BusinessMagazin

Tag: tendinte

  • Cum arata NOMA – cel mai bun restaurant din lume in 2014

    Unde se mananca cel mai bine de pe planeta in 2014 aflam din revista britanica Restaurant. Fara nici o surpriza, gasim in fruntea clasamentului restaurantul danez NOMA.

    NOMA, cel mai bun restaurant din lume e deschis intr-un vechi depozit

    Dintr-un fost depozit de balene, a ajuns cel mai bun restaurant din lume. Nu este prima data cand restaurantul danez NOMA se afla in fruntea clasamentului celor mai bune restaurante din lume. A luat doar o mica pauza dupa ce fusese detronat de un restaurant spaniol.

    Cititi mai multe pe www.dietetik.ro

  • Prognozele managerilor de companii: Tendinţe de creştere în industria prelucrătoare, construcţii şi retail

     Astfel, managerii din industria prelucrătoare preconizează, pentru următoarele trei luni, o creştere a volumului producţiei (sold conjunctural +19%), potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică, în urma anchetelor de conjunctură derulate în rândul managerilor societăţilor comerciale.

    În ceea ce priveşte estimarea producţiei, pentru unele dintre activităţi se va înregistra tendinţă de creştere mai mare decât pe total industrie prelucrătoare şi anume: fabricarea băuturilor (sold conjunctural +57%), fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice şi fabricarea altor mijloace de transport (solduri conjuncturale +34%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt tendinţele în turismul românesc anul acesta

     Potrivit ANAT, în primul trimestru al lui 2014 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2013, pentru destinaţiile interne se constată o creştere de 5% pentru rezervările early booking, 50% pentru programul “O săptămâna de refacere” şi 100% pentru programul “Zile gratuite de vacanţă”.

    Se observă un plus de 7% pe litoral, 30% pe zona Crişanei, 20% pentru Transilvania, 10% pentru Bucovina şi 30% pentru Muntenia. Maramureşul a marcat tot un plus de 30%, în timp ce Oltenia şi Banatul au înregistrat o creştere de 5%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ultima tendinţă în restaurantele americane: ridichea la putere (GALERIE FOTO)

    Astfel, în restaurantele cu pretenţii au început să apară “buchete” de ridichi din diverse soiuri şi culori, stropite cu unt şi lămâie şi servite cu capere şi anşoa, scrie San Francisco Chronicle. Alţi maeştri bucătari le servesc fripte, înăbuşite, rase sau murate, căutând tot felul de soiuri cu potenţial estetic, de la ridichi care aduc a globuri colorate, la unele care seamănă mai degrabă a morcovi.

    Popularitatea în creştere a ridichii nu a scăpat nici producătorilor de seminţe americani, care se laudă cu multitudinea de soiuri disponibile celor interesaţi să şi le cultive singuri.

  • Aşa arată noua tinereţe a bijuteriilor de lux (GALERIE FOTO)

    Creaţiile semnate Gaia Repossi, Irene Neuwirth, Jennifer Fisher, Anita Ko, Delfina Delettrez sau Ana Khouri sunt căutate de micile magazine de lux, fiind cerute în special de clientele tinere ce doresc accesorii care să se potrivească garderobei lor moderne şi care să meargă purtate, în majoritatea cazurilor, cu hainele obişnuite, nu neapărat la ocazii.

    Bijuteriile acestor creatoare se remarcă prin formele şi combinaţiile ingenioase de materiale şi sursele de inspiraţie folosite în crearea lor, cum ar fi arhitectura secolului al XX-lea.

  • La ce îşi poate folosi un proprietar chiriaşii

    Aşa ajung diverşi proprietari de locuinţe de lux să apeleze la chiriaşi, nu pentru că ar avea nevoie de ajutor la cheltuieli, ci mai mult pentru a avea companie, ori să aibă pe cineva de încredere care să se ocupe de casă sau de căţelul ori pisica lor când sunt ei plecaţi.

