BusinessMagazin

Tag: sua

  • Cât mai valorează TikTok zilele astea? Aplicaţia cu peste 9 milioane de utilizatori în România şi peste 2 miliarde la nivel global ar putea ajunge la o evaluare de peste 330 de miliarde de dolari

    ByteDance, deţinătorul aplicaţiei TikTok, se pregăteşte să lanseze un nou program de răscumpărare de acţiuni pentru angajaţi, care va evalua gigantul tehnologic chinez la peste 330 miliarde de dolari, titrează Reuters.

    Compania intenţionează să ofere angajaţilor actuali 200,41 dolari pe acţiune în cadrul programului de răscumpărare, au spus sursele, în creştere cu 5,5% faţă de cele 189,90 dolari oferite în urmă cu aproximativ şase luni, când ByteDance era evaluată la aproximativ 315 miliarde de dolari.

    Deşi anul acesta ByteDance a depăşit Meta la venituri, evaluarea sa rămâne sub o cincime din capitalizarea de piaţă a Meta, de aproximativ 1.900 de miliarde de dolari, un decalaj pe care analiştii îl pun în mare parte pe seama riscurilor politice şi de reglementare din SUA.

    ByteDance se confruntă cu presiuni intense la Washington, unde membrii Congress-ului au ridicat îngrijorări de securitate naţională privind acţionariatul chinez al companiei.

    Congresul a adoptat anul trecut o lege care obligă ByteDance să vândă activele TikTok din SUA până la 19 ianuarie 2025, sau aplicaţia riscă să fie interzisă la nivel naţional, unde are 170 de milioane de utilizatori.

    Preşedintele Donald Trump a acordat însă mai multe amânări şi săptămâna trecută a extins termenul până pe 17 septembrie. El a spus că există cumpărători americani pregătiţi pentru TikTok şi că termenul ar putea fi din nou prelungit.

    Noul program de răscumpărare ar putea contribui la întărirea moralului printre angajaţii ByteDance din SUA, unii dintre ei îngrijoraţi de viitorul incert al TikTok.

  • Visul american servit într-o cutie de pizza. Cum a reuşit un tânăr ajuns pentru prima dată în SUA să facă saltul de la a jobul de livrator la şeful unui imperiu de zeci de milioane de dolari

    În 1991, un tânăr pakistanez de 20 de ani urca pentru prima dată într-un avion. Nu mai zburase niciodată. Emoţia necunoscutului îl copleşea, iar gândul că merge singur, departe de familie, îi provoca o anxietate greu de ascuns. Dar hotărârea era mai puternică decât frica. Avea să aterizeze în Indiana, Statele Unite, acolo unde spera să îşi construiască un viitor. Numele lui era Nadeem Bajwa.

    Primii ani în America au fost departe de visul strălucitor pe care şi-l imagina. Limba era o barieră uriaşă, cultura diferită îl făcea să se simtă mereu un străin, iar lipsa familiei îi apăsa greu pe umeri. Pentru a supravieţui şi a-şi plăti studiile universitare, a acceptat orice muncă putea găsi. Dimineaţa spăla vase într-un mic restaurant. După-amiaza urca pe bancheta maşinii şi livra pizza. Noaptea lucra ture istovitoare la Taco Bell. Câştiga doar 4,25 dolari pe oră, dar bacşişurile de la livrări făceau diferenţa şi îl ajutau să meargă mai departe, scrie CNBC.

    Printre toate aceste slujbe, una avea să îi schimbe destinul: livrările pentru Papa John’s. La început era doar o sursă de bani, însă cu fiecare drum, cu fiecare pizza dusă la uşa unui client, Nadeem descoperea un univers care îl fascina. Îi plăcea interacţiunea cu oamenii, energia din jurul restaurantului, ritmul rapid al muncii. Învăţa fără să-şi dea seama cum funcţionează un business de acest fel.

