Tag: tarife

  • Guvernul pregăteşte eliminarea plafonării tarifelor la energie electrică şi gaze

    Plafonarea tarifelor, valabilă din ianuarie 2023, nu se va mai aplica tuturor clientilor, ci doar unei anumite categorii.

    În prezent, clienţii casnici al căror consum lunar este cuprins între 0- 100 kWh au un tarif plafonat la 0,68 lei/kWh, cei care au între 100,01 kWh şi 255 kWh, precum şi clienţii cu consum lunar între 255,01 şi 300 kWh (pentru consumul primilor 255 kWh) au un tarif de 0,80 lei/kWh. Pentru consumul de energie electrică ce depăşeşte 255 kWh, tariful este de 1,3 lei.

    Deocamdată, autoritătile nu au anuntat care va fi tariful plafonat pentru consumatorii vulnerabili.

    Marii jucători din energie au sustinut în repetate rânduri eliminarea plafonării tarifelor la energie electrică şi gaze.

    Ministerul Energiei a precizat în toamna trecută că, în cazul renunţării la preţurile plafonate, consumatorii va trebui să achite preţurile din piaţă care, în funcţie de evoluţie, vor putea fi mai mari sau mai mici decât cele plafonate.

     

  • Ameninţările lui Trump cu tarife provoacă haos la nivelul lanţurilor de aprovizionare, iar consumatorii vor fi cei care vor suporta costurile în creştere

    Ameninţările continue ale lui Donald Trump cu tarife masive determină companiile americane şi europene să-şi devanseze comenzile şi să ia în calcul majorări de preţuri, în timp ce fabricile chineze îşi caută cumpărători în afara SUA, notează Bloomberg.

    Companii din întreaga lume îşi accelerează comenzile înaintea inaugurării lui Trump, alegând să nu aştepte să vadă ce produse sau ţări vor fi pe lista ţintelor în războiul comercial al lui Trump. Acest lucru creează blocaje şi costuri în creştere.

    Alte companii caută noi furnizori sau încearcă să negocieze noi acorduri cu actualii furnizori. Consumatorii vor fi cei care vor suporta costurile mai mari generate de stocurile mai mari, accelerarea livrărilor şi iniţierea de relaţii cu noi parteneri de business.

     

     

  • Este Europa pregătită pentru Trump?

    Oficialii europeni nu au o strategie clară pentru evitarea unui război comercial, scrie The New York Times.

    Planurile care se conturează în Europa par mai proactive decât în primul mandat al lui Trump, însă orice încercare de a forma un front unit pe plan comercial este slăbită de crizele politice din mare parte a continentului.

    Divergenţe apar deja între oficialii care preferă o strategie de retaliere dacă Trump va încerca să impună noi taxe pe exporturile europene şi cei care pledează pentru negocieri.

    Din cauza slăbiciunii economiei de la începutul pandemiei şi turbulenţelor politice, Europa ar putea fi deosebit de vulnerabilă în acest moment.

    Europa se teme de asemenea cu privire la absorbire şocurilor oricărei escaladări a tensiunilor comerciale dintre SUA şi China. Oficialii din Bruxelles şi parlamentele naţionale încep să analizeze posibile strategii care nu implică taxarea americanilor.

    Efortul făcut în acest sens în cadrul Comisiei Europene include analize privind impactul pe care anumite tarife l-ar putea avea asupra unor diferite ţări şi sectoare din Europa, potrivit unui diplomat european. Grupul discută ce produse americane pot fi luate în vizor pentru tarife ca retaliere.

    Oficialii pe comerţ ai Comisiei nu au comunicat cu statele membre cu privire la o posibilă reacţie în parte de teama de a nu părea că vor să impună proactiv tarife împotriva Americii, au declarat trei diplomaţi europeni.

    Ignacio Garcia Bercero, fost oficial pe comerţ în cadrul Comisiei, arată că oficialii ar trebui să se ofere să crească importurile din SUA, în special în domeniul energiei şi apărării, ca parte a negocierilor cu Trump. În acelaşi timp, UE trebuie să fie pregătită să implementeze tarife retaliatorii.

    Potrivit Reuters, un purtător de cuvânt al UE a declarat că blocul este pregătit să discute întărirea în continuare a relaţiilor economice cu Trump, inclusiv în sectorul energiei.

    O altă idee, notează The New York Times, este ca europenii să se adreseze direct echipei lui Trump, arătând cum companiile europene deţin fabrici în SUA şi să explice cum orice tarife le-ar putea forţa să-şi reducă personalul, au declarat doi diplomaţi europeni.

