BusinessMagazin

Tag: taxe

  • Opinie Dragoş Damian, CEO Terapia: Ne doare în cot de comasarea alegerilor, ne doare în cot de alegeri în general. Grijile noastre sunt conflictul din Marea Rosie, inflaţia scăpată de sub control şi explozia de fiscalitate care urmează din 2025

    Marcel Ciolacu a declarat dupa intalnirile cu mediul de afaceri ca “Firmele româneşti nu sunt interesate deloc de comasare (a alegerilor, in context), ci de soluţiile pentru dezvoltare!”

    Asa este. In timp ce politicienii fac experimente spatiale de analiza matematica permutand patru luate cate una, doua sau trei, trimitand astfel toata media in alerta si in dezbateri pe tema comasarii alegerilor, iata trei lucruri care ar trebui sa intereseze mediul de afaceri.

    Primul lucru care ar trebui sa intereseze mediul de afaceri, este new entry, nu stiati de el cand v-ati facut bugetele pentru 2024. Razboiul din Marea Rosie blocheaza marile lanturi de aprovizionare din China, India si Tarile Arabe, scumpind ingrozitor transporturile pe mare (cu +175%) si pe aer (cu +70%) si prelungind perioadele de livrare pe mare (pana la 90 de zile, de la 40-60 de zile) si pe aer (pana la 30-45 de zile, de la 15 zile). Sunt alerte in toata Europa. Vor spune unii: Si ce? Nu cumparam nimic din China, India si Tarile Arabe. Asa este, pentru ca in Romania se produce tot mai putin, insa China, India si Tarile Arabe sunt principalii furnizori ai fabricilor din UE de unde cumparatorul roman se aprovizioneaza,. Asadar, razboiul din Marea Rosie va exporta inflatie si termene lungi de livrare si catre Romania.

    Al doilea lucru care ar trebui sa intereseze mediul de afaceri, daca si-a bazat dezvoltarea din 2024 pe cresterea de preturi si nu pe volume, inovatie, diversificare, investitii, achizitii, internationalizare, etc.  Evolutiile din Marea Rosie vor adauga inflatie pe parcursul anului la inflatia deja instalata comod inca din ianuarie in Romania. Toate preturile au explodat, mai ales la alimente si energie, desi trebuiau sa se scumpeasca doar alimentele cu un anumit adaos de zahar. Asistam asadar la a doua etapa de greedflatie, dupa cea care ne-a dat peste cap in 2022 – nu e nici o indoiala ca greedflatia a fost sursa cresterii economice de 4% de atunci, care, ca dovada, nu s-a mai repetat in 2023 cand inflatia a scazut. Daca peste greedflatia care s-a lansat in primul trimestru se suprapune  efectul scumpirilor generate de blocajul din Marea Rosie atunci inflatia de 13,8% din 2022 va fi o amintire frumoasa. Insa, de data asta, este imposibil ca greedflatia sa mai aduca crestere economica.

    Si al treilea lucru care ar trebui sa intereseze mediul de afaceri, cu efect poate chiar mai devreme decat din 2025. Este insidious. Ne propune Banca Mondiala sa impozitam salariile brute de peste 4000 de lei cu 20%. Poate are cineva o statistica despre numarul de tari din UE care impoziteaza cu 20% salariile de 800 de Euro, dar nu cred ca sunt multe. Oricum, concluzia acestei masuri pare a fi ca situatia este foarte grava: daca salariile un pic peste salariul minim, despre care se propunea sa fie 3.700 de lei si pentru care se astepta sa fie acordate facilitati fiscale, trebuie impozitate cu 20%, atunci nu este bine de loc. Ne-a spus prima data FMI, Banca Mondiala repeta acum: nu credem ca masurile introduse de la 1 ianuarie 2024 privind optimizarea fiscala si consolidarea bugetara vor estompa deficitul excesiv chiar daca, cel putin pe hartie, fac sens. Cresteti taxele, impozitele si contributiile daca vreti sa tineri economia sub control.