    Tendinţa se remarcă în mai multe ţări, iar printre cei care închiriază se numără de la oameni ajunşi la vârsta când le-au plecat copiii de-acasă şi au rămas cu spaţiu excedentar căruia încearcă să-i dea o întrebuinţare şi până la persoane cărora le place să realizeze locuinţe de lux şi caută să recupereze din chirii o parte din costurile pasiunii lor.

    Chiriaşii se găsesc cu ajutorul anunţurilor de pe internet sau al agenţiilor şi sunt persoane cu venit peste medie, care totuşi şi-ar găsi poate mai greu o locuinţă pe care să şi-o permită.

    Unii proprietari, cum ar fi cazul unui cuplu din Washington, preferă să caute spaţii cu altă destinaţie iniţială, pe care să le transforme apoi în locuinţe de lux. Aceştia au preluat, spre exemplu, o fostă şcoală de secol XIX pe care au împărţit-o în mai multe apartamente, unul pentru ei şi câteva pentru chiriaşi, după ce s-au asigurat că există interes pentru aşa ceva.

    Clădirea, pentru care există listă de aşteptare la închiriere, a fost scoasă la vânzare pentru ca proprietarii să poată finanţa următorul lor proiect de transformare – cea a unui service auto din 1906.

  • Romantism virtual, jocuri & dependenţă, trei direcţii pentru lumea tehnologiei

    ÎNAINTE DE ORICE, TRANZACŢIILE. LA ORA SCRIERII ARTICOLULUI, MARK ZUCKERBERG A ANUNŢAT PE CONTUL DE FACEBOOK CĂ VA PRELUA OCULUS VR. Creatorul Facebook vorbeşte de o lume mai deschisă şi mai conectată, dar şi de concentrarea asupra platformelor de viitor, capabile să facă experienţele personale mai utile şi mai distractive. „Cel mai incredibil lucru în ce priveşte realitatea virtuală este că te poţi simţi prezent
    într-un alt loc, alături de alte persoane„, spune Zuckerberg.

    Până să ajungă o companie de două miliarde de dolari, Oculus a fost un proiect care căuta pe Kickstarter 250.000 de dolari, în toamna anului 2012. În cele din urmă a strâns de zece ori mai mult, 2,437 milioane dolari, pentru un prototip de ochelari pentru realitatea virtuală; deşi a fost depăşită la sumele atrase de alte proiecte, care au ajuns să adune 10 sau 15 milioane de dolari, valoarea tranzacţiei face din Oculus cel mai de succes proiect finanţat de Kickstarter.

    Pe lângă eleganţii ochelari de la Google, cei de la Oculus sunt uriaşi şi par rămaşi cu 1.000 de ani în urmă; este adevărat însă că au funcţii deosebite, iar cele câteva filmuleţe care pot fi găsite pe internet despre ce poţi vedea, despre cât de imersivă este experienţa realităţii virtuale sunt grăitoare. Şi aici este, cred, miza jocului lui Zuckerberg, translatarea socializării din zona privitului unui ecran, fie el al unui smartphone sau al unui calculator, spre mult mai ofertanta zonă a imaginii direct pe retină.

    Premisa unei experienţe mult mai intime, mai directe. Suntem primii care întrebăm: să fie oare acesta primul pas spre întâlniri romantice şi spre sex virtual?
    Mai pământeanul şi mai copilărescul Candy Crush, jocul care este cheia succesului King Digital Entertainment, a adus companiei 500 milioane de dolari prin listarea la bursa de la New York. Cu totul King Digital este evaluată la peste 7 miliarde de dolari.