    Unii executivi pariază că un dolar puternic va compensa impactul tarifelor pe bunuri europene. Alţii speră că dacă Trump va impune tarife, vor putea negocia exceptări.

    În marea lor majoritate, grupurile de business îşi avertizează membrii să se pregătească pentru ce ar putea urma.

     

     

  • Planurile lui Donald Trump privind majorarea taxelor vamale ar putea ricoşa în direcţia greşită. Primele victime? Oamenii care l-au votat: Milioane de americani deja se chinuie să îşi găsească o maşină la un preţ accesibil, dacă noile tarife de import intră în joc visul de a avea o maşină devine aproape imposibil

    Găsirea unei maşini accesibile în SUA a devenit deja o provocare pentru mulţi americani. Planurile lui Donald Trump, preşedintele ales al SUA, de a majora tarifele de import ameninţă să agraveze şi mai mult problema, scrie The Wall Street Journal.

    Preşedintele ales Donald Trump a ameninţat că va da peste cap această strategie, promiţând în noiembrie să impună tarife de 25% Mexicului şi Canadei, o măsură care ar putea însemna anularea acordului de liber schimb pe care l-a negociat în primul său mandat.

    În prezent, aproape o treime din toate vehiculele considerate accesibile – cu preţuri mai mici de 30.000 de dolari – vândute în SUA sunt fabricate în Mexic, inclusiv Nissan Sentra, Ford Maverick şi alte mărci populare. În urmă cu un deceniu, Mexicul era responsabil pentru o cincime din maşinile accesibile vândute în SUA.

    Ţara de la frontiera americană a fost mult timp un punct de atracţie pentru producătorii auto care doresc să scape cheltuielile mari de producţie a unei maşini, în special pentru modelele mai mici care se vând la preţuri mai mici şi au marje de profit mai mici decât camioanele mai mari şi SUV-urile.

    Potrivit analiştilor şi dealerilor auto, orice noi majorări de tarife vor fi  atransferate către consumatori – cel puţin pe termen scurt – şi vor afecta cel mai mult maşinile şi SUV-urile cele mai accesibile.

    Unele modele cu preţuri mai mici, cum ar fi Honda Civic sedan, sunt fabricate în Canada, iar piesele auto fabricate în cele două ţări vecine ar fi supuse în plus unor noi taxe comerciale, ceea ce ar creşte şi mai mult costurile pentru producători şi consumatori.

    Planul lui Trump de majorare a tarifelor ar putea adăuga aproximativ 3.000 de dolari la costul mediu al fiecărei maşini vândute în SUA, potrivit unei estimări Wolfe Research.

    Kia, care se numără printre producătorii auto cu operaţiuni în Mexic, produce în această ţară sedanurile compacte Forte şi K4 pentru exportul în SUA. Împreună, aceste două modele de vehicule au reprezentat aproximativ 18% din vânzările Kia în SUA.

    Steven Center, şeful operaţiunilor Kia din SUA, atrage atenţia că adăugarea de noi bariere comerciale în America de Nord ar sfârşi prin a fi mai mult distructivă decât utilă pentru industria auto americană.

     

     

  • Moş Craciun vine şi cu tarife de referinţă noi la RCA. Tarifele de referinţă RCA publicate de ASF, care sunt valabile pentru următoarele 6 luni, sunt simţitor mai mari faţă de cele publicate în iulie 2024, cu creşteri de la 5% până chiar la peste 30%. Dacă eşti din Bucureşti/Ilfov, ai până în 30 de ani şi ai o măşină cu o putere de peste 300kw vei plăti peste 1.000 euro

    Noile tarife de referinţă publicate de ASF, care sunt valabile pentru următoarele 6 luni, sunt simţitor mai mari comparativ cu cele publicate în luna iulie 2024. Astfel, creşterile încep de la peste 5%, depăşind chiar 30%, potrivit calculelor ZF pe baza datelor publicate de ASF.

    ASF a modificat metodologia calcului pentru tariful de referinţă pentru raportul precedent publicat în iulie 2024, iar acum autovehiculele nu mai au ca un prim reper mărimea motorului, ci puterea acestuia. Conform explicaţiilor lui Sorin Mititelu din urmă cu 5 luni, puterea motorului ar fi mult mai relevant în ceea ce priveşte calculul pentru că odată cu noile versiuni de maşini care apar pe piaţă, tehnologiile pot contribui la dezvoltarea unui motor care s-ar încadra de exemplu la 1.200 sau 1.400 cmc, dar în realitate puterea fiind de peste 130-150 de cai.

