BusinessMagazin

Tag: studiu

  • Un nou studiu ne spune care sunt alimentele pe care le consumăm zi de zi, dar care ne omoară. A fost făcută legătura între consumul acestora şi unul dintre cele mai răspândite tipuri de cancer

    Mâncăm ce arată bine, ce am fost învăţaţi de mici că este bun/sănătos/nutritiv, dar studiile arată că un anumit tip de dietă „la îndemână” creşte riscul de cancer colorectal (cancer al colonului şi al rectului), pe lângă alte boli „moderne”.

    Cancerul colorectal este al treilea tip de cancer ca frecvenţă atât la bărbaţi, cât şi la femei.

    O mulţime de studii ample, efectuate pe perioade lungi de timp, au arătat că o dietă cu multe alimente ultraprocesate creşte riscul de obezitate, diabet de tip 2, hipertensiune, boli cardiovasculare, depresie şi moarte prematură.

    Majoritatea acestor alimente ultraprocesate, cum ar fi băuturile răcoritoare, gustările ambalate dulci şi sărate, margarina, pâinea produsă în cantităţi industriale, tăiţeii instant (supa la plic), cârnaţii, hot dog, mâncărurile prefierte/pregătite pentru încălzire, îngheţata, prăjiturile, produsele de patiserie, amestecurile pentru prăjituri, iaurtul îndulcit, sunt bogate în calorii, grăsimi nesănătoase, zaharuri adăugate şi sodiu, fiind în acelaşi timp sărace în fibre, vitamine şi minerale, de care organismul are nevoie.

    Acum, un studiu recent, publicat în  jurnalul ştiinţific British Medical Journal, face legătura între un consum ridicat de alimente ultraprocesate şi un risc mai mare de cancer colorectal la bărbaţi.

    Alimente minim procesate, procesate şi ultraprocesate

    Sistemul NOVA de clasificare a alimentelor clasifică toate alimentele în patru grupe, în funcţie de gradul de procesare a acestora. Prima grupă include „alimente neprocesate (naturale) şi minim procesate”, care sunt alimente naturale modificate prin procese naturale precum uscarea, zdrobirea, filtrarea, prăjirea, fermentarea, pasteurizarea şi congelarea.

    Alimentele din grupa a doua sunt „ingrediente culinare prelucrate”, inclusiv uleiuri, untură, zahăr şi sare.

    Grupa a treia sunt „alimente prelucrate”, cum ar fi conservele de legume, conservele de fructe în sirop, conservele de peşte în ulei, unele alimente de origine animală prelucrate (şuncă, bacon, pastramă, peşte afumat) şi brânza naturală cu adaos de sare. Aceste alimente sunt obţinute prin adăugarea de ingrediente culinare procesate la alimentele neprocesate şi minim procesate.

    Grupa a patra, „alimentele ultraprocesate”, sunt formulări de ingrediente, create de obicei printr-o serie de tehnici industriale. Acestea sunt realizate prin „ruperea” alimentelor întregi, alterarea lor şi apoi recombinarea lor cu aditivi pentru a le face convenabile, atractive şi hipergustoase.

    Ce arată cel mai nou studiu realizat pe mai mult de 200.000 de persoane, pe 28 de ani

    Pentru acest studiu, cercetătorii de la Universitatea Harvard şi Universitatea Tufts au examinat asocierea dintre alimentele ultraprocesate şi riscul de cancer colorectal în rândul a 206.248 de bărbaţi şi femei a căror alegeri alimentare şi stare de sănătate au fost monitorizate timp de 28 de ani.

    Participanţii au completat chestionare privind dieta la fiecare patru ani şi au oferit informaţii despre starea de sănătate şi stilul de viaţă la fiecare doi ani. Cercetătorii au repartizat alimentele consumate de participanţi unui grup alimentar NOVA.

    În timpul studiului au apărut 3.216 cazuri de cancer colorectal.

    În general, bărbaţii a căror dietă conţinea cele mai multe alimente ultraprocesate aveau un risc cu 29% mai mare de a dezvolta cancer colorectal decât cei a căror dietă conţinea cea mai mică cantitate. Nu a existat nicio legătură între alimentele ultraprocesate şi riscul de cancer la femei.