    Ascensiunea sa în cadrul companiei a fost rapidă. Din livrator a ajuns, în câţiva ani, manager. Când a absolvit facultatea, în 1996, a început să îşi caute un job într-o corporaţie, aşa cum îşi imaginase dintotdeauna. Dar surpriza a fost amară: salariile oferite în lumea corporatistă erau mai mici decât ce câştiga deja la Papa John’s. Alegerea s-a făcut aproape singură. A rămas în industria de pizza, fără să ştie că tocmai aceea avea să devină viaţa lui.

    Momentul de cotitură a venit în 2002, când, cu sprijinul familiei şi ajutat de un credit bancar, a deschis primul său restaurant Papa John’s în East Liverpool, Ohio. Investiţia a fost de aproximativ 150.000 de dolari. Pentru a economisi, a cumpărat echipamente second-hand şi a făcut el însuşi o parte din lucrările de amenajare. Toţi banii rămaşi i-a investit în marketing.

    Rezultatul a depăşit aşteptările, dar nu fără probleme. În ziua inaugurării, atât de mulţi clienţi au venit încât restaurantul a fost copleşit. Echipa, nepregătită pentru un asemenea val, a cedat.

    „Jumătate din angajaţi au plecat în prima zi. A fost haos total”, povesteşte Bajwa.

     Şi totuşi, afacerea a prins. Veniturile au depăşit prognozele, iar succesul i-a dat curaj să se extindă. A deschis rapid alte trei locaţii, dar entuziasmul a fost mai mare decât pregătirea. Criza economică din 2008 a lovit puternic şi l-a pus în genunchi.

     „Am crescut prea repede şi m-am lovit de un zid. Dar acea lovitură m-a învăţat mai mult decât orice succes.”

    Anii care au urmat au fost dedicaţi reconstrucţiei, cu paşi mai calculaţi şi cu o echipă mai bine pregătită. Astăzi, Nadeem Bajwa este unul dintre cei mai mari francizaţi Papa John’s din America de Nord. Conduce peste 270 de restaurante şi, prin compania Bajco Group, fondată alături de fraţii săi, şi-a diversificat afacerile în construcţii, tehnologie, contabilitate şi centre de apel. Multe dintre aceste businessuri s-au născut din nevoile propriilor restaurante şi, cu timpul, au început să deservească şi clienţi din afara reţelei.

    Dimensiunea averii sale este greu de calculat, dar amploarea afacerilor afacerilor sugerează că este vorba zeci de milioane de dolari. Francizele Papa John’s din portofoliul său generează anual venituri de ordinul sutelor de milioane, iar investiţiile în imobiliare şi în firme auxiliare completează tabloul unui imperiu construit dintr-o simplă pizza livrată. În 2024, Bajco Group a semnat un acord cu Papa John’s International pentru a deschide încă 50 de restaurante până în 2028. Ţinta personală a lui Bajwa este clară: 500 de unităţi.

    Privind în urmă, antreprenorul îşi păstrează modestia.

     „Trebuie să rămâi umil. Ziua în care crezi că le ştii pe toate este ziua în care începi să cazi”, spune el.

    Povestea lui Nadeem Bajwa, de la un salariu de 4,25 dolari pe oră ca livrator la conducerea unui imperiu, rămâne o ilustrare clasică a visului american. Totul a început cu un zbor plin de emoţii şi o cutie de pizza dusă la uşa unui client.

     

     

     

     

     

     

  • Noi tensiuni între SUA şi Uniunea Europeană: Americanii sunt nemulţumiţi de regulile stricte ale Bruxellesului impuse companiilor din tehnologie. „Era evident că se va ajunge aici. Concesiile sunt văzute de Trump ca un semn de slăbiciune”

    UE a transmis că va continua să meargă înainte cu noile reguli digitale de, în pofida ameninţărilor preşedintelui Donald Trump cu tarife vamale împotriva ţărilor ale căror taxe sau legi vizează companiile tehnologice americane, notează FT.

    „Este dreptul suveran al UE şi al statelor sale membre să reglementeze activităţile economice de pe teritoriul nostru, în concordanţă cu valorile noastre democratice”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Paula Pinho, ca reacţie la ameninţarea lui Trump, transmisă luni seară pe platforma sa Truth Social.