     

    Pe baza datelor publicate în raportul privind tarifele de referinţă de acum, tarifele de referinţă pentru poliţele RCA sunt calculate o dată pentru zona Bucureşti/Ilfov, unde acestea sunt mai mari, dat fiind traficul ridicat şi riscul mai mare şi o dată pentru restul judeţelor din ţară.

    Dacă analizăm  zona Bucureşti/Ilfov, cel mai mic tarif de referinţă pleacă de la 1.844 lei pentru o putere a maşinii de 50 kw sau mai puţin, grupa de vârstă 51-60 şi poate ajunge la 5.240 pentru grupa de vârstă de 30 de ani sau sub 30, pentru o maşină cu o putere de peste 300 kw. Faţă de tarifele de referinţă din iulie 2024, creşterea este de apraope 9% şi peste 30% în cazul celor două exemple.

      >60 2.237 2.048 9,2%
    101-125 <=30 3.853 3.612 6,7%
      31-40 2.462 2.272 8,4%
      41-50 2.466 2.284 8%
      51-60 2.433 2.264 7,5%
      >60 2.457 2.250 9,2%
    126-150 <=30 4.025 3.767 6,8%
      31-40 2.728 2.493 9,4%
      41-50 2.697 2.516 7,2%
      51-60 2.640 2.418 9,2%
      >60 2.702 2.448 10,4%
    151-200 <=30 5.007 4.739 6,7%
      31-40 3.668 3.441 6,6%
      41-50 3.697 3.514 5,2%
      51-60 3.761 3.492 7,7%
      >60 3.640 3.348 8,7%
    201-300 <=30 4.948 4.529 9,3%
      31-40 3.928 3.623 8,4%
      41-50 3.766 3.521 7%
      51-60 3.590 3.343 7,4%
      >60 4.142 3.527 17,4%
    >300 <=30 5.240 4.355 20,3%
      31-40 3.499 2.903 20,5%
      41-50 3.557 2.956 20,3%
      51-60 3.403 2.816 20,8%
      >60 4.107 3.139 30,8%

    În ceea ce priveşte tarifele de referinţă pentru restul judeţelor din ţară, cel mai mic tarif începe de la 1.064 lei, marcând o creştere de 9,1% faţă de tarifele din urmă cu 6 luni, pentru o putere a maşinii de 50 kw sau mai puţin, grupa de vârstă 51-60 de ani, în timp ce tariful de referinţă cel mai mare este de 3.964 pentru grupa de vârstă de 30 de ani sau sub 30, pentru o maşină cu o putere de 201-300 kw.

      41-50 1.347 1.257 7,2%
      51-60 1.311 1.211 8,3%
      >60 1.333 1.214 9,8%
    101-125 <=30 2.618 2.456 6,6%
      31-40 1.458 1.393 4,7%
      41-50 1.454 1.352 7,5%
      51-60 1.408 1.309 7,6%
      >60 1.443 1.326 8,8%
    126-150 <=30 2.907 2.719 6,9%
      31-40 1.607 1.478 8,7%
      41-50 1.606 1.481 8,4%
      51-60 1.576 1.455 8,3%
      >60 1.659 1.526 8,7%
    151-200 <=30 3.933 3.682 6,8%
      31-40 2.112 1.993 6%
      41-50 2.217 2.089 6,1%
      51-60 2.136 1.966 8,6%
      >60 2.169 2.010 7,9%
    201-300 <=30 3.964 3.664 8,2%
      31-40 2.179 2.038 6,9%
      41-50 2.239 2.065 8,4%
      51-60 2.189 2.036 7,5%
      >60 2.275 2.041 11,5%
    >300 <=30 3.726 3.137 18,8%
      31-40 2.025 1.714 18,1%
      41-50 2.069 1.758 17,7%
      51-60 2.036 1.691 20,4%
      >60 2.088 1.699 22.9%

     

  • Trump va face din dolar un tiran care ar putea aduce un război valutar devastator pentru lumea emergentă

    Când dolarul se apreciază, cotaţiile petrolului şi ale materiilor prime tind să scadă. Acest lucru ar fi bun pentru economia mondială în vremuri cu inflaţie. Dar când se apreciază, moneda americană tinde, de ase­menea, să devină sursă de instabilitate finan­ciară mai ales pentru economiile emergente, care-şi văd puterea de cumpărare erodată.