    Cercetătorii au analizat subgrupurile de alimente ultraprocesate şi au descoperit că produsele alimentare gata de consum preparate din carne, carne de pasăre şi fructe de mare, precum şi băuturile îndulcite cu zahăr, au fost legate de un risc mai mare de cancer colorectal la bărbaţi.

    Nu este clar de ce nu a fost observată o asociere între alimentele ultraprocesate şi riscul de cancer de colon la femei. Este posibil ca femeile să facă alegeri de alimente ultraprocesate diferite de cele ale bărbaţilor. Este posibil ca şi hormonii sexuali să joace un rol.

    Riscul de cancer colorectal atribuit alimentelor ultraprocesate a fost în mare măsură independent de factori de risc precum indicele de masă corporală şi calitatea slabă a dietei, sugerând că alte aspecte ale alimentelor ultraprocesate sunt de vină în dezvoltarea cancerului de colon.

    Alimentele ultraprocesate –  aport valoric zero pentru organism

    Alimentele ultraprocesate conţin aditivi, cum ar fi emulgatorii şi îndulcitorii artificiali, dintre care unii pot modifica compoziţia microbiomului intestinal într-o direcţie care favorizează inflamaţia.

    Potenţiali agenţi cancerigeni se pot forma, de asemenea, în timpul procesării alimentelor. Acrilamida (compus chimic), de exemplu, poate fi produsă atunci când alimentele sunt încălzite la temperaturi ridicate (de exemplu cartofi prăjiţi, chipsuri de cartofi, produse din cereale), a fost asociată cu creşterea stresului oxidativ şi a inflamaţiei în organism.

    Alimentele ultraprocesate pot conţine, de asemenea, contaminanţi care sunt transferaţi din ambalajul lor din plastic, cum ar fi bisfenol A. Apoi, în timpul procesării, aceste alimente sunt lipsite de fitochimicale protectoare şi de substanţele nutritive care se găsesc în alimentele integrale.

    Ce e de făcut

    Cele mai recente descoperiri se adaugă la studiile tot mai numeroase care arată că atât calitatea nutriţională, cât şi gradul de procesare a alimentelor trebuie luate în considerare atunci când se evaluează relaţia dintre alimentaţie şi sănătate şi când se revizuieşte dieta. Se înregistrează unele progrese în anumite ţări. Ghidul alimentar al Canadei, de exemplu, actualizat în 2019, recomandă limitarea aportului de alimente puternic procesate.

    E recomandat să faceţi o listă cu alimentele ultraprocesate pe care le consumaţi în mod regulat. Puneţi în aplicare strategii pentru a le cumpăra mai rar şi a le înlocui cu alimente sănătoase şi gustoase.

    Apoi, puteţi alege să faceţi în casă ce cumpăraţi de obicei din comerţ: sos pentru salate (e nevoie de ulei de măsline, zeamă de lămâie, puţin muştar Dijon şi un sirop dulce precum cel de curmale sau agave – le puneţi într-un borcan şi agitaţi energic), clătite, legume/carne la cuptor în loc de tigaia cu ulei etc.

    Nu în ultimul rând, alegeţi gustări integrale şi minim procesate, cum ar fi popcorn, fructe uscate integrale şi neîndulcite, nuci şi iaurt simplu. Cât mai des posibil, alegeţi alimente cu ingrediente pe care le-aţi găsi în propriul dulap şi frigider.
     

  • De ce nu este bine să te freci la ochi. O examinare RMN arată impactul obiceiului

    Frecatul în exces la ochi joacă un rol în dezvoltarea bolii keratoconus, arată un nou experiment.
     
    Cu ajutorul voluntarilor şi al tehnologiei, imaginile RMN arată ce se întâmplă când ne frecăm la ochi, un obicei simplu, pe care îl repetăm de-a lungul vieţii.
     
    Însă, aşa cum arată RMN-ul, corneea, dar şi restul globului ocular au de suferit în urma procedeului dur. Fără să ne dăm seama, aplicăm prea multă forţă atunci când credem că de fapt ne ajutăm ochii să se relaxeze. Iar în timp, spun specialiştii, dezvoltăm keratoconus.
     
    Keratoconusul este o boală degenerativă, bilaterală, progresivă, care, în timp duce la subţierea şi deformarea corneei, având drept rezultat afectarea severă a vederii.  
     