    Trump a ameninţat cu tarife şi controale la export pentru ţările ale căror taxe, reguli sau legi privind companiile tech „discriminează” Statele Unite.

    Ameninţarea a venit la doar câteva zile după ce Bruxelles şi Washington au prezentat toate detaliile acordului comercial transatlantic încheiat în Scoţia, la finalul lui iulie, prin care UE a acceptat tarife de 15% pentru majoritatea bunurilor sale.

    Un oficial european a declarat că acordul comercial le-a oferit „un răgaz”, dar Bruxelles se aştepta ca alte chestiuni să necesite negocieri suplimentare cu Washington.

    „Era evident că se va ajunge aici”, a spus un diplomat european. „Concesiile sunt văzute de Trump ca un semn de slăbiciune, ceea ce îl face să revină şi să ceară mai mult”.

    Potrivit unor surse implicate, SUA au insistat pentru modificarea reglementărilor digitale europene în cadrul discuţiilor comerciale. Washingtonul a vizat în special Digital Services Act (DSA), actul legislativ de referinţă al UE, care obligă marile companii tehnologice să îşi supravegheze platformele mult mai strict.

  • Băncile, cel mai mare inamic al industriei cripto? Asociaţiile de lobby bancar din SUA cer interzicerea acordării de dobândă pentru stablecoins, avertizând asupra unui posibil exod de 6.600 de miliarde de dolari din depozitele americanilor

    Băncile americane fac presiuni pentru modificarea noilor reglementări privind stablecoins, de teama că acestea ar putea provoca ieşiri masive de capital din depozite, subliniind competiţia tot mai puternică dintre Wall Street şi industria criptomonedelor, notează FT.

    Asociaţii bancare precum American Bankers Association, Bank Policy Institute şi Consumer Bankers Association au avertizat săptămâna trecută parlamentarii asupra unei „portiţe” legislative care ar permite unor platforme cripto să plătească indirect dobândă deţinătorilor de stablecoins.

    Stablecoins sunt tokenuri digitale ancorate de active din lumea reală, precum dolarul american.

    Legea Genius Act, adoptată de Congres în iulie pentru reglementarea pieţei globale a stablecoins estimată la 288 miliarde de dolari, interzice emitenţilor să plătească „randament” sau dobândă clienţilor.

    Conform noilor reguli, băncile pot emite propriile stablecoins, dar nu au voie să plătească dobândă. În schimb, exchange-urile de cripto vor putea oferi indirect dobânzi şi recompense deţinătorilor de stablecoins.

    Băncile se tem că această diferenţă de tratament ar putea crea o competiţie inegală şi ar declanşa retrageri masive din depozitele bancare, clienţii preferând să obţină randament prin stablecoins la bursele cripto în loc de a păstra bani în conturi bancare.

    Un raport al Trezoreriei SUA din aprilie a estimat că stablecoins ar putea atrage până la 6.600 de miliare de dolari din depozite, în funcţie de nivelul dobânzii, au subliniat reprezentanţii industriei bancare.

    Aceştia au avertizat asupra unui „risc mai mare de fugă a depozitelor, mai ales în perioade de stres, ceea ce va submina procesul de creditare în economie”.

    Consecinţele ar putea fi „dobânzi mai mari, mai puţine credite şi costuri crescute pentru companii şi gospodării”, au adăugat ei.

  • Novo Nordisk oferă Ozempic cu 499 de dolari pe lună pacienţilor eligibili din SUA

    Conform Reuters, Novo Nordisk a confirmat luni că lansează o nouă ofertă pentru pacienţii din Statele Unite diagnosticaţi cu diabet de tip 2, prin care aceştia pot cumpăra Ozempic la un preţ fix de 499 de dolari pe lună.

    Programul este destinat pacienţilor care nu folosesc asigurări şi plătesc direct pentru tratament.

    Oferta va fi disponibilă prin platforma de farmacie online NovoCare, lansată mai devreme în acest an pentru a facilita vânzarea medicamentului Wegovy, şi printr-un parteneriat cu serviciul de telemedicină GoodRx, care va comercializa atât Wegovy, cât şi Ozempic la acelaşi preţ.

