România se află la o răscruce digitală. Potenţialul este imens, dar obstacolele nu sunt de neglijat. Investiţii în educaţie, infrastructură şi încurajarea adoptării tehnologiei sunt esenţiale pentru a depăşi barierele, spune Paul Apostol, fondatorul Digital Nation, un pionier al educaţiei tehnologice din România.
Oamenii trebuie să înveţe să folosească tehnologia, mai ales în zonele rurale şi în rândul persoanelor mai în vârstă. Mulţi încă se tem de nou. Apoi, este nevoie ca învăţarea să fie un proces continuu, pentru că tehnologia se schimbă rapid. Acestea sunt aspectele la care lucrăm de peste zece ani. Dezvoltăm programe de formare, platforme educaţionale inovatoare şi colaborăm cu parteneri care au aceleaşi obiective. Vrem ca toată lumea să aibă oportunitatea de a reuşi în era digitală”, a spus într-un interviu pentru BUSINESS Magazin Paul Apostol, fondatorul Digital Nation, organizaţie care are la bază dezvoltarea de tehnologii avansate ce pot fi folosite în diferite domenii. El consideră că pentru ca oamenii să nu se mai teamă de inteligenţa artificială (AI) şi să înceapă să o folosească, au nevoie de trei lucruri esenţiale: să înţeleagă cum funcţionează, să vadă beneficiile concrete şi să aibă acces la el. „Mulţi îşi imaginează scenarii SF, cu roboţi care ne iau joburile. Dar, în realitate, AI-ul e mai degrabă un asistent care ne scapă de sarcinile plictisitoare. Trebuie să explicăm clar ce poate şi ce nu poate face AI-ul, fără termeni tehnici complicaţi.”
Apoi, oamenii au nevoie să vadă cu ochii lor cum îi ajută AI-ul pentru că atunci când constată că îi ajută la diagnosticarea mai rapidă a bolilor, la învăţarea personalizată sau la rezolvarea mai rapidă a problemelor la serviciu, încep să aibă încredere. „AI-ul nu trebuie să fie ceva complicat, doar pentru experţi. Trebuie să fie uşor de folosit, integrat în lucrurile pe care le facem deja zi de zi. Aplicaţii simple, intuitive, care ne fac viaţa mai uşoară. Şi, da, e normal să ne temem de ceea ce nu cunoaştem. Dar istoria ne arată că am trecut prin multe schimbări mari. Când au apărut cărţile, unii se temeau că vor afecta mintea copiilor. Când au apărut fabricile, mulţi credeau că vor distruge lumea. Dar, cu timpul, am învăţat să folosim aceste lucruri noi pentru a ne face viaţa mai bună. La fel va fi şi cu AI-ul. E o problemă de educaţie, de a înţelege că progresul vine cu provocări, dar şi cu oportunităţi imense. Trebuie să învăţăm din trecut şi să fim deschişi la viitor. E nevoie şi de un cadru legal clar şi de companii responsabile, care să folosească AI-ul în mod etic”, explică Paul Apostol.
El punctează că nu trebuie ca toţi oamenii să fie experţi în AI, dar e bine să aibă o idee despre cum funcţionează această tehnologie. Situaţia este similară cu folosirea calculatorului sau a internetului – „nu trebuie să fii programator, dar e util să ştii să le foloseşti”.
În următorii cinci – zece ani, antreprenorul consideră că AI va avea un impact semnificativ asupra pieţei muncii din România, la fel cum se întâmplă peste tot în lume. „E o schimbare mare, dar cred că aduce şi multe oportunităţi. În loc să ne gândim că anumite joburi vor dispărea, e mai util să vedem cum se vor transforma. Multe sarcini repetitive sau obositoare vor fi preluate de AI, ceea ce le va permite oamenilor să se concentreze pe părţile mai creative şi mai interesante ale muncii lor.”
