Germania). Aparatul de zbor, care avea la bord 142 de pasageri şi şase membri ai echipajului, s-a prăbuşit în apropierea localităţii Prads-Haute-Bléone (Alpes-de-Haute-Provence).

    Potrivit airfleets.net, avionul avea 24 de ani vechime şi se afla în flota Lufthansa din 1991.

    Două elicoptere ale jandarmeriei franceze au fost trimise în zona în care s-a prăbuşit avionul.

    Potrivit contului de twitter al AFP, preşedintele francez Francois Hollande a declarat că nu sunt sperante să fie găsiţi supraieţuitori.

    Compania Germanwings este o subsidiară a Lufthansa, notează BBC.

    Citeşte şi: Lufthansa a urcat pe locul al treilea în topul transportatorilor aerieni din România. Low-cost-ul Germanwings, un eşec

    Navigaţia aeriană ne-a informat privind pierderea de pe radio/radar a unui zbor al companiei Germanwings GW18G”, a precizat DGAC. “Zborul s-a declarat în stare de alertă la ora locală 10.47 (11.47, ora României), în apropiere de Barcelonnette”, a adăugat sursa citată.

    Ministrul francez de Interne, Bernard Cazeneuve, va ajunge la locul prăbuşirii în “una sau două ore”, a anunţat premierul Manuel Valls.

    La rândul său, preşedintele francez, Francois Hollande, a declarat că cel mai probabil nu există supravieţuitori în urma prăbuşirii avionului Airbus A320 al companiei Germanwings, relatează Le Parisien, în ediţia electronică.

    Hollande: Cel mai probabil nu sunt supravieţuitori în accidentul din Franţa

    Citeşte şi: Lufthansa vânează corporatiştii din avion că să le furnizeze oferte personalizate

    “Condiţiile accidentului nu sunt încă elucidate (…) Ele sugerează că nu va fi niciun supravieţuior”, a declarat preşedintele francez.

    Hollande a adăugat, de asemenea, că pentru moment nu sunt cunoscute identităţile victimelor. “Nu cunoaştem încă identităţile victimelor. Tocmai s-a constituit o celulă de criză”, a adăugat el.

    Airbus A320 sunt avioane bimotoare de pasageri, de diametru standard (cu un singur culoar), scurt/mediu-curier construite de Airbus. Aparatul are patru modele, în funcţie de autonomia de zbor şi de capacitate, A318, A319, A320, A321. Intrat în serviciu în 1988, a fost primul avion de pasageri cu comenzi de zbor digitale fly-by-wire şi este cel mai popular model comercializat de Airbus existând peste 5000 de comenzi, din care peste 3000 de avioane au fost livrate şi sunt operaţionale. Avionul a fost gândit pentru a înlocui modelele Boeing 727 şi pentru a fi concurent modelelor Boeing 737 şi Douglas DC-9 (inclusiv McDonnell Douglas MD-80).

  • Gafă la CNN: Vladimir Putin, prezentat drept adevăratul terorist SI cunoscut ca “John Jihadistul” – VIDEO

    Incidentul a avut loc în timpul unui jurnal de ştiri de joi seară, după ce identitatea teroristului grupării Stat Islamic a fost dezvăluită şi toate canalele principale de televiziune încercau să transmită ştirea cât mai repede, scrie The Epoch Times.

    Totuşi, o aparentă problemă tehnică a canalului american a dus la afişarea fotografiei lui Vladimir Putin în locul celei cu extremistul grupării teroriste.

  • RCS&RDS preia drepturile TV pentru campionatul intern de fotbal

    UPDATE 2: Conform unor informatii de ulltima ora, transa pentru drepturile TV a fost achitata catre Liga Profesionista de Fotbal.

    UPDATE 1: Dumitru Dragomir sustine ca intelegerea intre RCS&RDS si Paszkany a fost incheiata in urma cu doua zile, contra sumei de 12 milioane de euro: “Felicitari Ligii pentru aceasta intelegere. Stiam de doua zile ca Paszkany s-a inteles. Au platit 12 milioane de euro ca sa dea meciurile. Pentru cluburi inseamna garantia banului, este ca aerul”, a declarat Dumitru Dragomir pentru www.sport.ro

    Digi preia drepturile TV pentru Liga I

    Toata lumea asteapta sfarsitul lunii pentru rata de 15 milioane, iar mai multe surse sustin ca cei care se afla in spatele business-ului nu au decat 10 milioane de euro si urmau sa solicite plata in doua rate pentru transa din ianuarie.