    Hei, nu va luati dupa mine, ca nu sunt profesor de economie, nu sunt in top 10 jucatori ca sa inteleg ceva din macroeconomie si nici nu fac parte din delegatiile care se intalnesc cu ministrii la Guvern. Dar asa-i ca aveti toate motivele sa nu va stea gandul la comasarea alegerilor, nici macar la alegeri la modul general?

  • Confederaţia Patronală Concordia s-a întâlnit cu premierul Marcel Ciolacu pentru a discuta despre impactul măsurilor fiscale luate anul trecut şi plafonările pe care executivul le impune

    Confederaţia Patronală Concordia, care reprezintă cele mai mari companii româneşti, s-a întâlnit luni cu premierul Marcel Ciolacu şi mai mulţi miniştri pentru a discuta situaţia economică, impactul măsurilor luate de guvern anul trecut, respectiv îngrijorările privind plafonările care sunt luate de executiv.

    Guvernul Ciolacu a adoptat în toamna anului trecut mai multe decizii legate de majorarea unor impozite şi taxe, dar şi introducerea altora noi, cea mai controversată fiind impozitul de 1% pe cifra de afaceri a companiilor care depăşesc 50 de milioane de euro.

    După întâlnire, Concordia a dat următoarea declaraţie: „Am avut astăzi o întâlnire cu premierul Marcel Ciolacu, cu vicepremierul Marian Neacşu şi cu miniştrii Marcel Boloş, Radu Ştefan Oprea şi Bogdan Ivan. A fost una dintre întâlnirile pe care le avem periodic cu premierul pentru a discuta mersul economiei româneşti şi pentru a dezbate probleme pe care le ridică multe dintre cele 17 sectoare ale economiei pe care le reprezentăm. Am discutat despre impactul măsurilor fiscale de anul trecut, îngrijorările pe care le avem privind multiplele feluri de plafonări, mecanismul de stabilire a salariului minim, politicile de protecţie a consumatorului, combaterea evaziunii fiscale, stimularea investiţiilor de cercetare şi dezvoltare şi problematici din domeniile energiei, transporturilor rutiere şi feroviare, producţiei de mobilă sau a băuturilor alcoolice şi răcoritoare, comercializării de medicamente sau cum pregătim cât mai bine sezonul de vară alături de industria de turism. Discuţia a fost constructivă şi credem că Guvernul a înţeles mesajele noastre şi ne aşteptăm să vedem rezultate concrete în urma dialogului. Am agreat cu premierul că pentru bunul mers al economiei vom organiza periodic astfel de întâlniri în care organizaţiile sectoriale pe care le reprezentăm să poată aduce la masa discuţiilor propuneri de politici care să le facă mai productive, să le rezolve din obstacolele pe care le întâmpină. Ne dorim ca PIB-ul României să crească în continuare accelerat şi economia noastră să producă din ce în ce mai mulţi campioni regionali şi chiar europeni sau globali de unde să rezulte mai multă prosperitate pentru cetăţeni şi suficiente resurse pentru serviciile publice”.

  • 3500 de cititori decid prioritatea nr. 2 a României în 2024

    Hofi: După îndelungi discuţii în coaliţie PSD recunoaşte. Ar fi de acord cu comasarea alegerilor dar numai daca propunerea PNL ar fi sustinuta si de alte partide. Asta spune vicepreşedintele PSD, Gabriel Zetea care nu exclude modificarea a Statutului PSD, astfel încât nici candidatul la Preşedinţie să nu fie neapărat preşedintelui partidului. Să fie unul comun al coaliţiei, dar să fie de stânga.

    Nemo: Şi am ajuns la preocuparea nr. 2 a românilor când vine vorba de priorităţi, democratică.

