Tag: trecut

  • Pure Alpha Strategy, fondul de hedge înfiinţat de miliardarul Ray Dalio, a obţinut randamente de aproape 15% în 2018, deşi întreaga piaţă a scăzut cu aproape 7%

    Fondul de investiţii Bridgewater Associates, reprezentativ pentru sectorul hedge fundurilor, a livrat investitorilor randamente de 14,6% pentru anul trecut deşi pieţele s-au prăbuşit masiv pe final de an, potrivit unui document citat de Bloomberg.

    Firma cu baza în Westport, Connecticut, este cel mai mare fond de investiţii de tip hedge fund (n.red: fonduri de investiţii care se angajează în speculaţii folosind linii de credit sau capital împrumutat), la nivel global, cu active de 160 de miliarde de dolari.

    Pure Alpha Strategy a reuşit să înregistreze acest randament dar majoritatea fondurilor din piaţă s-au confruntat cu pierderi masive din cauza volatilităţii ridicate care a lovit pieţele în ultimele luni, transformând 2018 într-unul dintre cei mai slabi ani din istoria industriei.

    Fondurile de tip hedge au pierdut în medie circa 6,7% din valoarea portofoliilor în 2018, potrivit indicelui HFRX, reprezentativ la nivel global pentru hedge fund. Această performanţă poate fi comparată şi parţial corelată cu declinul de 4,4% al indicelui bursier S&P 500.

    Încă de la înfiinţarea fondului în 1991, Pure Alpha Strategy a înregistrat randamente anualizate nete de 12%, potrivit documentului. Managerul tranzacţionează la nivel global  de-a lungul a peste 150 de pieţe.

    Firma a fost fondată de miliardarul Ray Dalio, iar în prezent este condus de David McCormick şi Eileen Murray.

     

     

     

  • Cât costă să-ţi repari maşina pe propriul RCA

    Decontarea directă este permisă din iulie 2017, fiind prevăzută în noua lege RCA. Achiziţia unei poliţe cu decontare directă le permite şoferilor păgubiţi să solicite plata despăgubirii propriului asigurător RCA şi nu asigurătorului şoferului care a provocat dauna. Asigurătorul care a plătit dauna îşi recuperează apoi prejudiciul de la asigurătorul RCA al şoferului vinovat.

    În baza acestor clauze companiile de asigurări au plătit despăgubiri de circa 8,2 mil. lei pentru circa 1.500 de dosare de daune, ceea ce înseamnă că dauna medie s-a situat la circa 5.481 de lei. Pe lângă daunele deja plătite, asigurătorii au mai pus deoparte 4,4 milioane de lei în contul unui număr de 756 de dosare de daună avizate.
     
    În prezent nu mai sunt probleme cu recuperarea regreselor, despăgubirile ce trebuie recuperate de asigurătorii care au emis clauza de decontare directă pe RCA sau poliţa Casco de la asigurătorii şoferilor vinovaţi. În trecut, recuperarea acestor regrese era dificilă şi avea un impact puternic negativ asupra fluxului de numerar şi lichidităţii companiilor. Tocmai din cauza experienţei din trecut cu recuperarea regreselor asigurătorii erau reticenţi în acceptarea propunerii legislativului de a introduce decontarea directă. În final, decontarea directă a rămas opţională pentru clienţi, însă asigurătorii sunt obligaţi să o oferteze.
     
  • Busu a prezentat vremea pentru prima dată în platoul Ştirilor ProTV după infarct

    ”La mulţi ani! Multumesc pentru primirea asta foarte frumosă. Mi-a fost dor de toată lumea. Am venit cu veşti proaste. Am venit cu frig” a spus Florin Busuioc înainte de primul buletin meteo după aproape două luni de pauză, scrie stirileprotv.ro

     
  • Aurel Köber, proprietar / Köber

    Carte de vizită
    ¶ Compania a fost înfiinţată în 1991 de Aurel Köber, care lucrase anterior ca inginer la Severnav, fiind una dintre primele companii private de pe piaţa de lacuri şi vopsele
    ¶ Prima fabrică a companiei, specializată în vopsele şi răşini, a fost deschisă în 1991, în localitatea Turtureşti, judeţul Neamţ
    ¶ În prezent, Köber are trei unităţi de producţie: una de vopsele decorative, una de vopsele industriale şi alta pentru centrale termice, având circa 500 de angajaţi
    ¶ Compania din Piatra Neamţ este activă şi pe segmentul producţiei de centrale termice, iar cifra de afaceri nu vine exclusiv din producţia de vopsele
    ¶  Köber a avut anul trecut o cifra de afaceri de 318 milioane de lei