De exemplu, în medicină, AI-ul poate ajuta medicii să pună diagnostice mai rapid şi mai precis. Acest lucru nu înseamnă că vom avea nevoie de mai puţini medici, ci că medicii vor avea mai mult timp să se concentreze pe pacienţi, să comunice mai eficient şi să găsească soluţii personalizate. „Sau, în producţie, automatizarea prin AI poate duce la crearea unor produse noi, mai complexe, şi la apariţia unor meserii pe care nici nu ni le imaginăm acum. Schimbarea nu e niciodată uşoară, dar dacă ne adaptăm şi învăţăm continuu AI-ul poate fi un aliat puternic, care ne va ajuta să avem joburi mai satisfăcătoare şi o viaţă mai bună. E important să fim deschişi, să învăţăm să folosim noile tehnologii şi să vedem AI-ul ca pe o unealtă care ne poate amplifica abilităţile, nu ca pe o ameninţare.”
Un alt exemplu este modul în care AI-ul schimbă modelele de învaţare, făcând tot procesul mai personal şi mai eficient. „E ca şi cum ai avea un profesor privat care te cunoaşte perfect. AI-ul poate adapta cursurile pentru fiecare om în parte. Analizează cum înveţi, ce ştii deja şi ce stil ai, apoi îţi recomandă materiale potrivite şi îţi dă feedback pe loc. Nu mai înveţi în mod standardizat, ci în ritmul tău.” Însă poate cel mai interesant aspect e că AI-ul poate anticipa problemele, adăugă Paul Apostol. „Poate vedea dacă un elev sau student e pe cale să renunţe, dacă nu mai e motivat, şi poate anunţa profesorul sau părinţii. E un fel de sistem de alarmă care te ajută să intervii la timp. Asta e o direcţie la care lucrăm şi noi, acum. Şi profesorii au de câştigat. AI-ul îi scapă de multe sarcini administrative plictisitoare, ca să aibă mai mult timp pentru elevi.”
Deşi România nu se grăbeşte să fie campioană la adopţia şi utilizarea inteligenţei artificiale, Paul Apostol spune că există câteva trenduri i în România şi Europa de Est, care arată că lumea se mişcă rapid spre digitalizare. „În România putem vorbi despre digitalizarea în administraţia publică: Ghişeul.ro, semnătura electronică, programări online – toate acestea ne fac viaţa mai uşoară şi arată că statul începe să se mişte în direcţia bună. Explozia e-commerce-ului: vedem lockere peste tot, eMAG care creşte constant, livrări rapide – cumpărăturile online sunt din ce în ce mai populare şi mai uşoare.”
De asemenea, piaţa IT&C care este în continuă creştere – România are mulţi experţi, iar companiile străine caută în continuare talente pe piaţa românească. „Digitalizarea afacerilor non-IT: firme din construcţii, avocatură, industria alimentară – toate încep să-şi dea seama că tehnologia le poate ajuta să fie mai eficiente. Fondurile europene au dat şi ele un impuls. Digitalizarea nu mai e doar pentru firmele de IT. Toată lumea începe să înţeleagă că tehnologia e esenţială pentru a ţine pasul şi pentru a avea succes.”
Iar pentru a accelera digitalizarea, România ar putea să se inspire din ţări care au făcut deja acest lucru bine, cum ar fi Estonia sau Finlanda, conform reprezentantului Digital Nation. „Putem să facem administraţia publică şi mai digitalizată: mai puţine hârtii, mai multe servicii online. Acest lucru ar însemna mai puţină bătaie de cap pentru toată lumea. E important să oferim bani şi sprijin pentru inovaţie. Să încurajăm firmele şi universităţile să lucreze împreună, să investească în tehnologii noi, să le oferim granturi, să le facem viaţa mai uşoară. Avem nevoie şi de legi clare şi prietenoase cu tehnologia. Reguli care să ne ajute să folosim AI-ul şi să fim protejaţi online, dar fără să ne încurce prea mult.”