    Compania a precizat că această iniţiativă face parte din strategia sa de a îmbunătăţi accesul pacienţilor la medicamentele autentice pe bază de semaglutid, în condiţiile în care cererea globală rămâne foarte ridicată.

    Măsura vine pe fondul unei competiţii tot mai acerbe cu Eli Lilly, principalul rival american, şi al presiunilor cauzate de apariţia versiunilor generice ale medicamentului Wegovy, unul dintre produsele vedetă ale companiei.

  • India reduce masiv taxele pentru a putea rezista tarifelor vamale de 50% impuse de americani. „Reformele urmăresc simplificarea fiscalităţii, reducerea ratelor de impozitare şi modernizarea economiei”

    Pieţele bursiere indiene au înregistrat creşteri luni, pe fondul reducerilor de taxe recent anunţate de premierul Narendra Modi, care reprezintă un impuls pentru o economia care se confruntă în continuare cu efectele tarifelor impuse de SUA, notează CNBC.

    Indicele Nifty 50 a urcat cu 1%, iar BSE Sensex a adăugat 0,84%. În domeniul valutar, dolarul american a pierdut 0,18% în raport cu rupia indiană.

    Într-un discurs amplu cu ocazia Zilei Independenţei, vineri, premierul Modi a promovat ferm conceptul de autosuficienţă şi a propus o serie de reforme financiare.

    New Delhi intenţionează acum să implementeze o structură de impozitare în două cote, de 5% şi 18%, ca parte a modificărilor ample aduse sistemului de taxă pe bunuri şi servicii (GST), urmând să fie eliminate vechile cote de 12% şi 28% aplicate anumitor produse.

    „Reformele urmăresc simplificarea conformării fiscale, reducerea ratelor de impozitare şi modernizarea cadrului GST pentru a-l orienta spre creştere”, a transmis India Brand Equity Foundation, adăugând că sectoarele producţiei, logisticii, locuinţelor şi bunurilor de consum ar putea beneficia.

    Industria auto din India ar putea fi, de asemenea, printre beneficiarii noilor politici fiscale, după o perioadă lentă în ultimele luni.

    Vânzările de vehicule de pasageri, inclusiv automobile, au crescut cu 4,2% în anul 2024, potrivit Society of Indian Automobile Manufacturers, cea mai lentă rată de creştere din ultimii patru ani.

    Acţiunile din sectorul auto au înregistrat creşteri luni, Maruti Suzuki India avansând cu 8,75%, iar Hyundai Motor India cu 8,15%.

  • Liderul rus laudă „relaţia de încredere” cu Donald Trump

    Preşedintele Rusiei a declarat că relaţiile dintre Moscova şi Washington au un „potenţial enorm” în comerţ, tehnologie şi explorare spaţială, subliniind importanţa reluării cooperării şi apreciind „tonul de încredere” al discuţiilor cu preşedintele american Donald Trump.

    Liderul de la Kremlin a transmis că Rusia şi Statele Unite pot dezvolta o colaborare semnificativă în domenii precum comerţul, tehnologia digitală, industria high-tech şi explorarea spaţială, inclusiv în parteneriate regionale între Orientul Îndepărtat rus şi Coasta de Vest americană.

    „Este foarte important pentru ţările noastre să întoarcem pagina şi să revenim la cooperare,” a afirmat acesta, adăugând că apropierea geografică dintre cele două state este simbolică pentru potenţialul de colaborare.

    Preşedintele rus a subliniat că discuţiile cu Donald Trump au fost constructive şi „orientate spre rezultate” şi a apreciat că liderul american „înţelege că Rusia are propriile interese naţionale” în timp ce urmăreşte prosperitatea ţării sale.

    El a exprimat speranţa că acordul semnat astăzi va fi „punctul de plecare nu doar pentru soluţionarea crizei ucrainene, ci şi pentru reluarea unor relaţii pragmatice şi orientate spre afaceri între Rusia şi SUA”.