     

  • Creşterea preţurilor la energie ar putea alimenta tulburări sociale în Europa în această iarnă

    Atât Germania, cât şi Norvegia sunt unele dintre economiile dezvoltate care se confruntă cu perturbări ale vieţii de zi cu zi din cauza acţiunilor sindicale, o tendinţă deja observată în Marea Britanie, a declarat pentru Reuters principalul analist al Verisk Maplecroft, Torbjorn Soltvedt.

    Cel mai recent raport al Verisk privind indicele său de tulburări civile a constatat că peste 50% din cele aproape 200 de ţări acoperite au înregistrat o creştere a riscului de mobilizări în masă între al doilea şi al treilea trimestru din 2022, cel mai mare număr de naţiuni de când firma a publicat indicele în 2016.

    Pe lista ţărilor cu cea mai mare creştere preconizată a riscului se află Bosnia şi Herţegovina, Elveţia şi Olanda, potrivit raportului publicat vineri.

    “Pe parcursul iernii, nu ar fi o surpriză dacă unele dintre naţiunile dezvoltate din Europa vor începe să vadă forme mai grave de tulburări civile”, a spus Soltvedt.

    Războiul pe care Rusia îl duce în Ucraina începând cu 24 februarie a accelerat creşterea preţurilor la alimente, care au atins un nivel record istoric în februarie şi din nou în martie. Preţurile la energie au crescut, de asemenea, puternic. “Şi avem încă o parte din repercusiunile pandemiei COVID care mai au efecte, cu întreruperile existente în lanţul de aprovizionare”, a adăugat analistul-şef Jimena Blanco.

    Secetele devastatoare şi nivelurile scăzute ale apei legate de schimbările climatice în multe părţi ale lumii au exacerbat preţurile la alimente şi energie.

    Mauritius, Cipru şi Ucraina au înregistrat cea mai mare creştere a tulburărilor sociale în trimestrul al treilea faţă de trimestrul al doilea, iar Rusia se află pe locul şapte şi Norvegia pe locul al treisprezecelea al listei.

  • Începe sezonul burselor pentru EMBA: şcoala de afaceri WU Executive Academy oferă burse în valoare de 200.000 de euro pentru managerii români care vor să se întoarcă la şcoală

    Managerii şi antreprenorii care vor să îşi accelereze evoluţia în carieră mai au la dispoziţie două săptămâni în care pot accesa burse de studiu în valoare de 200.000 de euro, oferite de WU Executive Academy, parte a Universităţii de Economie şi Afaceri din Viena (WU), cea mai mare universitate de business din Europa.

    Bursele sunt valabile pentru programul Executive MBA Bucharest, care s-a bucurat de înscrieri record în ultimii doi ani, precum şi pentru programul Professional MBA din Viena, arată datele transmise joi de reprezentanţii WU Executive Academy.

    „Contextul geopolitic şi economic incert a creat o dinamică complexă pentru persoanele care se gândesc să se întoarcă la şcoală pentru o diplomă de Executive MBA. Managerii se înscriu la cursurile de educaţie executivă din diverse motive: fie să găsească noi soluţii de a trece cu bine peste criza economică prezentă la nivel global, fie că vor să îşi securizeze joburile, dar şi pentru a putea accesa piaţa internaţională de joburi”, spune Adriana Georgescu, Program Manager al WU Executive MBA Bucharest.

    Având o tradiţie de peste 15 ani, Executive MBA Bucharest oferit de WU Executive Academy este cel mai important program de tip EMBA din Europa Centrală şi de Est. Acesta beneficiază de tripla acreditare internaţională – EQUIS, AMBA şi AACSB, deţinută de mai puţin de 1% din şcolile de afaceri din lume şi, de asemenea, ocupă locul 34 mondial în clasamentul Financial Times EMBA Ranking 2021.

    De la începuturile sale pe piaţă şi până în prezent, WU EMBA Bucharest a ajuns la o comunitate de peste 400 de alumni.

    Pentru a fi admişi în cadrul programului de EMBA, candidaţii trebuie să aibă minimum cinci ani de experienţă într-o poziţie de management şi să deţină diplomă de licenţă.

    „Bursele noastre sunt deschise pentru toţi candidaţii şi sunt atât burse de merit, cât şi burse de ajutor financiar. Comitetul de admitere evaluează motivaţia, obiectivele de carieră şi contribuţia potenţială la program, dar şi situaţia financiară a fiecărui candidat în parte. “, adaugă Prof. Phillip C. Nell, Director Academic, Executive MBA Bucharest.    