    Candy Crush Saga a avut în luna februarie 97 de milioane de utilizatori activi zilnic, fiind una dintre cele mai de succes aplicaţii pentru smartphone-uri şi tablete din punctul de vedere al numărului de clienţi şi veniturilor generate. King Digital a înregistrat anul trecut un profit net de 567,6 milioane de dolari, cu venituri de 1,9 miliarde de dolari. În ultimele trei luni ale anului trecut, Candy Crush Saga a generat aproximativ 80% din veniturile King Digital Entertainment.

    CARE ESTE SECRETUL UNUI SUCCES DE 7 MILIARDE DE DOLARI? PREŢUL. Analiştii spun că, în timp ce industria muzicală sau cea cinematografică, dar şi media, luptă din greu pentru a-şi armoniza bugetele cu preferinţele şi manifestările erei digitale, industria jocurilor a găsit cartea câştigătoare. Cel puţin aşa spun cele 34 de miliarde de dolari obţinute din descărcarea de jocuri în 2013, valoare de patru ori mai mare, conform App Annie, preluat de publicaţia online Quartz, decât sumele cheltuite pentru filme online. Macquarie Equities spune că 91% din achiziţiile din Google Play, 80% din cumpărăturile pentru iPhone and 72% din cele pentru iPad app din magazinul iOS au ţinut de jocuri.

    Iar secretul este că mai toate jocurile sunt „free-to-play„, dar jucătorii cumpără diverse pentru a juca – posibilitatea de a depăşi un anumit nivel, de exemplu, sau conţinut suplimentar; este un model care se regăsea în cele mai multe dintre primele 100 de jocuri cel mai bine vândute. Iar Candy Crush Saga are exact acest model de business. Doar 5% din userii Kin cumpără bunuri în jocuri, dar numărul total al acestora este foarte mare – în jur de 408 milioane de jucători în medie pe lună în ultimul trimestru al anului trecut. Aşa că profitul nu este o excepţie pentru King, care a câştigat anul trecut 568 de milioane de dolari.

    O ÎNTREBARE SE PUNE, TOTUŞI, ŞI ACEASTA PRIVEŞTE SUSTENABILITATEA ACESTOR CÂŞTIGURI, CARE AU ÎNCEPUT SĂ MAI SCADĂ ÎN ULTIMA PERIOADĂ. Şi se pare că s-a întrebat destulă lume, pentru că listarea nu a fost urmată de acelaşi entuziasm din partea investitorilor precum alte oferte publice derulate în ultimii ani, îndeosebi Facebook şi Twitter. Puse în faţa cererii enorme din partea investitorilor, aceste companii au avut oportunitatea să vândă acţiuni pe bursă la preţuri mai ridicate faţă de intervalele propuse iniţial în prospect.

    Unii au întâmpinat cu scepticism listarea King Digital, apreciind că firma a depăşit deja perioada de apogeu şi va reuşi cu greu să repete succesul Candy Crush Saga. Zynga, producătorul cunoscutului Farmville, afişează la bursă o cotaţie cu 52% mai scăzută faţă de preţul înregistrat la listare, în decembrie 2011. Scăderea este cu atât mai severă având în vedere că preţul acţiunilor Zynga a revenit puternic în ultimele trei luni, urcând cu 27% de la începutul anului, datorită achiziţiilor speculative efectuate de mai multe fonduri de hedging.

    „Termenul standard utilizat pentru descrierea acestui tip de afacere este «dependenţă de hituri». Zynga a susţinut în trecut, aşa cum King susţine acum, că are un proces de creaţie repetabil, cu potenţial de creştere, însă s-a dovedit că a găsi ceva care va fi utilizat de un miliard de persoane este un proces foarte dificil„, comentează pentru Wall Street Journal şeful companiei de analiză Triton Research.

  • Business Magazin lansează conceptul Dilemele Anului

  • Flower power revine puternic în tendinţe (GALERIE FOTO)

    De data aceasta însă, scrie The Independent, pe creaţiile vestimentare apar imagini de flori care par reproduceri fotografice mărite, cum ar fi narcisele de pe cămăşi sau rochii din colecţia semnată Paul Smith, combinaţii de diverse flori viu colorate, ca un omagiu al modei anilor ’60, plasate pe bluze, rochii şi tocuri de sandale, precum şi fuste sau pardesie din jacard cu margarete de la Mulberry.