    Acesta a reamintit că, în 2022, i-a avertizat pe oficialii administraţiei americane de atunci asupra riscului escaladării conflictului şi a calificat drept „o greşeală” aducerea situaţiei în punctul de „fără întoarcere”.

    „Când preşedintele Trump spune că, dacă ar fi fost preşedinte atunci, nu ar fi existat război, sunt convins că are dreptate,” a adăugat liderul rus.

  • Trump declară că momentan nu exista planuri de a sancţiona China pentru achiziţiile de petrol rusesc

    Preşedintele american Donald Trump a declarat vineri că nu intenţionează, deocamdată, să impună taxe vamale Chinei pentru achiziţiile de petrol din Rusia, însă a sugerat că o astfel de măsură ar fi posibilă în decursul a câteva săptămâni, relatează Reuters. 

    „Datorită a ce s-a întâmplat astăzi, cred că nu trebuie să mă gândesc la asta. Acum, poate va trebui să mă gândesc la asta peste două sau trei săptămâni sau ceva de genul, dar nu trebuie să ne gândim la asta acum. Cred că întâlnirea a mers foarte bine”, a declarat preşedintele Trump după summitul cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.

    Anterior, Statelele Unite au sancţionat India, impunând taxe vamale suplimentare de 25%, însă măsuri asemănătoare nu au fost impuse şi asupra Chinei, deşi Beijingul rămâne unul dintre cei mai mari cumpărători ai petrolului rusesc.

    În paralele, Statele Unite şi China negociază o înţelegere comerciale cu scopul de a reduce tensiunile economice şi taxele vamale.

  • Începe summitul istoric dintre Trump şi Putin, care ar putea dicta cursul războiului din Ucraina şi direcţia Europei. Cine sunt reprezentanţii Rusiei şi ai SUA şi ce caută miniştrii de Finanţe ai celor două state la negocieri? Preşedintele Trump: Europa nu îmi spune ce să fac. Vreau o încetare rapidă a focului, nu voi fi mulţumit dacă nu va fi azi

    Preşedintele SUA, Donald Trump a ajuns în Alaska.

    Avionul prezidenţial american, Air Force One, a aterizat în Alaska, la baza militară Elmendorf-Richardson. În mai puţin de o oră, acolo va începe summitul dintre SUA şi Rusia.

    Ruşii spun că întâlnirea ar puta dura cel puţin şase ore.

    „Vă puteţi aştepta ca întâlnirea să dureze cel puţin şase sau şapte ore”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, înaintea summitului crucial dintre Trump şi Putin. Acesta a mai explicat că partea rusă se aşteaptă ca întâlnirea să fie una „productivă”.

    Preşedintele Trump a spus că vrea să vadă o încetare a focului. 

    ”Europa nu îmi spune ce să fac, dar va fi implicată în proces, evident, la fel şi Zelenski, însă vreau să văd o încetare a focului rapid. Nu ştiu dacă se va întâmpla azi, dar nu o să fiu mulţumit dacă nu se întâmplă azi. Toată lumea a spus că nu se poate azi, dar eu spun doar că vreau ca măcelul să se oprească. Sunt implicat în asta pentru a opri măcelul. Ştii, noi nu cheltuim niciun ban. Noi câştigăm bani. Ei ne cumpără armele şi le trimitem către NATO, iar NATO ne trimite cecuri mari şi frumoase.”

    Donald Trump spune că a avut o discuţie „excelentă” cu preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukasenko. „Scopul apelului a fost să-i mulţumesc pentru eliberarea a 16 prizonieri. Mai discutăm despre eliberarea altor 1.300 de prizonieri”

    Ce a spus Trump la urcarea în avionul prezidenţial Air Force One, în drum spre Alaska: Rusia va avea de înfruntat consecinţe economice severe dacă Rusia nu este dispusă la negocieri.

    „Consecinţe economice severe. O să fie foarte rău. Uite, nu fac asta pentru mine, nu-mi trebuie. Vreau să ne concetrăm pe ţara noastră, dar fac asta pentru a salva multe vieţi”.