Paul Apostol susţine că, poate cel mai important, România are nevoie de curaj şi o mentalitate deschisă. „Să nu ne mai plângem din orice motiv. Putem să evoluăm pe toate planurile, dacă vrem. Scuzele ne ţin pe loc şi ne fac să rămânem în urmă. Avem oameni capabili, trebuie doar să avem încredere în noi şi să acţionăm.” Fondatorul Digital Nation este de părere că România are tot ce-i trebuie ca să devină un centru important de tehnologie şi inovaţie în regiune, dar ca să poată atinge acel nivel mai repede, trebuie să pună accent pe câteva lucruri.
„Avem deja o bază solidă: un sector IT&C care creşte, oameni bine pregătiţi şi costuri mai mici decât în alte ţări din Europa. Dar e important să investim în educaţie şi formare, ca oamenii să înveţe skillurile de care e nevoie acum şi în viitor. Aşa cum am mai menţionat, e crucial să avem legi care încurajează inovaţia, care facilitează obţinerea de finanţare pentru firme şi care oferă avantaje fiscale pentru companiile de tehnologie. Dacă sectorul privat, statul şi universităţile lucrează împreună, România are şansa să devină un punct de referinţă în tehnologie şi inovaţie, nu doar în regiune, ci şi la nivel global.”
Carte de vizită
1. Paul Apostol nu are un parcurs convenţional. Încă de când era elev a făcut cunoştinţă cu antreprenoriatul. Astfel, în clasa a VIII-a deja vindea CD-uri cu filme şi muzică, iar în liceu a început să se implice în primele proiecte de programare.
2. După terminarea liceului, a preferat să se angajeze într-o companie tehnologică, unde la 19 ani, a fost promovat în funcţia de project manager şi a ajuns să coordoneze o echipă de şase oameni.
3. Ulterior, a trecut prin toate etapele profesionale, până a ajuns manager executiv şi apoi CEO. La 27 de ani, coordona peste 60 de oameni şi gestiona o companie cu 5 milioane de euro cifră de afaceri.
4. După 12 ani de experienţă acumulată în companii, a luat decizia, în 2013, să pună bazele DevAcademy, care astăzi se numeşte Digital Nation.
Skillurile viitorului
Reţeta pentru a fi pregătit pentru viitor, conform lui Paul Apostol, include următoarele ingrediente:
1. E nevoie de deschidere. Să accepţi că lucrurile se schimbă şi să fii curios să încerci ceva nou. Asta e cel mai greu, dar nu imposibil de realizat.
2. Gândire critică – AI-ul îţi dă informaţii şi sugestii, dar tu iei decizia finală. Trebuie să ştii să analizezi, să verifici şi să înţelegi ce îţi spune acel AI.
3. Creativitate – aici AI-ul nu ne poate ajuta (încă!). AI-ul te poate ajuta cu idei, dar tu vii cu sclipirea, cu acel „ceva” special.
4. Se adaugă abilităţile umane: empatia, comunicarea, felul în care te înţelegi cu ceilalţi – acestea sunt lucruri pe care AI-ul nu le poate face. Şi vor fi din ce în ce mai importante.
De vorbă cu Paul Apostol
BM: Dacă ar fi să identificaţi o mare oportunitate şi un mare obstacol pentru digitalizarea României, care ar fi acestea?
Dacă ar fi să alegem o mare oportunitate şi un mare obstacol pentru digitalizarea României, acestea ar fi, pe de o parte, faptul că avem un sector IT&C puternic şi oameni talentaţi. Ar fi extraordinar dacă am folosi această resursă nu doar pentru a lucra pentru alţii (outsourcing), ci pentru a crea produse şi soluţii proprii, inovatoare.
Pe de altă parte, un mare obstacol este birocraţia, viteza mică cu care se mişcă lucrurile în sectorul public. De multe ori lipseşte o strategie clară, iar iniţiativele sunt fragmentate. La asta se adaugă şi o anumită teamă de nou, care ne caracterizează. Ca să depăşim obstacolul, e nevoie ca statul şi firmele private să lucreze împreună. Trebuie să simplificăm lucrurile, să adoptăm tehnologia mai repede şi să ajutăm oamenii să înveţe să o folosească. Şi, poate cel mai important, să nu ne mai fie frică să încercăm lucruri noi.