  • Câţi bani au cheltuit românii pe vacanţe anul acesta

    „După mulţi ani de stagnare, turismul a fost puternic impulsionat anul acesta cu ajutorul voucherelor de vacanţă. Fără echivoc, 2018 va înregistra cel mai bun rezultat financiar din ultimii zece ani, iar trendul crescător va fi susţinut şi în anul 2019”, spune Lucian Boronea, preşedintele Comisiei de Turism Intern a ANAT (Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism) şi proprietar al agenţiei de turism Accent Travel & Events. Potrivit datelor furnizate de ANAT, suma estimată să intre anual în piaţă datorită voucherelor de vacanţă este de 400 de milioane de euro, calculată în funcţie de numărul de bugetari (1,2 milioane), la care a fost adăugată şi valoarea voucherelor care se dau, încă din 2009, în sistemul privat. Traian Bădulescu, consultant de turism, susţine la rândul său că „voucherele de vacanţă au avut un impact foarte mare asupra turismului intern. Un exemplu este capătul de sezon 2018 – luna septembrie, care poate fi considerată cel mai bun capăt de sezon din ultimii 15-20 de ani”; la fel, Alin Burcea, CEO al agenţiei de turism Paralela 45, estimează o creştere „de cel puţin 40-50% pe industrie, la nivel de agenţii”.
    Potrivit reprezentantului ANAT, valoarea voucherelor de vacanţă emise anul acesta în perioada ianuarie-septembrie a ajuns la 223 milioane euro, de 7,7 ori mai mare faţă de 2017. Anul trecut, valoarea totală a vânzărilor înregistrate de cele mai mari zece agenţii de turism s-a ridicat la 2,2 miliarde de lei, potrivit ZF.


    Care a fost însă aportul adus de programul voucherelor de vacanţă în dezvoltarea turismului local? Avantajele programului sunt, în opinia reprezenţilor industriei, dintre cele mai diverse: „Hotelierii au avut creşteri de peste 50% ale gradului de ocupare mai ales în perioadele de low season sau middle season, agenţiile de turism şi-au crescut vânzările pe turismul intern. De asemenea, sunt familii care în urma voucherelor au mers pentru prima dată în vacanţă”, spune Amalia Ştefan, specialist în Travel/Turism, managing partner la Juvo Hospitality. Burcea susţine la rândul său ideea că mulţi români, „cel puţin 40-50% dintre clienţii noştri, şi-au luat vacanţe numai de vouchere, de unde rezultă că atât şi-au permis”. El crede că în cazul în care voucherele se vor scoate, aceştia, probabil, nu vor mai veni, deoarece „nu au alocat în buget banii lor, ci doar vouchere”. Pe de altă parte, Traian Bădulescu crede că implementării acestui program i se datorează şi faptul că „mai multe vile şi pensiuni s-au autorizat, pentru a putea primi turişti cu vouchere de vacanţă. Acestea au o contribuţie foarte mare la îmbunătăţirea calităţii prestaţiilor turistice ale României. Atunci când serviciile sunt bune, la nivel internaţional, le poţi promova şi vinde cu succes şi peste hotare”.