    Background:
    Business-ul de 30 de milioane de euro al companiei Intel Sky Broadcast se baza pe posibilitatea ca toate cele trei retele sa difuzeze simultan Liga I prelund Look Tv punand astfel bazele primei operatiuni pay-tv pe toti operatorii de cablu din Liga I.

    Cititi mai multe pe www.sport.ro

  • Anul Telekomului. Cel mai scump rebranding din telecomunicaţii s-a luptat cu Orange, Vodafone şi ofensiva RCS&RDS

    Cei doi operatori acţionează în prezent sub acelaşi brand, Telekom România, iar clienţii pot opta pentru patru servicii de comunicare şi TV, toate pe o singură factură. Potrivit oficialilor Telekom, lansarea ofertelor integrate fix-mobil a reprezentat un efort comun al celor doi operatori şi a fost un proces amplu de integrare operaţională. Costul rebrandingului a fost estimat de Ziarul Financiar la 15 milioane de euro. Inovaţia a presupus investiţii şi expertiză pentru implementarea unor soluţii tehnice care permit o experienţă unitară pentru clienţi. Lansarea portofoliului de soluţii integrate de comunicare pe o singură factură, cu un număr unic de contact, s-a făcut în mai puţin de şase luni, ceea ce reprezintă o premieră atât pentru România, cât şi pentru Deutsche Telekom.

    De cealaltă parte, Jean-François Fallacher, şeful Orange România, vorbea în Business Magazin, într-un articol de copertă publicat în luna octombrie, despre digitalizarea României şi explozia 4G şi 4G+, unele dintre principalele proiecte ale francezilor pe piaţa locală în 2014. În prezent, tehnologia 4G oferită de Orange este disponibilă în peste 1.300 de localităţi, ceea ce reprezintă circa 48% din populaţia totală a ţării şi 78% din populaţia urbană.

    Orange a lansat tehnologia 4G în aprilie 2014, iar de atunci până în prezent sunt de două ori mai multe telefoane mobile compatibile cu tehnologia 4G în reţea – circa 400.000 de smartphone-uri 4G, iar traficul de internet mobil a crescut de 2,5 ori – peste 250 Mbps/lună. „Cred că tehnologia 4G+ este foarte importantă pentru că arată că serviciile de internet de mare viteză şi convergenţa sunt posibile şi astfel, nu doar prin linii fixe. Primul jucător care a spart bariera celor 200 Mbps pe piaţa din România a fost UPC, care a fost urmat foarte rapid de un alt jucător, iar noi acum oferim viteze de până la 300 Mbps cu o conexiune mobilă.

    Acest lucru înseamnă că în mod clar la Orange, ca şi client, poţi avea acces la servicii de telefonie mobilă şi de internet mobil de mare viteză oriunde te-ai afla. Aceasta este direcţia în care am investit în ultimul an având în minte că vom deveni un furnizor complet de servicii“, spunea Fallacher pentru Business Magazin. Executivul amintea şi de rezultatele Orange TV, platforma de televiziune cu peste 110.000 de abonaţi în prezent, adică aproximativ 5% din numărul total de clienţi ai unei platforme TV prin satelit din România.

    Rivalii de la Vodafone au schimbat directorul general în 2014, filiala locală fiind preluată în primăvară de indianul Ravinder Takkar. Britanicii au marşat puternic pe democratizarea smartphone-ului, implicând-o pe Simona Halep, cea mai în vogă sportivă a anului, în campaniile de marketing.

    Takkar a vorbit la Meet the CEO despre obiectivele sale în ceea ce a numit „ţara cu cele mai mici preţuri din Europa“ sau „cea mai competitivă piaţă de pe continent“. Vodafone a urmărit creşterea vânzărilor de smartphone-uri, mizând pe conceptul Supernet, dar a lansat în premieră în primăvară şi serviciul de transfer de bani M-Pesa. „Am transformat lumea şi modul în care oamenii funcţionează, indiferent că e vorba de oameni de afaceri sau tineri de liceu. Am făcut mai întâi asta cu serviciile de voce, iar acum o vom face cu internetul“, spune Ravinder Takkar.