    Preşedintele ales al SUA Donald Trump vrea un curs de schimb mai slab pentru moneda ţării sale, însă politicile pe care insistă, cu su­pra­tarifarea importurilor şi reducerea taxelor in­terne, au efectul opus, împingând în sus dolarul. Dezechilibrele din lumea emergentă au fost mici în primul mandat al lui Trump. De data a­cesta, cu politici protecţioniste a­meri­cane mai agresive, pertur­bă­rile se anunţă a fi mult mai mari.

    Pentru acţiunile com­pa­niilor şi monedele eco­nomiilor emergente, joi a fost a patra zi la rând de scădere în condiţiile în care pieţele evaluează po­liticile comerciale şi economice promise de Trump şi aşteaptă să vadă cine va ocupa poziţiile cheie din noua administraţie a SUA. Printre preferaţii pre­şedintelui figurează personaje ostile Chinei, ceea ce înseamnă că legăturile dintre cele două puteri economice, cele mai mari din lume, s-ar putea înrăutăţi şi mai mult.

    Dacă Trump şi echipa sa vor înteţi tirul tarifar cu care SUA au luat la ţintă China, este posibil ca inflaţia să accelereze. De asemenea, investitorii sunt dezamăgiţi de eforturile fi­nan­ciare ale Beijingului de a stimula creşterea eco­nomiei chineze, notează Bloomberg. Acest lucru este dăunător activelor de pe pieţele emer­gente, în special celor din Asia.

    Un indice Bloomberg al dolarului a sărit la cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani din cauza speculaţiilor că ameninţările lui Trump cu supratarifarea importurilor – şi reducerea taxelor – vor crea inflaţie. Yenul Japoniei s-a retras spre o cotă care nu demult i-a forţat pe oficialii ţării să intervină pe piaţa valutară, iar ieşirile de capital au accentuat pre­siunile de depreciere. Pariurile contra yuanului Chinei cresc în timp ce banca centrală chineză acţionează mai agresiv decât se aşteptau observatorii pentru a-l proteja.

    Cele mai vulnerabile sunt monedele econo­miilor dependente puternic de comerţ. Toate acestea sugerează că urmează câteva luni difi­cile pentru băncile centrale care vor căuta să-şi protejeze monedele naţionale de pariurile pe căderea lor. Wall Street Journal scrie că politi­cile lui Trump fac ca exportatori mari cum sunt China şi Mexic să pară riscanţi în ochii investi­torilor. În schimb, India şi Brazilia, alte econo­mii emergente mari, s-ar putea dovedi câştigă­toare. Robin Brooks, colaborator la Brookings Institution şi fost economist şef la Institutul de Finanţe Internaţionale, scrie într-o opinie publicată de Financial Times că alegerile din SUA, unde republicanii au câştigat preşedinţia, Camera Reprezentanţilor şi Senatul, ar putea fi începutul unei ascensiuni în forţă a dolarului de ale cărei dimensiuni pieţele încă nu sunt conştiente pe deplin.

    Deocamdată, pieţele reiau traseul pe care l-au făcut după ce Trump a câştigat primul man­dat, în 2016. Dar, dacă preşedintele ales îşi res­pectă ameninţările cu tarife, urmează schimbări mai ample. În 2018, după ce SUA au suprataxat jumătate din tot ceea ce importau din China cu o rată de 25%, yuanul s-a depreciat cu 10% faţă de dolar. Acţiunea şi efectul au fost echilibrate. Drept urmare, preţurile importurilor în dolari în SUA s-au schimbat doar puţin, iar tarifele nu au afectat prea mult echilibrul inflaţiei scăzute de dinainte de pandemia de COVID-19. Lecţia din acel episod este că moneda ţării supuse tarifelor se depreciază pentru a compensa impactul asupra competitivităţii.

    Dacă SUA impun tarife suplimentare şi posibil mult mai mari, cazul deprecierii yuanu­lui este unul urgent. Acest lucru se datorează faptului că China se chinuie de mult timp să stopeze fuga capitalului atunci când aşteptările ca moneda să se deprecize sunt mari în rândul populaţiei. Aşa s-a întâmplat în 2015 şi 2016, când ieşirile mari de capital au costat China un miliard de dolari în rezerve valutare oficiale.