     

    Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, înaintea summitului crucial SUA–Rusia din Alaska: „Contăm pe America”

    Jurnaliştii aflaţi în Anchorage, Alaska, au fost cazaţi pe stadionul Alaska Airlines Center, special reamenajat ca punct de cazare temporară, scrie publicaţia rusească Tass.

    Organizatorii summitului liderilor Rusiei şi SUA au fost nevoiţi să recurgă la această măsură din cauza interesului fără precedent generat de viitoarea întâlnire.

    Toate hotelurile din Anchorage, oraş care găzduieşte pentru prima dată un eveniment de un asemenea nivel şi amploare, au fost rezervate, iar preţurile de cazare au crescut brusc. Locuitorii oraşului au început chiar să îşi închirieze locuinţele celor care nu au mai găsit locuri la hotel.

    Cine sunt membrii delegaţiilor?

     

     

    Rusia

     

     

    Sergei Lavrov, ministrul de externe al Rusiei

    În vârstă de 75 de ani ocupă această funcţie din 2004, ceea ce îl face unul dintre cei mai longevivi diplomaţi de rang înalt din lume. Cunoscut pentru vocea sa gravă şi pentru conferinţele de presă combative, Lavrov a jucat un rol central în elaborarea şi apărarea politicii externe a Moscovei, de la războiul din Irak până la anexarea Crimeei şi invazia în forţă a Ucrainei.

    Diplomat de carieră, care s-a alăturat serviciului exterior sovietic în 1972, a petrecut un deceniu ca ambasador al Rusiei la Organizaţia Naţiunilor Unite înainte de a prelua actualul post.

    Odată considerat în capitalele occidentale un diplomat pragmatic şi extrem de capabil, Lavrov a adoptat un ton din ce în ce mai confruntativ şi, uneori, beligerant.

    Yuri Ushakov, consilier de politică externă

    Ushakov, în vârstă de 78 de ani, este consilier prezidenţial veteran şi unul dintre cei mai de încredere consultanţi ai lui Putin în materie de politică externă.

    Diplomat de carieră, fluent în engleză şi cu o lungă experienţă axată pe Washington, el a fost ambasadorul Rusiei în SUA între 1998 şi 2008.

    Cunoscut pentru calmul său şi pentru memoria instituţională vastă, Ushakov a acţionat ca strateg din culise, coordonând angajamentele internaţionale ale lui Putin şi furnizând frecvent punctele de discuţie ale preşedintelui pentru mass-media de stat.

    Andrei Belousov, ministrul apărării

    În vârstă de 66 de ani, el este unul dintre puţinii tehnocraţi care au ajuns în posturi de top în cadrul sistemului de securitate de la Kremlin. Numirea sa surpriză în 2024, pentru a-l înlocui pe Sergei Şoigu, a fost percepută ca o încercare a Kremlinului de a limita corupţia în forţele armate şi de a accelera transformarea economiei militarizate a Rusiei într-o economie de război cu adevărat, care se extinde acum cu rate de două cifre.

    Economist de formare, colegii îl descriu pe Belousov ca pe un tehnocrat profund religios şi loial, care păstrează icoane ortodoxe şi cărţi teologice în biroul său modest.

    Kirill Dmitriev, şeful fondului suveran de investiţii al Rusiei

    La 50 de ani, Dmitriev este un nume relativ nou în Kremlin, dar a devenit un actor cheie în relaţiile dintre Moscova şi administraţia Trump, orientată spre afaceri.

    Educat în SUA, cu stagii la Universitatea Stanford şi la Harvard Business School, Dmitriev conduce fondul suveran de investiţii al Kremlinului, de 10 miliarde de dolari, şi s-a lăudat deschis cu legăturile sale cu elitele de afaceri americane.

    Are legături personale cu familia lui Putin, soţia sa, Natalya Popova, este prietenă apropiată a uneia dintre fiicele preşedintelui.