    Adrian Sârbu: Mă aştept ca românii să fie mai inerţi la acest blat istoric. Practic, România e clar împărţită. E România partidelor şi a votanţilor lor, cu interesele lor care, iarăşi sunt foarte clare. Banii din buget, inclusiv ce vine de la UE, sunt pentru ei. Noi, restul, trebuie să producă taxele care generează o parte din banii ăştia, că restul, pe baza a ce producem noi şi a PIB-ului nostru se iau bani de la UE. Bine. Românilor nu li sa oferit oportunitatea de a vota pentru democratică. Sunt convins că ar fi votat majoritar împotrivă. A fost un blat şi o manevră înăuntrul comunităţii politice pentru că s-au gândit şi că românii sunt inerţi şi oricum nu au cum să reacţioneze. Ce să faci, revoluţie? Deci, aceştia 3500 de români prim-miniştri spun, cu aproape 20% din voturi, că eo prioritate să revim la ceea ce România a început să simtă că fiind stătea ei naturală. O democraţie liberală, într-o economie de piaţă, care îşi doreşte să evolueze. România eo democraţie eşuată. De ce? Pentru că: 1. Românul nu mai votează, că spune că e dezamăgit. Greşit. E o insultă pe care şi-o aduce sieşi. Nu, românul trebuie să voteze, să se lupte pentru că orice non vot eo ratare. E o ratare a unei şanse ca un alt tip de ideologie, de mentalitate să devină măcar prezentă, dacă nu majoritară în lumea acestor aşa-zişi lideri. Sigur, ne apucăm acum să dăm sfaturi dlui Ciolacu. E, aici e situaţia reală şi foarte gravă a României. Toţi aceste cetăţeni îşi au interesele lor în această ţară. Şi ei, astăzi, din păcate, prevalează. De ce au obosit ei? Pentru că au de făcut 5 campanii electorale. Acum zice: „domne, ştiţi ceva… Incredibil… Ştiţi ceva, avem candidat comun. Nu mai facem alegeri de 4 ori. Ne permitem să facem numai de trei ori, dar de fapt de două ori, dar numai o dată. Şi după aia niciodată că v-am spus candidatul şi am hotărât noi. Şi avem şi doi preşedinţi”. Constituţia spune că primul lucru într-un stat şi să votăm. Şi dacă nu vor să coste 3,5 miliarde de lei, luăm frumos telefonul mobil, nu-i mai dăm banii STS-lui, că nu ştim cine-s ăia, votăm cu mobilul. Luăm o platformă consacrată globală şi votăm în fiecare zi.

     

    Rezultatele sondajului Mediafax- ZF-Aleph News

    Decide tu prioritatea numărul 1 a României în 2024 şi următorii 5 ani

    1. Creşterea economică de peste 5% prin alocarea resurselor financiare rezultate din tăierea cu 20% a numărului bugetarilor şi alocarea fondurilor europene către antreprenori, operatori privati ​​şi către proiecte româneşti – 42%
    2. Revenirea la modelul real de democraţie liberală, putere-opoziţie, prin renunţarea la democraţie şi creşterea controlului cetăţeanului asupra acţiunilor Parlamentului, Guvernului şi Preşedintelui-18%
    3. Schimbarea mentală din pierzătorii românilor în câştigători, capabili să promoveze identitatea culturală în România şi în Europa – 17%
    4. Adoptarea accelerată şi largă a tehnologiilor digitale, a inteligenţei artificiale în economie, administraţie, în educaţie în vederea transformării României într-o societate învăţată şi verde – 14%
    5. Ridicarea capacităţii de apărare a României prin investiţii în tehnologii moderne şi resurse umane, în condiţiile extinderii războiului regional -9%

     

  • Primele declaraţii din 2024 ale ministrului finanţelor Marcel Boloş: Nu vor creşte taxe în 2024, dar din 2025 vine reforma fiscală din PNRR. Deficitul bugetar din 2023 va fi de 5,7%

    Marcel Boloş, ministrul finanţelor, a spus, în cadrul primelor declaraţii din 2024, că anul acesta nu vor creşte taxele şi că din 2025 se va discuta despre reforma fiscală asumată prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). El a mai vorbit despre deficitul bugetar de la final de 2023 şi a spus că, din datele preliminare, diferenţa dintre cheltuielile bugetare şi veniturile de la bugetul de stat este echivalentul a 5,7% din PIB.