    Poate că restricţiile asupra fluxurilor de ca­pital au fost înăsprite de atunci, dar principala lecţie din acel episod este să se permită o depre­ciere mare, la vedere, a yuanului, astfel încât gospodăriile să nu poată acţiona în anticiparea deprecierii. Cu cât tarifele SUA sunt mai mari, cu atât acest raţionament devine mai impor­tant. În cazul unui tarif general de 60% pe toate importurile din China, o cotă menţionată de Trump, acesta s-ar adăuga tarifelor deja în vigoare din 2018, împingând yuanul cu 50% în jos faţă de dolar pentru a fi menţinute stabile preţurile importurilor din SUA.

    Chiar dacă China impune tarife ca răspuns, care vor atenua impactul, amploarea depre­cierii necesare a monedei chinezeşti va fi probabil fără precedent. Pentru alte pieţe emergente, o depreciere atât de mare va fi ca un şoc seismic. Monedele din Asia vor cădea în tandem cu yuanul. Acesta, la rândul său, va trage în jos monedele pieţelor emergente de peste tot. De asemenea, preţurile mărfurilor vor scădea din două motive.

    În primul rând, pieţele vor vedea un război tarifar şi toată instabilitatea care vine cu acesta ca pe un factor negativ pentru creşterea globală. În al doilea rând, comerţul global este dominat de dolar, ceea ce înseamnă că pieţele emergente pierd din puterea de cumpărare atunci când dolarul creşte. Condiţiile financiare se vor înăspri, de fapt, ceea ce va afecta şi mărfurile, un alt factor care va contribui la presiunea de depreciere asupra monedelor exportatorilor de mărfuri.

    Într-un astfel de mediu, sistemele în care monedele emergente sunt ancorate de dolar vor fi în pericol. Dacă legătura este ruptă, vor urma devalorizări explozive. Printre economiile emergente care au o astfel de vulneabilitate ridicată pot fi enumerate Turcia, Argentina şi Egipt. Pentru zona euro, aprecierea dolarului poate însemna că euro va ajunge din nou la paritate cu moneda americană, faţă de care în mod tradiţional este mai puternică. Euro în depreciere înseamnă importuri mai scumpe, dar şi exporturi mai competitive ca preţ. Pierd statele cu deficite comerciale mari.

     

     

  • Avertisment: tarifele lui Trump ar putea costa Germania 1% din PIB

    Preşedintele Bundesbank Joachim Nagel a avertizat că tarifele cu care ameninţă Donald Trump ar putea afecta puternic economia germană, potrivit Bloomberg.

    „Dacă planurile privind tarifele sunt implementate, ne-ar putea costa 1% din PIB“, a declarat acesta pentru ziarul Die Zeit.

     

  • Google scumpeşte abonamentul pentru YouTube Premium la 29 lei/lună pentru subscripţia individuală şi la 55 lei/lună pentru cea de „familie”

    Gigantul american Google, parte din grupul Alphabet, măreşte tariful pentru abonamentul la platforma sa online de video streaming YouTube la 29 lei/lună pentru subscripţia individuală şi la 55 lei/lună pentru subscripţia „Family”, care include accesul pentru cinci conturi. Anterior, abonamentul individual costa 26 lei/lună, iar cel „Family” 39 lei/lună. Noile tarife vor intra în vigoare din ianuarie 2025, potrivit anunţului trimis de companie către utilizatorii YouTube pe e-mail.

    „Pentru a continua să oferim servicii şi funcţii de calitate, vom majora preţul abonamentului la 55,00 RON/lună. Nu luăm aceste decizii cu uşurinţă, iar această actualizare ne va permite să continuăm să îmbunătăţim Premium şi să susţinem creatorii de conţinut şi artiştii pe care îi urmăriţi pe YouTube”, se arată în e-mailul trimis de companie.

    Anunţul privind scumpirea abonamentului YouTube Premium pentru utilizatorii din România face parte dintr-un val mai mare de scumpiri la nivelul mai multor ţări din UE, Orientul Mijlociu, Asia şi America Latină. O parte din utilizatorii din aceste regiuni au fost înştiinţaţi încă din septembrie de majorarea tarifelor.

    Prin abonamentul YouTube Premium utilizatorii au acces la videoclipuri fără reclame care pot fi şi descărcabile, redare în fundal a clipurilor video şi acces neîntrerupt la peste 100 de milioane de melodii prin intermediul aplicaţiei YouTube Music.