    În Alaska, se aşteaptă să prezinte planuri ambiţioase pentru cooperarea economică şi infrastructurală în Arctica, tentându-l pe Trump cu perspectiva unui acord profitabil între cele două mari puteri.

    Anton Siluanov, ministrul de finanţe

    Siluanov, în vârstă de 62 de ani, deţine această funcţie din 2011 şi este unul dintre principalii arhitecţi ai eforturilor Kremlinului de a menţine economia pe linia de plutire în contextul invaziei Ucrainei şi al sancţiunilor occidentale.

    El a fost însărcinat cu transformarea economiei Rusiei astfel încât să fie cât mai rezistentă la sancţiuni şi a popularizat termenul de „economie-fortăreaţă” în cercurile Kremlinului pentru a descrie acest demers de rezilienţă.

    Deşi sancţiunile nu au doborât economia Rusiei, creşterea economică a încetinit considerabil, iar includerea surprinzătoare a lui Siluanov în delegaţia din Alaska semnalează că Moscova prioritizează ridicarea restricţiilor occidentale ca parte a oricărui acord de pace.

     

     

    SUA

     

     

    Marco Rubio, secretarul de stat al SUA (funcţie echivalentă cu cea de ministru de externe)

    Odată un critic înverşunat al lui Trump, fostul senator din Florida, în vârstă de 54 de ani, este acum unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai săi.

    Influenţa lui Rubio a crescut în timp, iar numirea sa în mai ca şi consilier interimar pentru securitate naţională l-a făcut primul om de la Henry Kissinger încoace care deţine simultan ambele funcţii. Atitudinea sa mai tradiţională şi belicoasă faţă de China şi Rusia l-a transformat într-un interlocutor valoros în Europa şi la Kiev, dar ar putea să-l pună în conflict cu vocile pro-Rusia din cercul apropiat al lui Trump.

    John Ratcliffe, directorul CIA

    John Ratcliffe, 59 de ani, este fost congresman republican din Texas, care a fost director al comunităţii naţionale de informaţii în perioada 2020–2021. Nominalizarea sa pentru conducerea agenţiei de spionaj în 2025 a primit sprijin bipartisan, parlamentarii considerându-l bine pregătit pentru rol.

    Un aliat ferm al lui Trump, Ratcliffe a câştigat notorietate prin susţinerea poziţiilor conservatoare dure, promovând o postură mai agresivă în domeniul informaţiilor şi subliniind ameninţarea strategică pe care o reprezintă China.

    În al doilea mandat al lui Trump, Ratcliffe a adoptat o abordare mai moderată în războiul din Ucraina. Aliniindu-se cu eforturile lui Trump de a negocia un acord de pace cu Rusia şi de a exercita presiune asupra Kievului, a susţinut o pauză temporară în sprijinul de informaţii oferit Ucrainei pentru a stimula negocierile. Totuşi, el a recunoscut şi rezilienţa Ucrainei, afirmând că armata acesteia a fost subestimată în mod constant şi că „vor lupta cu mâinile goale dacă va fi nevoie”.

    Steve Witkoff, trimisul special pentru Ucraina şi Orientul Mijlociu

    Trimisul special al lui Trump, în vârstă de 68 de ani, este un nume care provoacă fiori la Kiev şi în capitalele europene.

    Numit în 2025, Witkoff a devenit rapid interlocutorul de facto al lui Trump cu Putin, deşi nu are experienţă diplomatică. În interviuri anterioare, Witkoff, care călătoreşte la Kremlin singur şi fără proprii interpreţi, a reluat punctele de vedere ale Moscovei privind războiul şi a părut să legitimeze câştigurile teritoriale ale Rusiei în Ucraina.

    Fost avocat imobiliar în New York transformat în magnat imobiliar, Witkoff l-a cunoscut pe Trump în anii ’80, lucrând la unul dintre proiectele sale din Manhattan. Cei doi au rămas apropiaţi de atunci, iar Witkoff este extrem de loial preşedintelui.