    „Deficitul bugetar estimat era de 5,9%. Calculele ne arată că stăm mult mai bine, sub 5,7%, ca să spun aşa. Dar aveţi răbdare. În conferinţa de presă următoare o să vă prezint şi datele din contul de execuţie bugetară, pentru că ne apropiem de final pe partea de regularizări pe care le avem de făcut, astfel încât să nu vă dau cifre care bântuie după aceea”, a spus Marcel Boloş.

    Marcel Boloş a mai spus că nu vor creşte taxele în 2024, iar reforma fiscală asumată de România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) va începe din 2025.

    „În 2024 nu este în discuţie creşterea de impozite şi taxe. Anul 2024 este cu zero impozite şi taxe, să fie clar. E respectul minim, decenţa minimă pentru mediul de afaceri şi nici nu ar fi corect şi cinstit“, a spus ministrul de finanţe. Cu toate acestea, admite el, din 2025 vor fi creşteri de taxe: „Nu cred că este o noutate pentru nimeni jalonul 207 (din PNRR- n. red.), care spune în mod clar  că trebuie să implementăm o reformă a sistemului de impozite şi taxe, dar s-a spus de fiecare dată exact acelaşi lucru: este în discuţie începând cu anul 2025.“

  • Creşterile de taxe şi deficitul de candidaţi sunt principalele provocări cu care se confruntă managerii români

    Creşterile de taxe aduse de noile schimbări legislative şi deficitul de candidaţi de pe piaţa muncii sunt principalele provocări cu care se confruntă managerii şi antreprenorii din România, arată rezultatele sondajului Indicele de investiţii al ASEBUSS, o cercetare trimestrială care oferă o imagine a climatului investiţional din companiile de pe piaţa locală.

    „Lipsa de predictibilitate în special în ceea ce priveşte regimul fiscal şi creşterile de taxe creează o stare de nelinişte constantă în mediul de business actual. Managerii şi antreprenorii români sunt nevoiţi să taie din investiţii ca să acopere creşterile de taxe, pentru că şi-au dat seama că nu pot renunţa la o parte din personal sau să reducă din beneficiile angajaţilor, după ce în ultimii ani s-au chinuit foarte mult să recruteze şi să reţină angajaţii în companie”, a declarat prof. Ovidiu Dîmbean-Creţa, rectorul ASEBUSS.

    Doi din zece lideri români consideră că volatilitatea pieţei, scăderea puterii de cumpărare şi concurenţa acerbă sunt alte aspecte care le generează provocări în business, în timp ce 6% dintre respondenţi au menţionat alte motive, precum finanţarea, întârzierea plăţilor sau insolvenţele clienţilor sau ale furnizorilor.

    Legat de măsurile pe care autorităţile ar trebui să le adopte pentru a încuraja noile investiţii sau pentru a reduce din obstacolele cu care se confruntă managerii şi antreprenorii atunci când vor să investească, răspunsurile managerilor şi antreprenorilor români au variat de la reducerea taxării pe muncă la reducerea numărului de angajaţi de la stat, stabilitatea fiscală şi reducerea birocraţiei.

    Lansat în 2023, indicele de investiţii al ASEBUSS este un studiu trimestrial realizat în rândul absolvenţilor şi studenţilor şcolii de afaceri pentru a arăta dinamica investiţiilor realizate de manageri şi de antreprenori.

    Sondajul a fost realizat în perioada 11  – 27 decembrie 2023 pe un eşantion de aproximativ 90 de manageri şi antreprenori care au absolvit sau care studiază în prezent cursurile unui program de MBA oferit de şcoala de afaceri ASEBUSS. Aceştia activează în toate sectoarele de activitate şi fac parte toate promoţiile ASEBUSS de absolvenţi şi studenţi (1993 – 2023). Cei mai mulţi dintre respondenţi (49%) lucrează într-o companie antreprenorială românească, în timp ce 36% ocupă roluri de conducere în multinaţionale.

     

     


     

  • Florin Roman: amendamentul PNL care stopează creşterea de taxe şi impozite în 2024 a fost adoptat

    Amendamentul a fost analizat în cadrul dezbaterilor din Parlament despre proiectul legii bugetului pe 2024.