    Programul va începe în luna noiembrie şi se va desfăşura pe parcursul a 16 luni, în regim part-time. Acesta cuprinde 14 module, care încorporează noţiuni esenţiale de management general şi leadership global, dar şi noi domenii de interes, cum ar fi transformarea digitală, business analitytics sau change management.

    În medie, studenţii Executive MBA Bucharest au 14 ani experienţă de muncă şi 7 ani experienţă în poziţii de leadership. De asemenea, 60% dintre aceştia sunt bărbaţi şi 40% sunt femei, iar vârsta medie este de 36 de ani.

    Pe primul loc în clasamentul industriilor din care studenţii provin este industria IT, cu o pondere de 28%, urmată de comerţ, cu o pondere de 19% şi de domeniul financiar şi asigurări, cu o pondere de 14%. Pe lângă acestea, domeniile variază de la an la an, de la construcţii, retail, industria manufacturieră, farmaceutică, la energie, avocatură sau antreprenoriat.

     

  • Încep să se simtă adevăratele efecte ale Covid-19 pe termen lung: Tot mai multe studii certifică un număr vast de afecţiuni pe care coronavirusul le poate genera pe o perioadă lungă de timp

    În urma unei analize extinse, Financial Times prezintă concluziile doctorului David Strain, profesor la Universitatea Exeter, privitoare la pagubele pe termen lung cauzate de virusul Covid-19, în special în rândul pacienţilor în vârstă.

    După un consult pe care doctorul David Strain l-a realizat pe un pacient de 64 de ani, geriatrul britanic a avut parte de o realizare sumbră.

    Cu mai puţin de şase luni în urmă, medicul îl tratase pe bărbat de Covid-19. Acum, starea lui de sănătate se deteriorirase cu severitate: „Pacientul prezenta un accident vascular cerebral şi un delir foarte grav, premergător demenţei”, a declarat Strain. „Creierul bărbatului în vârstă de 64 de ani îmbătrânise dramatic.”

    Printr-o coincidenţă tulburătoare, în aceeaşi zi, Strain, care are sediul la Universitatea Exeter din vestul Angliei, a citit un studiu publicat recent, pe tema pagubelor pe termen lung cauzate de Covid-19. Lucrarea prezenta o serie de afecţiuni ale creierului prezente într-un grup de aproximativ 400 de persoane cu vârste cuprinse între 51 şi 81 de ani care s-au vindecat de coronavirus. 

    Întâlnirea a cristalizat credinţa lui Strain că noul virus a generat un fel de replici epidemiologice, lăsând oamenii susceptibili la o gamă largă de alte afecţiuni, ameninţând sistemele globale de sănătate care se luptă deja cu resurse insuficiente de funcţionare şi cu o populaţie îmbătrânită şi vulnerabilă. „Situaţia în cauză m-a făcut să realizez că aceasta este realitatea cu care ne vom confrunta inevitabil în viitorul apropiat”, spune el.

    Între timp, în februarie, o analiză a peste 150.000 de persoane înregistrate în bazele de date naţionale de asistenţă medicală de la Departamentul pentru Afacerile Veteranilor din SUA a sugerat că până şi unii pacienţi care nu fuseseră grav bolnavi de Covid au avut un risc crescut de probleme cardiovasculare timp de cel puţin un an după momentul infectării.

    Cercetătorii au descoperit că ratele unei serii largi de afecţiuni, cum ar fi insuficienţa cardiacă şi accidentul vascular cerebral, au fost substanţial mai mari la persoanele care s-au vindecat de Covid decât la persoanele similare care nu au fost infectate. O analiză separată a datelor VA, publicată în martie, a sugerat că, în „faza post-acută” a bolii, persoanele cu Covid „prezintă, de asemenea, un risc crescut de diabet”.

    „Ceea ce este deosebit de alarmant este că acestea sunt afecţiuni care pot chinui pacientul o viaţă întreagă”, spune Dr. Ziyad Al-Aly, şeful cercetării şi dezvoltării a Sistemului de îngrijire a sănătăţii din VA St Louis şi epidemiolog clinic la Universitatea Washington din St Louis, care a condus ambele lucrări de cercetare.

     

  • Studiu: De ce tot mai mulţi oameni lucrează de acasă vinerea

    Când Tamara Siddiqui lucrează de acasă vinerea, se simte pregătită pentru weekend imediat ce termină. Nu este de mirare că vinerea este cea mai populară zi de lucru la distanţă din Marea Britanie.