  • Avertisment pentru şoferii care plătesc poliţe RCA. Ce urmează în 2025 după plafonarea tarifelor

    După aproximativ un an şi jumătate de îngheţare a tarifelor RCA, începutul anului viitor ar putea însemna că această formă de plafonare nu se va mai prelungi. Sorin Mititelu, vicepreşedintele ASF responsabil de piaţa asigurărilor, a spus în cadrul Conferinţei ZF/Omniasig “Asigurările, instrument de protecţie, dar şi de dezvoltare economic”, organizată la Iaşi, cel mai probabil, începutul anului viitor va însemna o intrare în normalitate.

    “A fost o perioadă mare în care am aplicat acest regim de plafonare a tarifelor RCA, însă evident că există şi un final, cel mai probabil, din analize de la 1 ianuarie 2025 se va intra în normalitate. Sunt semnale pozitive. Indicatorii de solvabilitate şi lichiditate se află la un nivel confortabil. Vedem o eficientizare a pieţei de asigurări pe RCA. Rata combinată RCA la S1/2024 se află la 95%, un rezultat nemaiîntâlnit în ultimii 10-15 ani. Practic această perioadă în care am avut sistemul de tarifare îngheţat a condus la o anumită aşezare. Vedem rezultate pozitive în această direcţie”, a spus Sorin Mititelu în cadrul intervenţiei din conferinţă.

  • Potenţialele tarife impuse chinezilor sperie companiile europene, dar nu şi guvernele din Europa, care se bat pe fabrici de EV

    Companiile europene încearcă să-şi reducă dependenţa de China, spun executivi din domeniul achiziţiilor, în condiţiile în care Bruxelles-ul analizea­ză mai strict bunurile care provin din cea mai mare economie de export a lumii, scrie Financial Times.

    Comisia Europeană a lansat an­che­te privitoare la subvenţiile guver­na­mentale chineze pentru sectorul manu­facturier, aceasta fiind aşteptată să anun­ţe în scurt timp tarife pe im­portu­rile de maşini electrice chinezeşti.

    Spre deosebire de companiile ame­ricane, care caută în mod agresiv noi furnizori după regimul stringent de tarife şi alte restricţii anunţat de Wa­shington, europenii se concentrează pe reducerea dependenţei de anumite sec­toare unde aceştia cred că au deve­nit prea depen­denţi de bunurile chinezeşti. Companiile din retailul non-food în special caută cu îndârjire alterative la chinezi.

    Analiştii avertizează că eforturile de de-risking nu vor afecta probabil prea sever exporturile totale ale Chinei. Atractivitatea bazei de producţie chineze va complica de asemenea eforturile de găsire de noi furnizori, adaugă aceştia.

    Cât priveşte guvernele europene, deşi se tem că autovehiculele electrice ieftine le-ar putea inunda pieţele, acestea poartă o luptă strânsă pentru o parte din investiţiile şi joburile pe care noii rivali le aduc cu ei, notează Reuters.

    În timp ce UE anchetează subvenţiile auto chineze şi analizează posibile tarife pe importuri, guvernele din bloc îşi lansează propriile stimulente pentru a atrage constructori auto chinezi care vor să construiască fabrici europene.

    Costurile de producţie pentru constructorii chinezi de EV sunt mult mai mici acasă, dar aceştia sunt totuşi dornici să se instaleze în Europa şi să-şi clădească propriile branduri, economisind în acelaşi timp pe partea de transport şi scăpând de posibile tarife, arată Gianluca Di Loreto, partener la Bain & Company.

    Ungaria, care a produs aproximativ 500.000 de autovehicule în 2023, a atras prima investiţie realizată de un constructor chinez într-o fabrică europeană, anunţată de BYD anul trecut. BYD ar putea construi de asemenea o a doua fabrică europeană în 2025. Budapesta negociază şi cu Great Wall Motor pentru prima fabrică europeană a acestuia.

    Polonia are un număr de programe care susţin investiţii de peste 10 miliarde de dolari. Spania a obţinut investiţii din partea Chery. Chery este aşteptată să beneficieze de un program de 3,7 mld de euro lansat de Spania în 2020 pentru atragerea de fabrici de EV-uri şi baterii.

    Chery plănuieşte o a doua unitate, mai mare, în Europa şi poartă discuţii cu mai multe guverne, inclusiv cel italian.

    SAIC, proprietarul mărcii MG, intenţionează să construiască două fabrici europene. Prima ar putea fi anunţată chiar în iulie, în timp ce pentru a doua, Germania, Italia, Spania şi Ungaria sunt pe lista scurtă de locaţii a SAIC.