    În opinia lui Boronea, pe lista cu beneficii ale acestui program se află „faptul că banii proveniţi din voucherele de vacanţă au rămas în economia românească şi au fost folosiţi exclusiv pentru serviciile turistice pe teritoriul ţării, creşterea pieţei de turism intern care a stimulat investiţiile locale prin creşterea numărului unităţilor de cazare, construirea de noi unităţi hoteliere şi pensiuni şi investirea unor sume considerabile în renovarea şi modernizarea unităţilor deja existente, dar şi generarea unei creşteri pentru sectoare conexe: transporturi, construcţii, generarea de noi locuri de muncă şi stimularea consumului”. El susţine că acestea au contribuit şi „la creşterea calităţii vieţii salariaţilor din România, pentru că fiecare dintre noi avem dreptul la vacanţă, măcar o dată pe an. Acordarea voucherelor de vacanţă reprezintă una dintre cele mai importante măsuri de stimulare economică lansate pe piaţă în ultima perioadă”. Reprezentantul ANAT adaugă că singurul inconvenient pe care îl vede ar fi „anularea programului sau menţinerea lui un număr redus de ani. Succesul acestui program ar permite lansarea altor programe similare, şi aici am în vedere în special programul voucherelor de sănătate sau al voucherelor pentru activităţi sportive”, spune Boronea. La rândul său, Bădulescu susţine că „tichetele de vacanţă, introduse acum zeci de ani în Elveţia şi Franţa, urmând cu succes şi ţări din Europa Centrală şi de Est, impulsionează turismul intern şi pot contribui şi la creşterea calităţii serviciilor – ceea ce ne va face o ţară competitivă pe plan international. Nu văd decât avantaje prin introducerea voucherelor de vacanţă. Totul e ca acestea să fie menţinute în actuala formă şi să permită turistului român să efectueze sejururi doar în propria ţară”.


    În topul destinaţiilor din sezonul de vară, care au înregistrat, potrivit ANAT, creşteri de 25% faţă de anul 2017, s-au numărat „litoralul românesc, unde în lunile iulie şi august unităţile de cazare au avut şi 100% grad de ocupare, cele mai căutate staţiuni fiind Eforie Nord, Saturn şi Venus, staţiunile balneare, zona de agroturism şi Delta Dunării, care au avut un grad de ocupare fără precedent în ultimii zece ani, datorat desigur voucherelor de vacanţă”, spune Boronea. „Noi am crescut cu 60% pe litoral, iar 40% din creştere este datorată voucherelor. Pe balneo, am dublat vînzarea, la peste 100%”, întăreşte ideea şi Burcea. O mare „explozie” a cererilor a fost înregistrată pentru programele tip ”Litoralul pentru toţi”, în special pentru capătul de sezon din septembrie, completează Bădulescu.
    Pe plan extern, principala destinaţie ca număr de turişti este Grecia, iar pe segmentul de curse charter Turcia (în special cu Antalya) are cei mai mulţi vizitatori. Foarte solicitate, potrivit lui Bădulescu, sunt şi Bulgaria, Spania, Italia, Franţa, Portugalia, Malta, Cipru, Croaţia şi Dubai, iar pe partea de city breakuri, în topul solicitărilor se află capitale europene precum Viena, Paris, Roma, Milano, Amsterdam, Barcelona, Londra, Praga, Budapesta sau Berlin. Croazierele şi circuitele europene sau exotice sunt şi ele pe lista turiştilor români, dar şi „vacanţele la schi pentru sezonul de iarnă, cu destinaţiile Bulgaria, Austria, Franţa”, adaugă Boronea. De asemenea, în perioada sărbătorilor de iarnă, „Laponia este vedeta destinaţiilor. Peste 300 de români vor ajunge iarna aceasta în Ţara lui Moş Crăciun”, potrivit reprezentanţilor Paralela 45.

    Bugete în creştere


    Anul acesta, „bugetul românilor a crescut pe plan intern datorită acordării voucherelor de vacanţă. Preţul cazării şi al micului dejun sau chiar şi al altor servicii de masă a fost acoperit, pentru 1,2 milioane de turişti români, de aceste vouchere, clienţii structurilor de cazare având la dispoziţie, astfel, un buget semnificativ mai mare pentru alte cheltuieli (cumpărături, restaurante, excursii)”, explică Bădulescu. Bugetul mediu al unei familii cu doi adulţi alocat anul acesta unei vacanţe în România a fost, potrivit lui Boronea, în creştere datorită voucherelor de vacanţă. Astfel, acestea au crescut de la 1.350 de lei la 1.650 de lei. În ceea ce priveşte vacanţele în afara graniţelor, reprezentantul Paralela 45 spune că anul acesta românii au avut în buget în jur de 600 de euro, în creştere uşoară faţă de anul trecut. Reprezentanţii industriei pun acest fapt mai ales pe seama creşterior salariale, în special din sectorul de stat.