    Doar 13% dintre angajaţi merg la birou, potrivit unui nou studiu.

    Unii şefi spun că sunt nevoiţi să ofere un program de lucru flexibil pentru a atrage şi a păstra angajaţii, pe fondul unei grave lipse de personal.

    Dar această schimbare afectează puternic întreprinderile din centrul oraşului, iar băuturile de vineri după muncă ar putea să dispară.

    Colegii care îşi încheiau săptămâna la bar „obişnuiau să reprezinte un punct de sprijin al culturii britanice de după muncă”, a declarat Michael Kill, directorul executiv al Asociaţiei Industriilor de Noapte.

    Dar, potrivit acestuia, trecerea post-pandemică la munca de acasă în zilele de vineri „a fost extrem de dăunătoare” pentru baruri, restaurante şi cluburi.

    Unul din şapte baruri şi restaurante a fost închis în City of London de la pandemie, potrivit unui monitor de recuperare a pieţei realizat de CGA de către NielsenIQ şi AlixPartners.

    „Schimbarea obiceiurilor a făcut ca afacerile să piardă miliarde de dolari în venituri, multe dintre ele fiind nevoite să regândească modelele actuale de afaceri pentru a se adapta pieţei”, a spus Kill.

    Pentru Siddiqui, lucrul de la distanţă în unele zile de vineri îi oferă „echilibrul perfect”. Aceasta înseamnă că este „pregătită pentru weekend atunci când termin munca, în loc să fie nevoită să parcurgă drumul până acasă”.

    Femeia de 29 de ani lucrează pentru agenţia de marketing digital Embryo, cu sediul în Manchester. Ea lucrează trei zile şi o vineri din două de acasă, model pe care l-a introdus în timpul pandemiei.

    „Deseori am planuri într-o vineri seara, pe care prefer să le accept dacă am lucrat de acasă în acea zi. Înseamnă că voi avea mai mult timp şi energie şi pot fi gata de plecare mai devreme”, a spus ea.

    Siddiqui a adăugat că munca de acasă îi permite, de asemenea, să „facă lucruri prin casă” înainte de muncă şi în pauza de prânz. De asemenea, economiseşte bani pentru combustibil şi parcare.

    Cu toate acestea, ea şi mulţi dintre colegii ei preferă să fie la birou o dată la două vineri pentru băuturile de după muncă, a spus ea.

     

  • Care este alimentul care îţi scurtează viaţa cu 36 de minute de fiecare dată când îl mănânci, care este foarte consumat şi in România

    Cercetătorii din domeniul sănătăţii de la Universitatea din Michigan au descoperit că mâncatul unui singur hot dog poate să scurteze viaţa cu 36 de minute, relatează CNN. 

    Înre-un studiu publicat luna aceasta în revista Nature Food, cercetătorii au analizat 5.853 de alimente din dieta SUA şi au măsurat efectele în minute de viaţă sănătoasă câştigate sau pierdute.

    “Am vrut să facem o evaluare a efectelor benefice şi dăunătoare ale alimentelor în întreaga dietă”, a declarat pentru CNN Olivier Jolliet, autor principal al lucrării.

    Echipa a venit cu un indice care calculează sarcina benefică sau dăunătoare pentru sănătate în minute de viaţă sănătoasă.

    “De exemplu, se pierd 0,45 minute pe gram de carne procesată sau se câştigă 0,1 minute pe gram de fructe. Ne uităm apoi la compoziţia fiecărui aliment şi apoi înmulţim acest număr cu profilurile alimentare pe care le-am dezvoltat anterior”, Jolliet spus.

    Unul dintre alimentele pe care cercetătorii le-au măsurat a fost un hot dog standard de vită. Cele 61 de grame de carne procesată duc la pierderea a 27 de minute de viaţă sănătoasă, a spus Jolliet – dar când au fost luate în considerare ingrediente precum sodiul şi acizii graşi trans, valoarea finală a fost de 36 de minute pierdute.

    Consumul de alimente precum nuci, leguminoase, fructe de mare, fructe şi legume fără amidon, pe de altă parte, are efecte pozitive asupra sănătăţii, a constatat studiul.