    Scott Bessent, secretarul trezoreriei (funcţie echivalentă cu cea de ministru de finanţe)

    Scott Bessent, în vârstă de 62 de ani, miliardar şi donator republican, a devenit discret una dintre cele mai influente figuri din sfera economică a lui Trump. Fost director de investiţii la Soros Fund Management, el este însărcinat cu gestionarea abordării haotice şi adesea imprevizibile a lui Trump în privinţa tarifelor. În Alaska, Bessent este aşteptat să exploreze stimulente economice şi aranjamente de investiţii care ar putea fi oferite Moscovei în schimbul unor concesii, o reamintire că această întâlnire ţine la fel de mult de bani cât şi de geopolitică.

    Howard Lutnick, secretarul comerţului (funcţie echivalentă cu cea de ministru al economiei/industriei)

    Lutnick, 63 de ani, fost puternic jucător pe Wall Street transformat în numire politică, este un negociator direct şi ambiţios, cu predilecţie pentru lumina reflectoarelor. S-a alăturat celui de-al doilea mandat al lui Trump la începutul lui 2025 ca outsider loial, fără experienţă guvernamentală, dar cu conexiuni profunde în lumea afacerilor şi pieţelor de capital. Foarte apropiat de Trump, cu care se spune că vorbeşte aproape în fiecare seară, includerea sa, la fel ca cea a lui Bessent, subliniază apetitul Washingtonului de a extrage câştiguri economice din summit.

    Astăzi în Anchorage, cel mai mare oraş din statul american Alaska, va începe la ora locală 11:30, ora 22:30 a României, summitul istoric dintre Trump şi Putin, cei doi lideri urmând să discute despre pacea din Ucraina.

    Preşedintele Donald Trump ar urma să-l întâmpine pe oaspetele său, Vladimir Putin, pe pista de aterizare a avionului, întinzându-i covorul roşu.

    Conform programului, cei doi preşedinţi vor avea o întâlnire privată, urmând ca, mai apoi, discuţiile să continue în prezenţa delegaţiilor ambelor ţări.

  • Premierul indian, Narendra Modi, vrea să construiască o Indie autosuficientă, după ce americanii au impus tarife comerciale de 50%. „Modi va sta ca un zid împotriva oricărei politici care le ameninţă interesele”

    Prim-ministrul Narendra Modi a promis construirea unei „Indii autosuficiente” şi a anunţat reforme fiscale şi de reglementare menite să sprijine oamenii de afaceri şi clasa de mijloc, în primul său discurs important de la impunerea de către SUA a unor tarife de 50% asupra ţării, titrează FT.

    Modi nu a făcut referire directă la ruptura cu SUA, însă discursul său de vineri de la Fortul Roşu din Delhi, cu ocazia celei de-a 78-a aniversări a independenţei faţă de Marea Britanie, a avut un ton puternic naţionalist, acesta promiţând să protejeze economia de dependenţa de importuri, de la microcipuri până la motoare pentru avioane de vânătoare.

    „Vreau să le spun cetăţenilor noştri, tinerilor noştri şi tuturor celor care înţeleg puterea tehnologiei că, până la sfârşitul acestui an, cipuri semiconductoare ‘Made in India’ vor fi disponibile pe piaţă”, a declarat Modi, care purta un turban portocaliu şi un fular în culorile naţionale: portocaliu, alb şi verde.

    Modi a mai anunţat că India va reforma taxa pe bunuri şi servicii până în octombrie, o măsură care ar urma să favorizeze contribuabilii din clasa de mijloc, un electorat esenţial pentru partidul său de guvernământ Bharatiya Janata, condus de liderul în vârstă de 74 de ani.

    Administraţia preşedintelui american Donald Trump a impus Indiei un tarif de 25% începând cu 1 iulie, iar săptămâna trecută a dublat suma la 50%, adăugând un tarif „secundar” de 25% pentru achiziţiile de petrol rusesc, pe care Washingtonul le consideră o sursă de finanţare a războiului Moscovei în Ucraina.

    „Modi va sta ca un zid împotriva oricărei politici care le ameninţă interesele. India nu va face niciodată compromisuri când vine vorba de protejarea intereselor fermierilor noştri”, a spus el.