BM: Cum credeţi că reglementările europene, precum AI Act, vor influenţa dezvoltarea şi adoptarea AI în România?
AI Act-ul UE va avea un impact mare asupra felului în care dezvoltăm şi folosim această tehnologie în România. E clar că avem nevoie de reguli, mai ales când vine vorba de protecţia datelor şi etică, ceea ce poate creşte încrederea oamenilor în AI.
Însă, în domenii ca educaţia, unde România are nevoie de soluţii noi, nu ne permitem să mergem cu frâna de mână trasă. Trebuie să fim curajoşi, să experimentăm, altfel riscăm să rămânem în urmă.
AI Act-ul poate fi benefic, dacă e aplicat corect. Trebuie să ne asigurăm că regulile nu ne sufocă şi că, în acelaşi timp, ne protejează. E important să găsim un echilibru între protecţie şi progres, dar să nu uităm că, uneori, asumarea unor riscuri este necesară pentru succes.
BM: Care sunt principalele programe şi iniţiative prin care Digital Nation sprijină inovaţia şi dezvoltarea competenţelor digitale?
De 10 ani, la Digital Nation construim programe de educaţie tehnologică, accesibile şi cu impact real. Ne concentrăm pe a face învăţarea mai eficientă şi pe a pregăti oamenii pentru viitorul muncii.
Generaţia Tech este cel mai cunoscut program al nostru. Îi ajută pe tinerii şi adulţii din oraşele mici şi mijlocii să descopere dacă o carieră în domeniul tehnologic li se potriveşte şi, de asemenea, îi sprijină şi pe cei care vor să facă o schimbare în carieră. Peste 10.700 de oameni au trecut deja prin program şi au dobândit competenţe în programare, digital marketing, web design sau project management. Mulţi dintre ei au acum joburi remote sau internshipuri plătite, contribuind astfel la creşterea economică a comunităţilor lor.
Construim huburi fizice în ţară. Vrem să oferim comunităţii Generaţia Tech spaţii de întâlnire, colaborare şi lucru. Avem deja huburi în Braşov şi Piatra Neamţ şi plănuim să deschidem şi în alte oraşe.
Saro este cel mai nou proiect al nostru – este un AI proactiv, primul de acest fel din educaţie, la nivel global. Dezvoltat integral de noi, Saro acţionează ca un prieten sau coleg pentru elevi şi studenţi, amintindu-le de obiectivele lor şi menţinându-i motivaţi. Proiectul a primit o finanţare de 700.000 de dolari din partea Google.org, la care se adaugă o investiţie proprie de 150.000 de dolari.
Un alt proiect important este Alfabetar, o platformă de învăţare pe care am creat-o pentru a ajuta învăţătorii şi profesorii. Oferă materiale educaţionale, analize şi instrumente personalizate, toate gratuite. Peste 4.300 de cadre didactice şi aproape 30.000 de elevi folosesc deja Alfabetar pentru a îmbunătăţi nivelul de literaţie.
Vibes Fest, unde suntem co-organizatori, adună anual 10.000 de oameni, care au parte de experienţe memorabile.
Pe scurt, la Digital Nation, credem în puterea tehnologiei de a transforma educaţia şi de a crea oportunităţi pentru toţi. Programele noastre sunt gândite pentru oricine vrea să înveţe şi să se dezvolte, indiferent de vârstă sau experienţă. Până acum, am ajutat peste 70.000 de oameni să-şi dezvolte competenţele de care au nevoie într-o lume care se schimbă rapid.
BM: Care este viziunea voastră asupra viitorului educaţiei digitale în România şi cum intenţionaţi să contribuiţi la aceasta?