  • Studiu: Miniştrii PSD, cele mai multe apariţii în presă, urmaţi de echipa de miniştri PNL şi UDMR

    Potrivit unei analize mediaTRUST privind vizibilitatea partidelor politice generate de miniştrii cabinetului Ciucă, în presa scrisă, presa online, radio şi TV în perioada 1 iulie– 31 iulie 2022, miniştrii PSD au înregistrat 34.862 menţiuni, miniştrii PNL sunt citaţi în 22.221 materiale şi cei UDMR cu 10.633 menţiuni în mass-media din România.

    La nivelul audienţei pe toate mediile, în perioada monitorizată, se identifică prezenţa miniştrilor PSD pe prima poziţie – 702,379,632, urmaţi de miniştrii PNL, care obţin o audienţă de 378,022,889 şi UDMR cu o audienţă de 220,377,058.

    În presa scrisă, membrii Cabinetului înregistrează un număr de 1.739 articole. Dintre aceştia, echipa de miniştri PSD înregistreză 917 articole în presa scrisă monitorizată şi o audienţă de 23,078,978, echipa de miniştri PNL înregistreză 696 articole cu o audienţă de 14,135,050, iar miniştrii UDMR sunt citaţi în 126 materiale şi la nivelul audienţei generate înregistrează 4,533,255 cititori.

    Petre Daea, noul ministru al Agriculturii, este cel mai mediatizat ministru PSD în presa scrisă, urmat de Alexandru Rafila. Pe locul trei se află Sorin Grindeanu.

    În ceea ce priveşte miniştrii PNL, Sorin Cîmpeanu este cel mai mediatizat, urmat de Virgil Popescu şi Bogdan Aurescu.

    UDMR se remarcă prin ministerul Sportului, reprezentat prin Eduard Novak, ministrul Mediului, Barna Tanczos şi Attila Cseke.

    Şi pe TV, Petre Daea şi ALexandru Rafila sunt miniştrii PSD cei mai mediatizaţi, în timp ce de la PNL cele mai multe apariţii le-au avut tot Sorin Cîmpeanu şi Virgil Popescu, iar de la UDMR Barna Tanczos şi Eduard Novak.

    La radio, miniştrii PSD înregistreză 1.237 menţionăr, cei de la PNL 693 menţionări, iar cei de la UDMR au fost citaţi în 299 de materiale radio.

    În mediul online şi social media, membrii cabinetului Ciucă înregistrează în perioada 1-31 iulie un număr de 57.546 de menţiuni. Dintre aceştia, miniştrii PSD înregistreză 29.324 de materiale pe portalurile online şi social media, cei ai PNL înregistreză 19.172 de materiale şi cei de la UDMR au fost citaţi în 9.055 de materiale online.

    Daea, Rafila şi Grindeanu sunt cei mai citaţi miniştrii PSD în mediul online, Cîmpeanu, Popescu şi Aurescu conduc topul miniştrilor PNL, iar de la UDMR cel mai mediatizat este tot ministrul Mediului.

    În studiu, apariţiile premierului nu au fost incluse. În realizarea studiului s-au luat în calcul doar miniştrii cu portofoliu.

    Analiza include toate materialele din presa tipărită, posturile de radio şi TV monitorizate de mediaTRUST precum şi site-urile, paginile oficiale facebook, twitter, instagram, youtube, bloguri, podcast-uri şi comentarii pe reţele de socializare.

  • Studiu al Universităţii Yale: Europa suferă pentru că Rusia a redus aprovizionarea cu gaze naturale către continent – dar Moscova suferă şi mai rău

    Rusia a încetinit aprovizionarea cu gaze naturale către Europa pe fondul războiului din Ucraina – Kremlinul fiind supus unor „tensiunii severe” din cauza asta, a constatat o analiză a Universităţii Yale, potrivit Insider.

    „Spre deosebire de panica răspândită cu privire la impactul negativ al războiului dintre Rusia şi Ucraina asupra preţurilor globale ale mărfurilor, importanţa exporturilor de mărfuri către Rusia depăşeşte cu mult importanţa exporturilor de mărfuri ruseşti către restul lumii”, au scris experţii în analiză publicată pe 20 iulie.

    Europa depinde de Rusia pentru 40% din necesarul total de gaze naturale, de la gătit în case până la centrale electrice. UE rămâne îngrijorată de o criză energetică de iarnă, deoarece Rusia a redus fluxurile de gaze naturale către continent, invocând provocările legate de sancţiuni.