    „Am depus un amendament extrem de important, modificăm art 80, clarificăm explicit că nu vom avea majorări de taxe şi impozite, că nu vor fi scoase excepţii. Este decizia politică PNL luată în forurile statutare. Am venit cu acest amendament susţinut de ministrul Boloş şi va deveni literă de lege. Stabilim taxe şi impozite prin lege, tot prin lege stabilim că nu creştem aceste taxe. Venim şi întărim cele spuse, pentru că am constatat că uneori e o diferenţă de la vorbe la fapte. Am o problemă cu cei care ne-au obligat să facem aceste majorări de taxe care au fost şi în luna octombrie, rezultatul unor jaloane din PNRR”, a declarat Florin Roman în Parlament.

    Deputatul liberal mai susţine că amendamentul este împotriva USR.

    „Acest amendament este împotriva USR, partidul care a impus taxe noi”, a precizat Roman.

  • Polonezii de la Amrest păstrează franciza Starbucks pe piaţa din România pentru încă cinci ani. Ce taxe plătesc către gigantul american pentru a putea dezvolta brandul?

    ♦ Pentru a deveni francizatul brandului american de cafenele Starbucks, Amrest a plătit o taxă iniţală de 25.000 de dolari, la care se adaugă un royalty fee, care este echivalentul a 6% din vânzări ♦ Suplimentar, polonezii plătesc şi o taxă de marketing, însă ei nu dezvăluie suma, vorbind de o „valoare agreată în fiecare an“ ♦ La venituri de 179 mil. lei în 2022, doar royalty fee-ul este de aproape 11 mil. lei, conform calculelor ZF.

    Grupul polonez Amrest păstrează franciza Starbucks pentru piaţa din România pentru încă cinci ani, după ce acordul dintre părţi a fost prelungit re­cent. Deal-ul iniţial a expirat în octom­brie 2023. Grupul a preluat operarea brandu­lui în România şi Bulgaria în 2015, dar pentru piaţa de la sud de Dunăre acordul de franciză expiră în 2027. „Acordul de licenţă dintre Amrest şi Starbucks EMEA Limited a fost extins cu încă cinci ani pentru pieţele din Polonia, Ungaria, Cehia şi Româ­nia“, conform unor informaţii Amrest consul­tate de ZF. În total, polonezii deţin franciza pentru Starbucks pe opt pieţe, cele patru menţionate anterior, dar şi Bulgaria, Slovacia, Serbia şi Germania.

    Pentru a deveni francizatul bran­du­lui american de cafenele Starbucks, Amrest a plătit o taxă iniţală de 25.000 de dolari, la care se adaugă un royalty fee, care este echivalentul a 6% din vânzări. Suplimentar, polonezii plătesc şi o taxă de marketing, însă ei nu dez­vă­luie suma, vorbind de o „valoare agre­ată în fiecare an“. Este pentru prima dată când aceste date sunt publicate de ZF, de cele mai multe ori, detaliile con­tractuale pentru franciză – mai ales în cazul unor branduri gigantice, precum Starbucks – fiind ţinute la secret.

    La venituri de 179 mil. lei în 2022, doar royalty fee-ul pentru România este de aproape 11 mil. lei, conform calculelor ZF.

    Decizia Amrest de a prelungi contractul de franciză vine în contextul în care piaţa autohtonă de cafenele, mai ales cafenele de lanţ, e subdezvoltată. În România există un număr relativ mic de lanţuri de cafenele, mai ales când vine vorba de nume globale. Astfel, local sunt prezente Starbucks şi McCafe (parte din grupul McDonald’s), fiecare cu câteva zeci de unităţi. Există însă multe reţele internaţionale, în frunte cu Costa Coffee (brandul e prezent pe piaţa de cafea, dar nu pe cea de cafenele), care nu sunt sau nu mai sunt active în România. Unul dintre motivele invocate e că piaţa e prea mică. Lipsa lor a fost compensată de apariţia unor nume româneşti precum 5 to Go sau Ted’s. Totuşi, loc de creştere există şi mult.