    Apoi, Vodafone a lansat în toamnă VoLTE, o inovaţie care le permite utilizatorilor care deţin smartphone-uri compatibile să realizeze apeluri de voce prin reţeaua de date 4G, având acces astfel la o calitate îmbunătăţită a serviciilor de voce şi de date, conform reprezentanţilor companiei. Vittorio Colao, directorul executiv al Vodafone, vorbea în octombrie în Ziarul Financiar despre „momentul în care trebuie să ne gândim la servicii fixe şi pentru clienţii consumer din România. Echipa locală evaluează şi lansarea de servicii TV“, menţionând că piaţa de telecom din România va trece printr-o consolidare, iar Vodafone este gata să discute o fuziune sau o achiziţie.

    În fine, RCS&RDS a continuat avansul în zona serviciilor mobile lansând pe piaţă servicii la preţuri mai mici decât cele ale competitorilor şi deschizând mai multe puncte de lucru în teritoriu. În primăvară, compania semna un contract de roaming naţional cu Vodafone, al doilea jucător de pe piaţa de telefonie mobilă, pentru ca utilizatorii de cartele SIM de telefonie mobilă de la RCS&RDS să îşi poată utiliza telefonul şi în zonele în care reţeaua DigiMobil nu are acoperire. RCS&RDS a atras în reţeaua Digi peste 110.000 de numere în primele zece luni, conform datelor ANCOM, fiind compania care a atras cel mai mare număr de clienţi din alte reţele.

    Serviciile de internet şi televiziune sunt cele care au înregistrat creşteri semnificative ale numărului de utilizatori / abonamente în primul semestru al acestui an, în timp ce serviciile de telefonie au înregistrat un declin, arată o analiză ZF a datelor statistice publicate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii.

  • Telekom a introdus factura unică după ce, ani la rând, clienţii primeau mai multe

    Elementul de noutate:

    Telekom România a intrat pe piaţă cu filosofia One Stop Shop (un singur punct de contact pentru toate serviciile de comunicare, divertisment şi IT&C) şi cu un concept comercial nou, atât pentru clienţii persoane fizice, cât şi pentru companii (soluţii complete integrate de comunicare). Clienţii Telekom Romania Communications S.A. pot opta pentru patru servicii de comunicare (broadband mobil şi fix, voce mobilă şi fixă) şi, de asemenea, pentru divertisment TV,  toate pe o singură factură. 

    Pentru comunitatea de afaceri din România, conceptul One Stop Shop înseamnă soluţii la cheie şi un punct unic de contact pentru nevoile de comunicare: un portofoliu complet de soluţii fixe şi mobile; aplicaţii, soluţii integrate de IT; o gamă de echipamente IT&C.

    Toate pachetele includ soluţii de web hosting cu domeniul .ro, spaţiu pentru găzduire web şi un număr nelimitat de adrese de e-mail, SLA Standard pentru serviciile de voce fix, respectiv SLA Advanced pentru servicii de date, ca garanţie a funcţionării serviciilor, spaţiu pentru stocare şi recuperare a datelor, IP static şi licenţe Norton Internet Security.

    Efectele inovaţiei:

    Pe termen mediu şi lung, acest lucru va avea impact asupra standardelor de calitate a serviciilor de comunicare precum şi asupra investiţiilor în tehnologie şi în inovaţiile pe care le fac companiile, astfel încât piaţa de telecom din România să se dezvolte durabil.

    Ofertele integrate fix-mobil pe o singură factură se traduc pe de o parte în:

    simplitate – clienţii au un singur punct de contact şi o singură factură pentru toate nevoile de comunicare şi divertisment;

    competitivitate – companiile au acces la un pachet complet de solutii IT&C care le ajută să fie mai productive şi care le permite un control mai bun al costurilor;

    sustenabilitate – lansarea pachetelor integrate de servicii marchează transferul de la o piaţă marcată de un război al preţurilor reduse la o piaţă condusă de servicii de calitate şi inovatoare, nu neapărat la cel mai mic preţ, însă la un preţ corect pentru valoarea oferită.

    Descriere:

    Lansarea ofertelor integrate fix-mobil a reprezentat un efort comun al celor doi operatori şi a fost un proces amplu de integrare operaţională. Inovaţia a presupus investiţii şi expertiză pentru implementarea unor soluţii tehnice care permit o experienţă unitară pentru clienţi. Lansarea portofoliului de soluţii integrate de comunicare pe o singură factură, cu un număr unic de contact, s-a făcut în mai puţin de şase luni, ceea ce reprezintă o premieră atât pentru România, cât şi pentru Deutsche Telekom.