    Chiar şi aşa, economia Rusiei este cea care „este afectată cel mai mult de schimbarea lanţurilor de aprovizionare cu gaze naturale” pe termen lung, au scris autorii Yale. Asta pentru că UE a fost deja de acord să interzică aproape toate importurile de petrol rusesc de la sfârşitul anului 2022 şi a declarat că va reduce importurile de cărbune de la jumătatea lunii august. Mai multe ţări europene, inclusiv Germania şi Italia, lucrează, de asemenea, pentru a renunţa la gazul rusesc.

    Veniturile totale din export ale Rusiei provin în mare parte din mărfuri. „Aceste venituri din export reprezintă cu mult peste jumătate din bugetul guvernamental total al Rusiei în ultimii ani – reprezentând, probabil, o proporţie „şi mare în prezent”, a scris echipa Yale.

    Studiul, condus de Jeffrey Sonnenfeld, profesor la Yale School of Management, a constatat, de asemenea, că economia Rusiei este profund zguduită de sancţiunile internaţionale. Descoperirile Yale contrastează cu studiile asupra economiei Rusiei care arată că aceasta rezistă mai bine decât se aştepta, în parte din cauza încasărilor robuste din industria sa masivă de petrol şi gaze.

    Pentru a atenua impactul vânzărilor mai scăzute de energie către Europa, preşedintele rus Vladimir Putin direcţionează exporturile de energie ale Rusiei către alte pieţe, cum ar fi Asia, dar reduceri simţitoare.

    „Izolarea sa de vest a devastat mâna strategică a Rusiei în negocierile cu China şi India, cumpărători notoriu atenţi la preţ, care păstrează legături strânse cu alţi exportatori majori de mărfuri”, a scris echipa Yale.

    „Aceste ţări nu s-au sfiit să exploateze statele sancţionate anterior, China conducând cu regularitate acorduri de petrol cu ​​reduceri masive cu ţări precum Iran şi Venezuela”, au adăugat autorii.

     

  • Românii încep să investească în jurul vârstei de 30 de ani. Care e suma medie lunară pe care o alocă

    500 de lei este suma minimă pe care sunt dispuşi să o economisească sau investească, lunar, majoritatea românilor participanţi la studiul despre ”Economisire inteligentă”, realizat de Mercury Research, la iniţiativa Asociaţiei Administratorilor de Fonduri din România. 

    Aceştia consideră că 10 ani este un interval de timp rezonabil în care îşi pot atinge obiectivele prin economisire sau investire. Potrivit cercetării, cei mai mulţi consideră potrivit să înceapă să economisească de la 20 de ani, să investească de la 25 de ani, dar acţionează, în sensul de a investi bani, în jurul vârstei de 30 de ani.

    Cercetarea despre economisire inteligentă, derulată ca proiect al AAF, în luna mai a acestui an, şi-a propus să analizeze modul în care văd românii economiile şi investiţiile, cât de mult cunosc produsele de economisire şi investire, cu ce scop investesc dar şi care sunt aşteptările ori temerile lor atunci când vine vorba despre a pune banii să lucreze pentru ei. Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ format din 1.241 de persoane active, investitori şi non-investitori, din mediul urban, cu vârste cuprinse între 25 şi 60 de ani, care obţin lunar venituri de peste 3.500 de lei. Studiul a luat în considerare o marjă de eroare de ±4.0%.

    ”Industria de asset management a înregistrat rezultate remarcabile în ultimii doi ani, în ciuda contextului economic dificil, dominat de pandemie şi de efectele negative generate de aceasta în plan social şi economic. Într-un astfel de context, Asociaţia Administratorilor de Fonduri din România şi-a propus să înţeleagă ce îi determină pe români să investească, ce produse cunosc mai bine şi cum le percep dar şi ce îi convinge să acţioneze. Cercetarea realizată de Mercury Research ne-a ajutat să înţelegem care sunt aşteptările românilor de la produsele pieţei noastre şi sunt convins că rezultatele acestuia vor fi extrem de utile tuturor membrilor asociaţiei”, a declarat Horia Gustă, preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Fonduri din România.