    Potrivit datelor BNR, citate de ZF, o sumă record cheltuită de români în străinătate, cea mai mare din ultimii zece ani, s-a înregistrat anul trecut, respectiv 3,1 miliarde de euro, cu un miliard în plus faţă de anul anterior. Spre comparaţie, suma lăsată de vizitatorii străini s-a ridicat la doar 2,2 miliarde de euro anul trecut, faţă de 1,56 miliarde de euro în 2016.
    Comparativ cu alte state europene, Boronea spune că „din păcate, România se află sub nivelul tuturor celorlalte pieţe din Europa de Est din punctul de vedere al infrastructurii, dar şi al serviciilor turistice oferite”. La fel, reprezentantul Paralela 45 spune că „în România vin pe litoral maximum 50.000 de străini, în timp ce în Bulgaria vin peste 4 milioane. Nici măcar nu mai este o diferenţă, este o discrepanţă”, subliniază el. Bădulescu susţine că pe „partea de incoming, de turism receptor – export de servicii, deşi am înregistrat ani buni, începând cu 2012, mai avem mult de lucru. Ca o comparaţie, Bulgaria a primit, anul trecut, 8,88 de milioane de turişti străini”. El subliniază faptul că România nu are încă dezvoltat turismul de masă pe partea de turism receptor, făcând referire în special la litoralul românesc şi la staţiunile de schi, „unde majoritatea turiştilor sunt români”. Pe partea de turism intern însă, spune că România se poziţionează destul de bine raportat la vecinii săi.
    Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS) citate de Traian Bădulescu, în timpul sezonului estival (iunie-august), România a primit 905.000 de străini care au înnoptat în structurile de cazare, faţă de 949.500 de străini înregistraţi în 2017, adică o scădere de 4,7% faţă de anul precedent. Explicaţia pe care el o găseşte este că în 2018 a scăzut numărul evenimentelor găzduite de ţara noastră; Alin Burcea, în schimb, spune că „motivul principal este că nu avem hoteluri. Nu există suficiente hoteluri de 3-4 stele pentru incoming, în care să aducem turişti. Un agent de turism simte că nu sunt investiţii când începe să facă rezervări. În Deltă sunt maximum zece hoteluri şi în jur de 50 de pensiuni. Dacă în Deltă mâine s-ar dubla numărul de pensiuni, tot ar fi insuficiente”.


    Alte probleme cu care se confruntă industria locală a turismului sunt, în opinia lui Bădulescu, lipsa unei promovări coerente şi puternice, o insuficienţă a personalului calificat, precum şi lipsa autostrăzilor. Şi Boronea spune că resursa umană reprezintă cea mai importantă problemă actuală a industriei, care se va acutiza şi va obliga agenţiile şi hotelurile să caute soluţii în zona tehnologiei: „În opinia mea, două sunt problemele majore ale industriei, la care autorităţile, pe lângă eforturile individuale ale antreprenorilor, trebuie să vină cu soluţii urgente: infrastructura şi resursele umane, în sensul deschiderii spre atragerea de resurse umane din străinătate şi specializării personalului care deja activează în industrie”. În opinia lui Alin Burcea, „lipsa de etică faţă de agenţiile de turism, care plătesc, cu excepţia biletelor de avion, un TVA de 19%, mult peste media maximală de 7% a altor pieţe europene”, precum şi lipsa de interes a statului sunt alte două probleme majore care împiedică evoluţia turismului local: „În România, înainte de alegeri se fac promisiuni de dezvoltare a turismului, dar după aceea nu se mai mişcă lucrurile. Doar 4-5% din agenţiile de turism din Romînia fac turism de incoming. Nu există o politică naţională. Nu există nimic care să ne stimuleze să facem incoming, să aducem străini”.

    Încă în urmă?