    Platforma IPTV cu opţiunea de Multiscreen, care este inclusă în ofertele integrate, a fost implementată în mai puţin de şase luni, ceea ce reprezintă o premieră mondială ca timp de implementare.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Conferinţă despre viitorul publicităţii TV, organizată de Mediafax, Gandul şi Discovery Networks

    Televiziunea şi advertisingul merg mână în mână de peste 70 de ani. Primul spot tv a fost difuzat în data de 1 iulie 1941, în timpul unui meci de baseball la o televiziune locală din New York şi a revoluţionat industria advertisingului. A fost o reclamă de 9 secunde şi a costat doar câţiva dolari.

    De-a lungul timpului, atât agenţiile de publicitate, cât şi posturile de televiziune au ridicat standardele din ce în ce mai sus, încercând să creeze reclame cât mai relevante şi mai atractive pentru public. De exemplu, astăzi reclamele TV pot fi la fel de antrenante precum conţinutul TV în sine, în unele cazuri chiar mai mult.

    În cadrul conferinţei specialişti în televiziune şi în publicitate, consultanţi şi mari companii care investesc în publicitate, agenţii de media buying şi reprezentanţi ai presei vot discuta despre viitorul publicităţii TV în lume şi în România, pornind de la principalele concluzii ale celui mai recent studiu regional, realizat de Discovery Networks.

    Vom putea alege singuri ce reclame să vedem şi peste care să trecem dacă nu ne interesează? Vom putea avea publicitate targetată dacă vom da informaţii despre noi? Vom putea cumpăra direct de la TV printr-un buton de pe telecomandă?, sunt întrebări la care participanţii vor răspunde în timpul evenimentului.

    La conferinţă vor fi prezenţi cei mai importanţi specialişti din domeniu, precum Dorota ZURKOWSKA-BYTNER – Vicepresident, Advertising Sales Development, Discovery Networks CEEMEA; Liviu BOIŢAN – Preşedintele Comitetului Tehnic în cadrul Asociaţiei Române de Măsurare a Audienţelor şi Strategic Planning Director, MediaCom; Radu FLORESCU – Preşedinte, Uniunea Agenţiilor de Publicitate din România; Şerban ALEXANDRESCU – Managing Partner, Headvertising; Dana BULAT – Director General, United Media şi Alexandra IAVORSCHI – Associate Managing Director, Starcom.

    Conferinţa va fi moderată de Claudiu PÂNDARU, Director editorial Mediafax Group.

    Temele principale abordate în cadrul evenimentului îşi propun să furnizeze o viziune de ansamblu asupra industriei publicităţii TV, investigând modul în care publicitarii se pot conecta cu consumatorii dincolo de metodele tradiţionale şi ce tehnici vor fi cele mai eficiente în viitor.

    De asemenea, vor fi supuse dezbaterii teme precum eficienţa reclamelor TV atât în rândul telespectatorilor din România, cât şi în rândul celor din alte ţări din regiunea Europa Centrală Centrală şi de Est, Orientul Mijlociu şi Africa, durata optimă a pauzelor publicitare, impactul pe care brandurile TV de încredere îl au asupra publicităţii, eficienţa campaniilor integrate.

    Mai multe detalii, agenda evenimentului “Future of TV Advertising” şi înscrierile pentru participare le puteţi găsi pe website-ul: http://www.mediafaxtalks.ro/category/future-of-tv-advertising

  • STUDIU: 80% dintre români înţeleg legătura dintre prezenţa reclamelor TV şi calitatea programelor – FOTO, VIDEO

    Acest efect de halou se extinde de la programe spre materialele publicitare, iar consumatorii admit că reclamele TV difuzate pe canalele în care au încredere au un impact mai puternic. Acelaşi chestionar a relevat faptul că, în pofida tendinţei în creştere de vizionare a conţinutului pe mai multe ecrane în acelaşi timp, cei mai mulţi dintre telespectatorii români continuă să petreacă în faţa televizorului între 3 şi 5 ore pe zi.

    Acestea sunt câteva dintre concluziile noului studiu regional realizat de Discovery Networks în parteneriat cu The Future Foundation, care îşi propune să furnizeze o viziune de ansamblu asupra industriei publicităţii TV, investigând modul în care publicitarii se pot conecta cu consumatorii dincolo de metodele tradiţionale şi ce tehnici vor fi cele mai eficiente în viitor.

    Intitulat “The Future of TV Advertising”, studiul are la bază o componentă cantitativă, constând într-un eşantion de 3000 de repondenţi din zece ţări din regiunea Europa Centrală şi de Est, Orientul Mijlociu şi Africa (CEEMEA) – România, Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Rusia, Africa de Sud, Turcia, Ucraina şi Emiratele Arabe Unite – şi o componentă calitativă, prin intermediul unor interviuri în profunzime cu experţi din industrie din această regiune.