    Studiul arată că, deşi sunt de acord în privinţa principiilor teoretice – să pui bani deoparte, constant şi pe termen lung, participanţii la cercetare au opinii opuse în ceea ce priveşte punerea lor în practică. Dacă investitorii optează pentru anumite produse în funcţie de facilitatea accesării, de risc, randament şi comisioane, non-investitorii îşi argumentează alegerile ori pasivitatea invocând lipsa de cunoştinţe în domeniu. În timp ce primii aleg să investească lunar în jur de 500 de lei, non-investitorii iau în calcul aceeaşi sumă la economii, fără să analizeze riscul deprecierii banilor în contextul inflaţiei.

    Aproape două treimi dintre investitorii care au optat pentru fonduri s-au îndreptat spre fonduri de acţiuni (61%), unul din trei s-a orientat spre fondurile de obligaţiuni, iar aproape un sfert din ei au fonduri mixte. Investitorii în fonduri le-au ales pentru că ”sunt simplu de accesat”, ”sunt profitabile” şi sigure.

    Decizia de a investi într-un fond anume este luată în funcţie de câţiva indicatori consideraţi esenţiali, precum gradul de risc al fondului (au declarat 65% dintre investitorii în fonduri) şi performanţele fondului în ultimii 1-3 ani (după cum afirmă 64% dintre investitorii în fonduri).

    Acţiunile sunt cel mai cunoscut produs din piaţă, sunt percepute de participanţii la studiu ca uşor de accesat şi profitabile din perspectiva randamentelor. Obligaţiunile sunt considerate produse pentru începători, pentru că sunt sigure, în timp ce cryptomonedele, recunoscute drept cele mai la modă, sunt percepute ca fiind şi cele mai riscante investiţii.

    Potrivit cercetării, notorietatea obligaţiunilor şi fondurilor creşte în rândul investitorilor, pe măsură ce aceştia înaintează în vârstă, se maturizează din punctul de vedere al înţelegerii zonei financiare. În general, cei care investesc în diferitele instrumente aflate pe piaţă o fac pentru a-şi asigura un venit suplimentar la pensie sau pentru a ajunge să trăiască doar din investiţii, fără a mai conta pe veniturile generate de un job.

    Profilul socio-demografic al persoanelor care deţin produse de investiţii, comparativ cu cel al persoanelor care preferă să economisească prin depozite bancare: doi din trei investitori sunt bărbaţi (61%, faţă de 51% bărbaţi în rândul non-investitorilor); mai mult de un sfert sunt tineri până în 35 de ani (26% au între 25-34 ani, comparativ cu 19% în acelaşi interval de vârstă în rândul non-investitorilor); marea lor majoritate are nivel de educaţie ridicat (91% cu studii universitare); ponderea investitorilor în categoria persoanelor cu venituri personale mari – peste 8.500 de lei pe lună este dublă faţă de non-investitori (16% versus 8%).

    Atunci când iau decizia de a deveni investitori, românii au două obiective principale, a indicat cercetarea. Aceştia vor să obţină un venit suplimentar la pensie, respectiv, să trăiască exclusiv din investiţii.

    Cele două obiective sunt nuanţate de doi factori importanţi, vârsta şi veniturile de care dispun. Astfel, în timp ce tinerii care aleg să investească o fac în primul rând pentru a trăi din investiţii şi a-şi achiziţiona o casă, jumătate din cei peste 35 de ani se gândesc la investiţie ca la o sursă de suplimentare a venitului după ieşirea din activitate. Şi ei sunt însă atraşi de perspectiva independenţei financiare (31-40% dintre intervievaţi). 22% dintre investitori a optat pentru produsele de investire pentru a le lăsa bani copiilor.

    Veniturile influenţează şi ele obiectivele investiţiilor. Astfel, cei cu venituri mai mici sunt mai interesaţi în a investi pentru a cumpăra o casă sau alte bunuri şi pentru a merge în vacanţele mult dorite. La rândul lor, cei cu venituri mai mari vor să investească mai degrabă pentru a nu lăsa economiile să se deprecieze, neavând un obiectiv foarte specific, aşa cum au celelalte categorii.

    Studiul Mercury Research a fost realizat pe baza chestionarelor aplicate pe 1.241 de respondenţi, dintre care 611 sunt sau au fost investitori, iar 630 sunt non-investitori. Persoanele care au răspuns la această cercetare au vârste între 25 şi 60 de ani, locuiesc în oraşe cu peste 50.000 de locuitori şi au venituri personale lunare de peste 3.500 de lei.