La Digital Nation, credem că viitorul educaţiei înseamnă tehnologie folosită inteligent. Nu e vorba doar de a muta şcoala online, ci de a o face mai bună, mai adaptată la nevoile fiecăruia şi de a personaliza procesul de învăţare. Asta facem de peste 10 ani şi vom continua.
Vedem o educaţie în care AI-ul şi datele ajută fiecare elev şi student să înveţe în ritmul lui, cu materiale potrivite pentru el. Profesorii vor avea unelte care îi scapă de birocraţie şi îi ajută să se concentreze pe ce contează cu adevărat: să-i inspire şi să-i îndrume pe elevi.
Noi vom continua să dezvoltăm programe de formare pentru profesori şi platforme educaţionale care chiar fac o diferenţă şi ne asigurăm că toată lumea are acces la resursele de care are nevoie. Credem în învăţarea prin practică, în folosirea tehnologiei pentru rezolvarea unor probleme reale şi în ideea că învăţarea este un proces continuu. Vrem să pregătim oamenii pentru o lume în continuă schimbare, unde adaptabilitatea şi dorinţa de a învăţa sunt esenţiale.
BM: La ce proiecte lucraţi acum? Ce aduceţi nou? Care sunt tendinţele?
Acum lucrăm la mai multe proiecte, toate concentrate pe trei direcţii mari: să-i ajutăm pe profesori să predea mai bine, să-i pregătim pe tineri pentru viitor, prin a le dezvolta abilităţi digitale, şi să găsim metode prin care să-i menţinem pe oameni motivaţi să înveţe.
Un proiect care ne bucură mult este Alfabetar, o platformă pentru învăţători. Îi ajută să predea mai bine cititul şi scrisul, iar peste 1.200 de învăţători o folosesc deja activ şi recurent, cu aproape 10.000 de elevi de clasele 0-IV. E grozav să vedem cât de deschişi sunt să încerce metode noi, care să îmbunătăţească rezultatele la teste, inclusiv la testele PISA, şi să-i ajute pe copii să înţeleagă mai bine ce citesc. Le oferim tot ce au nevoie: tutoriale, fişe, planuri de lecţii. Rezultatele României la testele PISA din 2022 au fost sub media OCDE, situându-ne pe locul 45 din 81 de ţări şi penultimul loc în UE.
Un alt lucru important, care sperăm să devină un trend la nivel de ţară, e să fim mai atenţi la motivaţia elevilor şi studenţilor. Sunt multe iniţiative bune care încearcă să reducă abandonul şcolar, dar credem că, mai ales în oraşe, mulţi tineri nu văd rostul şcolii. Cu Saro, AI-ul nostru proactiv, vrem să vorbim direct cu ei, să aflăm ce îi pasionează, ce vor să facă în viaţă. Apoi, folosind aceste informaţii, vrem să-i ajutăm să vadă legătura dintre şcoală şi visurile lor, să-i facem să-şi dorească să înveţe.
Realitatea aceasta ne obligă să regândim toate etapele vieţii noastre, de la educaţie la muncă şi la odihnă. Trebuie să învăţăm şi să lucrăm simultan, iar companiile, liderii de companii, trebuie şi acestea să se adapteze şi să valorifice această schimbare. Nu mai este vorba doar de câştiguri şi productivitate, ci şi de găsirea unui echilibru care să ne permită să lucrăm mai mult timp, dar cu mai puţin stres. După cum a spus şi Shah, companiile care vor îmbrăţişa această transformare vor fi cele care vor prospera. Aşadar, cum ne pregătim pentru această schimbare? În primul rând, trebuie să ne placă ceea ce facem, pentru că vom face asta mai mult timp decât am anticipat. În al doilea rând, trebuie să fim deschişi în faţa noilor tehnologii şi să învăţăm să colaborăm cu AI-ul. Pentru mulţi dintre noi, munca nu va mai fi o cursă contra cronometru până la pensionare, ci o călătorie lungă, în care trebuie să găsim plăcerea şi bucuria în activităţile noastre de zi cu zi.