    Astăzi, din punct de vedere al veniturilor, Starbucks este liderul pieţei de cafenele din România cu afaceri de aproape 179 mil. lei în 2022, plus 35,6% versus anul anterior. Reţeaua numără 56 de unităţi deschise în marile ora?e ale ţării, conform datelor disponibile pe site-ul Amrest.

    Americanii de la Starbucks sunt prezenţi pe piaţa locală de mai bine de 15 ani, însă încă de la început s-au dezvoltat în sistem de franciză, având mai mulţi parteneri. Acum, franciza pe România o are grupul polonez Amrest, un gigant cu prezenţă pe mai multe pieţe. Polonezii au în portofoliu pe lângă Starbucks şi alte francize precum KFC, Pizza Hut şi Burger King, dar şi alte branduri.

    În România. ei au momentan doar lanţul de cafenele pe care l-au preluat în 2015 împreună cu unităţile din Bulgaria şi o serie de restaurante Burger King (10), însă sub acest brand din urmă compania nu se mai dezvoltă. Amrest a pierdut franciza Burger King în regiune, brandul american de fast-food urmând a fi dezvoltat în continuare printr-un alt partener. Cele zece restaurante deja deschise iniţial rămân în portofoliul polonezilor.

    Pentru KFC şi Pizza Hut, în România, există un alt francizat – grupul Sphera, care se ocupă de dezvoltare încă de la intrarea brandurilor pe piaţă. În ceea ce priveşte brandurile proprii, Amrest nu le-au adus. În total însă, la nivel de grup, există aproape 2.200 de unităţi.

  • Slovenia merge mai departe cu noi taxe pe bănci şi companii

    Guvernul Sloveniei a aprobat o taxă pe bănci şi taxe mai mari pe companii pentru a putea finanţa proiecte de reconstrucţie în urma celui mai mare dezastru natural cu care s-a confruntat ţara în cel puţin trei decenii, notează Bloomberg. Statul a fost afectat sever de inundaţii în august.

     

  • Slovenia merge mai departe cu noi taxe pe bănci şi companii

    Guvernul Sloveniei a aprobat o taxă pe bănci şi taxe mai mari pe companii pentru a putea finanţa proiecte de reconstrucţie în urma celui mai mare dezastru natural cu care s-a confruntat ţara în cel puţin trei decenii, notează Bloomberg. Statul a fost afectat sever de inundaţii în august.

     

  • Ce spune Ciolacu despre creşterea taxelor şi impozitelor in anul 2024

    În 2024 nu creştem taxele şi impozitele şi nu vom introduce taxe noi care să-i împovăreze pe români şi mediul de afaceri, a spus, marţi, la întâlnirea cu membrii Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, premierul Marcel Ciolacu.

    „Pregătim bugetul pentru anul viitor, asupra căruia ne vom consulta cu partenerii sociali. Vreau să fie foarte clar: în 2024 nu creştem taxele şi impozitele şi nu vom introduce taxe noi care să-i împovăreze pe români şi mediul de afaceri. Căutăm soluţii să reducem impozitarea muncii şi să continuăm măsurile de creştere a veniturilor bugetare prin combaterea evaziunii şi printr-o mai bună colectare, inclusiv îmbunătăţirea managementului la ANAF şi Vămi. Facem la nivel guvernamental toate demersurile pentru a începe anul 2024 cu bugetul adoptat, pentru a avea predictibilitatea necesară mediului de afaceri”, a afirmat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

    Acesta anunţă că partenerii sociali, în cadrul Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, vor fi consultaţi şi cu privire la nivelul salariului minim pe economie garantat în plată.

    „Guvernul va lua o decizie privind salariul minim doar după ce va fi agreată cu partenerii sociali”, a subliniat şeful Executivului.

    La întâlnirea de marţi cu sindicatele şi patronatele au fost discutate şi alte teme, precum asigurarea forţei de muncă, implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi dialogul cu reprezentanţii Comisiei Europene. De asemenea, a fost discutat în primă lectură ordinul ministrului Muncii şi Solidarităţii Sociale privind stabilirea sectoarelor de negociere colectivă şi a fost analizat regulamentul privind colaborarea în cadrul Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, conform noii Legi a Dialogului Social.