    La capitolul accesorii, se remarcă o colecţie de accesorii pentru purtat în părul doamnelor, denumită Floramorta, pe care hairstylistul britanic Sam McKnight a realizat-o împreună cu creatoarea de bijuterii Vicki Sarge, inspirat de florile care se treceau din grădina sa.

  • Şapte tendinţe critice emergente în infrastructură în 2014

    Daniela Nemoianu (Partener Executiv, KPMG în România)

    Există un consens emergent din partea publicului general că trebuie cheltuiţi mai mulţi bani pentru infrastructură, deşi lumea este încă reticentă să bage mâna în propriul buzunar pentru a plăti asemenea proiecte. Cu toate acestea, cea mai serioasă provocare pentru anul 2014 este aceea de a face pasul critic necesar şi a eficientiza calea parcursă de proiecte, de la etapa robustă de planificare si dezvoltare la achiziţie, construcţie şi în cele din urmă operare, când se vor simţi beneficiile proiectului. 

    uvernul României a parcurs paşi importanţi de deblocare a obstacolelor acumulate în ultimii 10 ani, de conturare a strategiei şi conţinutului master-planului naţional de infrastructură, de modernizare a cadrului legislativ prin noua lege PPP şi reintroducerea standardelor FIDIC şi de optimizare a alocărilor de fonduri bugetare şi europene către priorităţile pe termen mediu şi lung. România va trebui să ţină cont că propriile proiecte de infrastructură sunt supuse unor presiuni competitive enorme în contextul european şi global, în privinţa accesului la finanţare, interesului marilor contractori şi disponibilităţii resurselor specializate.

    INVESTIŢIILE STIMULEAZĂ CREŞTEREA
    La nivel mondial se consideră că infrastructura este calea spre dezvoltarea economică. Suntem sub semnul „Revoluţiei Infrastructurii„. Conform calculelor realizate de Banca Mondială, o creştere de 10% în sumele alocate sectorului infrastructurii poate conduce la o creştere de 1% în producţia unei ţări.

    Nevoile sunt mari. Asia va avea probabil nevoie de investiţii în valoare de 11 trilioane USD în infrastructura de bază până în anul 2030. În Africa Subsahariană numărul proiectelor bancabile a crescut în mod constant şi este în prezent cea mai mare regiune care beneficiază de credite pentru infrastructură acordate de International Finance Corporation.

    Companiile internaţionale din domeniul infrastructurii continuă să se concentreze pe noi pieţe din afara Europei şi Americii de Nord pentru a-şi dezvolta afacerile. Concurenţa, stimulată de credite interne pentru export, dezvoltare regională şi instituţii de finanţare multilaterală, se intensifică în Asia, Africa şi America Latină, pe măsură ce companiile trec de graniţele pieţelor lor tradiţionale pentru a dezvolta proiecte şi a vinde materiale în regiuni cu dezvoltare rapidă. Am putut vedea o creştere a ieşirilor de capital de la investitori din Japonia, Coreea de Sud şi China, care şi-au făcut o intrare agresivă pe pieţele globale profitabile, şi ne aşteptăm ca această tendinţă să continue după 2014.

    Una dintre tendinţele identificate de noi pentru 2013 care încă nu s-a materializat este emergenţa unor noi modele de infrastructură care să recunoască mai bine obiectivele pe termen lung şi valoarea ciclului de viaţă. În timp ce structura de proprietate asupra activelor se diversifică şi a fost inclusă în tendinţele subliniate de noi, încă mai trebuie să aşteptăm apariţia unor noi mecanisme de finanţare care să diversifice sursele de venituri pentru proiecte.