    La nivel de investiţii, un raport realizat de Consiliul Mondial al Turismului şi Călătoriilor (World Travel & Tourism Council – WTTC) arată că investiţiile locale în turism de anul trecut s-au ridicat la 15,3 miliarde de lei, echivalentul a peste 8% din investiţiile totale realizate la nivel naţional, ceea ce clasează România pe locul 38 în lume, în faţa Greciei, Ungariei, Cehiei, Bulgariei sau Slovaciei. În perioada 2018-2028, se preconizează că acestea vor creşte până la 20,4 mld. lei, adică 8,3% din totalul investiţiilor. Bădulescu spune că în turismul românesc majoritatea investiţiilor au fost făcute fie de către antreprenori români sau rezidenţi în România în construirea şi modernizarea structurilor de cazare, fie de către municipalităţi şi alte organizaţii sau instituţii prin fonduri europene, fiind direcţionate spre modernizarea urbană, domenii schiabile sau infrastructură. În industria hotelieră, potrivit Amaliei Ştefan, „una dintre cele mai importante investiţii de anul acesta este investiţia în valoare de peste 30 milioane de euro de renovare a hotelului Lido din Bucureşti şi a complexului Belvedere-Amfiteatru-Panoramic din Olimp. Urmează deschiderea primului hotel de 5 stele plus din România – Palatul Suter. Braşovul urmează să aibă un nou hotel de 4 stele, proiectul fiind parte a ansamblului multifuncţional Coresi, iar Timişoara va avea cinci hoteluri noi până în anul 2020”.
    În ciuda problemelor identificate la nivelul pieţei, aşteptările reprezentanţilor industriei pentru anul următor sunt optimiste, bazate în special pe faptul că România va prelua la începutul anului viitor preşedinţia Uniunii Europene. Astfel, în opinia lui Bădulescu, „dacă nu vor interveni situaţii neprevăzute, şi 2019 va fi un an bun, cu o creştere pozitivă. Pe partea de incoming, va contribui mult faptul că România deţine, primele şase luni ale anului viitor, preşedinţia Uniunii Europene. Fireşte, depinde de noi cum ne vom gestiona imaginea. Turismul intern va fi impulsionat, în continuare, de acordarea voucherelor de vacanţă. Pe partea de outgoing, apetitul românilor se va menţine ridicat atât pentru destinaţii estivale apropiate, precum Grecia, Bulgaria, Turcia, Spania, Cipru, Croaţia sau Portugalia, precum şi pentru circuite în Europa, Asia, dar şi pentru destinaţii exotice, în cazul celor cu venituri mai mari. Cred că în 2019 vom înregistra creşteri cel puţin similare celor din 2018”. Pe plan intern, „din ce în ce mai mulţi români preferă să îşi petreacă vacanţa în ţară, crescând astfel destinaţii ca Maramureş, Bucovina, nu numai litoralul. Cred într-o creştere a turismului intern cu cel puţin 35%”, concluzionează Amalia Ştefan.


    „Cred că turismul românesc are nevoie de coerenţă în promovare şi în colaborarea dintre instituţiile publice, precum cea între ministere, dar şi între public şi privat. De aici porneşte totul. De asemenea, avem nevoie de o strategie. Potenţial există. Trebuie să fim conştienţi că numai noi ne putem ajuta. Între destinaţii există concurenţă şi competiţie. Contează impulsionarea turismului intern – unde au avut o contribuţie mare voucherele de vacanţă. Dacă românii au încredere în propria destinaţie şi impulsionează turismul intern, se vor ridica şi calitatea serviciilor şi imaginea de ţară. Orice corporaţie sau firmă, înainte de a se promova în extern, trebuie să se asigure că propria echipă crede în produs”, încheie Traian Bădulescu.

  • Cosmin Pătroiu, director general / TeraSteel: „Consider că un lider este cel care contribuie activ la construirea mediului profesional în care activează şi se dezvoltă continuu atât pe sine cât şi echipa, prin împărtăşirea experienţelor şi transmiterea cunoştinţelor acumulate”

    Carte de vizită
    ¶ A studiat Automatică, Calculatoare şi Electronică la Universitatea din Craiova şi a urmat un Master în Administrarea Afacerilor (MBA) la Universitatea din Ottawa
    ¶ A ajuns în grupul Teraplast în 2013, când a început să lucreze ca director comercial la Plastsistem, actuala TeraSteel, în funcţia actuală fiind ales la începutul anului trecut; înainte, a ocupat mai multe funcţii de conducere în companiile Arabesque, Trimo Slovenia, Satjam România şi Satjam SRO
    ¶ Anul trecut, grupul Teraplast a finalizat cu o cifră de afaceri de 427 de millioane de lei, subsidiara TeraSteel acoperind circa 40% din venituri, cu o cifră de afaceri de peste 174 mil. lei

  • Marius Ştefan, cofondator şi director general / Autonom Services: ​„La începutul anilor 2000 eu şi fratele meu am decis să emigrăm, eu în SUA, el în Franţa, cu burse de studii. După ce am văzut ce se întâmplă acolo, ne-am întrebat dacă putem să facem ceva în ţara în care ne-am născut cu cunoştinţele de acolo“