    Pentru România, expertul participant la panel a fost Julien Ducarroz, Chief Commercial Officer Orange.

    “Într-o lume dominată de ecrane multiple, televiziunea rămâne elementul central al mixului de media. Progresele tehnologice au avut un impact important asupra modului în care telespectatorii consumă media şi, în acest context, alegerea unui anumit brand TV a devenit esenţială în gestionarea aşteptărilor legate de calitatea conţinutului pe care îl vor urmări. Telespectatorii înţeleg clar relaţia dintre publicitate şi furnizarea unui conţinut TV de calitate şi, în plus, sunt deschişi să testeze noi formate de reclame. Acest studiu ne face să fim încrezători în viitorul publicităţii TV, dat fiind faptul că publicul este din ce mai bine informat şi dispus să recompenseze materialele publicitare interesante şi relevante, extinzând discuţiile despre brandurile respective şi pe alte dispozitive pe care le are la îndemână”, a spus Dorota Zurkowska-Bytner, VP Advertising Sales Development Discovery Networks CEEMEA.

    Potrivit rezultatelor studiului, vizionarea de conţinut video pe ecrane multiple, disponibilitatea serviciilor on-demand şi capacitatea din ce în ce mai mare a telespectatorilor de a controla ceea ce vizionează sunt câteva dintre dintre cele mai importante tendinţe care influenţează configurarea pieţei media în prezent. În acelaşi timp, participanţii la studiu au demonstrat că înţeleg foarte clar relaţia dintre conţinutul de calitate, accesibil în orice moment şi publicitate ca sursă de finanţare a acestuia. De altfel, 80% dintre români consideră că absenţa publicităţii ar putea conduce la scăderea calităţii programelor TV.

    În ceea ce priveşte inovaţiile tehnologice ce ar putea fi disponibile în viitor, participanţii la studiu s-au arătat optimişti în privinţa progreselor tehnologice ce le vor permite să acceseze programele TV şi reclamele relevante pentru fiecare consumator în parte. Potrivit rezultatelor, consumatorii sunt mai receptivi dacă urmăresc o reclamă adaptată profilului fiecăruia, ceea ce sugerează un viitor în care comunicarea personalizată va fi din ce în ce mai relevantă. De asemenea, în contextul în care vizionează conţinut pe mai multe ecrane, mai bine de 50% dintre repondenţii din regiunea CEEMEA continuă discuţiile despre branduri pe un al doilea dispozitiv, după încheierea reclamei TV, demonstrând o amplificare a gradului de implicare.

    Iată principalele concluzii ale studiului:

    – Reclamele TV sunt eficiente

    • 80% dintre telespectatorii din România consideră că absenţa reclamelor ar conduce la scăderea calităţii programelor TV, în contextul în care 40% dintre aceştia petrec zilnic între trei şi cinci ore în faţa televizorului.

    • 3 telespectatori din 10 la nivelul regiunii sunt de acord că plasarea de produse în timpul unui program îi convinge mai uşor să achiziţioneze acel produs.

    – Încă nu a fost găsită durata optimă a pauzelor publicitare

    • În general, consumatorii din regiunea CEEMEA ar prefera ca pauzele publicitare să fie mai lungi şi mai puţin frecvente.

    • Furnizorii de conţinut TV trebuie să găsească un echilibru între ce îşşi doresc consumatorii şi ce e util pentru branduri. Acest aspect este cu atât mai important cu cât raportul arată că 70% din consumatori îşi amintesc cel mult 5 reclame într-o zi. Cel mai scăzut procent la nivelul regiunii s-a înregistrat în Cehia şi Polonia, unde 40% dintre repondenţi îşi pot aminti o singură reclamă la finalul unei zile.

    – Brandurile TV de încredere sporesc gradul de implicare a publicului

    • Aproape 60% din consumatorii din regiunea CEEMEA sunt de acord că brandul canalului TV este un bun indicator al calităţii conţinutului oferit. Cifra creşte la 70% în rândul publicului din Africa de Sud.

    • 1 telespectator din 3 este de acord că materialele publicitare difuzate pe canalele în care publicul are încredere au un impact mai puternic.

    – Publicitatea TV este mai eficientă dacă este difuzată pe mai multe ecrane

    • 70% dintre români consideră că difuzarea spoturilor publicitare pe mai multe canale în acelaşi timp are un impact mai mare. Aproximativ acelaşi procent a fost înregistrat în Africa de Sud, Turcia, Emiratele Arabe Unite şi Bulgaria, telespectatorii fiind de acord asupra impactului sporit al campaniilor integrate.

    • Rezultatele studiului arată că 50% dintre telespectatorii chestionaţi au intrat online să caute un anumit produs sau serviciu imediat după ce văzuseră reclama respectivă la televizor. Cifra creşte la 70% dintre telespectatori în Bulgaria.

    – Viitorul este personalizat

    • 80% dintre participanţii la studiu şi-ar dori să poată sări peste anumite reclame, pentru a alege să le vizioneze pe cele pe care le consideră relevante.

    • 60% dintre români sunt interesaţi să urmărească reclame adaptate profilului lor personal, tendinţă confirmată la nivelul întregii regiuni.

    • Jumătate dintre repondenţi şi-ar dori să poată acţiona imediat după ce au văzut o reclamă TV, prin intermediul unui buton de pe telecomandă care să le permită să achiziţioneze direct produsul sau serviciul promovat.

    • Peste 50% dintre consumatorii din Polonia, Emiratele Arabe Unite şi Africa de Sud consideră că reclamele cele mai memorabile sunt cele care li se adresează direct, demonstrând beneficiile conţinutului personalizat – atât pentru telespectatori, cât şi pentru branduri.

    Studiul integral poate fi descărcat de pe www.discoveryinsights.com, iar un video care sumarizează toate concluziile sale este disponibil aici:

    De asemenea, o dezbatere mai amplă în jurul studiului, la care vor participa experţi din industrie, va avea loc în cadrul evenimentului “Mediafax Talks about The Future of TV Advertising”: http://www.mediafaxtalks.ro/category/future-of-tv-advertising în data de 4 decembrie 2014.

    Grupul de experţi a fost alcătuit din:
    • Julien Ducarroz, Chief Commercial Officer, Orange România
    • David Brennan, fondatorul Media Native şi fost Director de Cercetare şi Strategie Thinkbox
    • Dominic Grainger, CEO Group M EMEA, o companie de management al investiţiilor în media, care lucrează în parteneriat cu agenţii precum MAXUS, MEC, MediaCom, Mindshare, Catalyst şi Xaxis
    • Neil Hardwick, CEO Group M (Rusia)
    • Krisztian Kova, President MEME (Hungarian Electronic TV broadcasters Association)
    • Stephen Loerke, Managing Director, World Federation of Advertisers
    • Tomasz Sieniutycz, Pentagon Research, companie specializată în studii în zona de new media (Polonia)
    • Rory Sutherland, Executive Creative Director & Vice-Chairman, Ogilvy One Londra şi Vice-Chairman, Ogilvy & Mather (Marea Britanie)
    • Piotr Tyborowicz, Media DirectorTVN (Polonia)
    • Dorota Zurkowska-Bytner, VP Ad Sales Development, Discovery Networks CEEMEA

    Discovery Networks Europa Centrală & de Est, Orientul Mijlociu & Africa (CEEMEA) este o divizie a Discovery Communications (NASDAQ: DISCA, DISCB, DISCK), compania Pay-TV nr. 1 în lume, care ajunge la peste 2,7 miliarde de abonaţi în peste 220 de ţări şi teritorii. Discovery Networks CEEMEA le oferă oamenilor posibilitatea de a-şi explora universul şi de a-şi satisface curiozitatea, prin intermediul celor 12 branduri de televiziune, în frunte cu Discovery Channel, TLC, Animal Planet, Discovery Science şi Discovery HD Showcase, dar şi prin intermediul produselor şi serviciilor comerciale şi educaţionale de top. Programele noastre sunt difuzate în 19 limbi, ajungând la peste 261 de milioane de abonaţi din 105 ţări, de pe trei continente. Pentru mai multe informaţii vizitaţi www.discovery.ro.

    Future Foundation este o cea mai mare companie de cercetare îndomeniul identificării trendurilor de consum. De la lansarea sa în 1996, The Future Foundation răspunde solicitărilor companiilor utilizând informaţii direct de la consumatori, prin identificarea, măsurarea şi examinarea tendinţelor, atitudinilor şi comportamentelor pe baza studiilor cantitative şi calitative. Studiile realizate indică potenţialul impact pe care consumatorii îl au asupra pieţelor şi economiei. Pentru mai multe informaţii puteţi accesa www.futurefoundation.net.