    Carte de vizită


    ¶ A studiat la Academia de Studii Economice din Bucureşti (Tranzacţii Internaţionale), dar şi la London Business School, Harvard Business School, Stanford University
    ¶ Povestea firmei româneşti de închirieri de maşini a început în 2006, după ce Marius Ştefan împreună cu fratele său au decis să intre în business după terminarea studiilor în străinătate
    ¶ Fraţii au considerat că terenul imprevizibil din România, unde „puţine pieţe sunt mature şi mai sunt multe de făcut“, este mai potrivit decât în ţările „aşezate“
    ¶ Anul trecut, compania  a avut o cifră de afaceri netă de peste 100 de milioane de lei, la un număr mediu de 252 de angajaţi

    Marius Ştefan a vost votat pentru a fi inclus în clasamentul CEI MAI ADMIRAŢI CEO DIN ROMÂNIA 2018.

  • Lavinia Ivas, country manager / Douglas: “Liderul este o sumă de calităţi. Dacă trebuie să aleg una singură, m-aş rezuma la integritate. Este calitatea care îi dă unui lider coloana vertebrală şi îi defineşte caracterul”

    Carte de vizită
    ¶ Este absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi a unui EMBA în global management
    ¶ Cea mai mare parte a carierei – un deceniu – şi-a petrecut-o în cadrul companiei Sensiblu, iar înainte de a prelua conducerea parfumeriilor Douglas din România, în toamna lui 2011, a ocupat timp de doi ani poziţia de director executiv al Pansiprod Medical
    ¶ Sub conducerea sa, compania a ajuns de la şapte magazine la 26, având anul trecut o cifră de afaceri de 108 milioane de lei

  • Top 20 cei mai buni angajatori în 2018 – VIDEO

    Criteriile de votare au luat în calcul gradul de satisfacţie la locul de muncă, posibilitatea ca angajatul să recomande unui apropiat să se angajeze în cadrul companiei, precum şi dorinţa angajatului de a-şi schimba jobul în viitorul apropiat (6 luni – 1 an). 

    Vodafone România, OMV Petrom şi Banca Transilvania ocupă primele trei poziţii în topul celor mai buni angajatori din România, fiind printre cele mai apreciate companii de către angajaţi.

    Vodafone urcă 9 poziţii în clasament, ajungând astfel pe primul loc în topul celor mai apreciaţi angajatori din România. Faţă de 2017, IT-ul pierde teren în faţa companiilor financiare, care ajung din nou în topul preferinţelor angajaţilor. Banca Transilvania cunoaşte o ascensiune remarcabilă ajungând pe locul trei în topul angajatorilor, poziţie ocupată anul de trecut de Orange România.

    În primele zece poziţii din top se mai regăsesc în acest an ING Bank, cât şi angajatori din retail, Auchan, Altex şi Emag, sau companii din domeniul BPO, precum Arvato Services. M.A.P.N şi INCAS sunt primele instituţii publice care au ajuns în top 10 cei mai apreciaţi angajatori. M.A.P.N ocupă locul 8 în topul celor mai apreciaţi angajatori în 2018, în timp ce Incas, Institutul Naţional de Cercetări Aerospaţiale, ocupă locul 10 în clasament, poziţie ocupată anul trecut de Heineken România.

    Top cei mai buni angajatori în 2018

    1. Vodafone Romania
    2. OMV Petrom
    3. Banca Transilvania
    4. Auchan
    5. Emag
    6. Arvato Services
    7. ING Bank
    8. M.A.P.N
    9. Altex
    10. INCAS
    11. Kromberg & Schubert Romania
    12. Carrefour Romania
    13. BRD Société Générale
    14. Nestle
    15. Schaeffler Romania
    16. Michelin Romania
    17. British American Tobacco
    18. IBM
    19. Robert Bosch Romania
    20. Orange Romania

     

     

  • Dan Ostahie, proprietar / Altex: “Studiez, citesc şi colaborez cât de mult pot pe ariile în care doresc să dezvolt”

    Carte de vizită
    ¶ Este absolvent al Facultăţii de Electronică şi Comunicaţii
    ¶ A înfiinţat compania Altex România în 1991, la Piatra Neamţ, pornind cu televizoare second-hand importate
    ¶ Anul trecut, compania a avut venituri de 718,8 mil. euro, valoarea businessului poziţionându-l pe Dan Ostahie în topul celor mai mari antreprenori din România