BusinessMagazin

Tag: spitale

  • Comisarul Corina Creţu, APEL la Ministerul Transporturilor să depună proiecte mature pentru finanţare europeană/ Critici faţă de întârzierea construirii spitalelor regionale

    Corina Creţu a declarat, vineri, la Cluj-Napoca, la un dialog cu cetăţenii organizat la Facultatea de Studii Europene a UBB, că ultimul proiect depus de România pe Programul Operaţional Infrastructură Mare este metroul Gara de Nord – Otopeni, neexistând proiecte noi, în afară de fazarea proiectelor de apă şi canalizare.

    „Sunt probleme privind capacitatea administrativă, nu s-a redus birocraţia, iar domeniul trasporturilor este unul în care România a pierdut bani. Analizăm proiectul de metrou Gara de Nord – Otopeni, ultimul proiect depus de România pe Programul Operaţional Infrastructură Mare şi nu mai avem proiecte noi, în afară de fazarea proiectelor de apă şi canalizare. Este important să se vină cu proiecte noi pentru că, începând de anul viitor, se termină proiectele fazate până în 2020. Vestea bună este că aceste proiecte se vor termina, vestea proastă este că deja consumă din ceea ce ar fi trebuit să fie alocat pe proiecte noi din perioada 2014 – 2020. Fac un apel la Ministerul Transporturilor să pregătească proiecte mature, Sibiu – Piteşti, Piteşti – Constanţa, podul de la Brăila. Avem bani să începem din această perioadă de programare studiul de fezabilitate pentru autostrada Montana. Avem bani din Programul Operaţional de Infrastructură Mare, sunt surprinsă că toţi primarii îmi spun că nu sunt bani, dar la CE ultimul proiect sub analiză este metroul Gara de Nord – Otopeni”, a spus Creţu.

    Potrivit acesteia, deşi se spune că reprezentanţii CE îngreunează lucrurile privind absorbţia fondurilor europene, s-a constatat un fenomen şi anume faptul că unele state membre adaugă, prin ghiduri, tot felul de condiţionalităţi în plus faţă de regulamentele europene. „Avem întârzieri în toate statele membre, datorită adoptării târzii a legislaţiei privind perioada 2014 – 2020 şi spun că trebuie să învăţăm din lecţiile trecutului”, a explicat Corina Creţu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primăria Capitalei, o nouă rectificare bugetară. Peste 26 milioane lei, acordate spitalelor

    „Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale solicită rectificarea bugetului propriu şi a bugetului unor spitale de interes local atât la venituri, cât şi la cheltuieli. Bugetele spitalelor se propune a se majora cu 26.199 mii lei pe seama sumelor primite din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate”, se arată în proiectul de pe ordinea de zi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB).

    Spitalele al căror buget se propune a se rectifica sunt: Spitalul Filantropia (1,5 milioane de lei), Spitalul Sfânta Maria (4,3 milioane de lei), Spitalul de Nefrologie Carol Davila (4,2 milioane de lei), Spitalul de Pneumoftiziologie Sf. Ştefan (3,2 milioane de lei), Spitalul Th. Burghele (2,8 milioane de lei), Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Panait Sârbu (13,4 milioane de lei) şi Spitalul de Psihiatrie Alexandru Obregia (peste 600.000 de lei), Spitalul de Copii Victor Fomoiu (4,7 milioane de lei). În total, spitalele vor primi peste 26 de milioane de lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primul judeţ din Transilvania care ar putea fi falimentat de Guvern: s-au tăiat masiv fondurile în 2018 pentru spitale, aeroport şi drumuri

    Mai exact, dacă în anul 2017 repartizarea bugetară pentru judeţul Braşov a fost de 170.890 mii lei, propunerea bugetară pe anul 2018 este de 105.886 mii lei. Această diminuare considerabilă periclitează în mod direct derularea contractelor aferente obiectivelor de investiţii mai sus menţionate şi face imposibilă abordarea investiţiilor viitoare, explică Adrian Veştea, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov.

    Pe Facebook, Adrian Veştea a scris: „65 milioane de lei mai puţin pentru Braşov in 2018 din cauza PSD. Aceste tăieri de fonduri vor afecta grav următoarele proiecte de investiţii considerate prioritare pentru dezvoltarea economico-socială a judeţului atât de către administraţia publică judeţeană, cât mai ales de către cetăţenii judeţului Braşov:

    1. Aeroportul Internaţional Braşov – Ghimbav, Etapa a III-a”. În prezent se află în desfăşurare procedura de licitaţie publică pentru contractarea constructorului ce va realiza Calea de rulare Alfa, platforma de îmbarcare-debarcare şi extinderea reţelelor de canalizare şi drenaj aferente pistei de decolare-aterizare. Valoarea estimată a acestor lucrări este de 42.284 mii lei. Pentru finalizarea întregului obiectiv de investiţii, conform devizului general al Studiului de Fezabilitate mai este necesară alocarea sumei de 270.000 mii lei.

    2. Consolidare şi reabilitare Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov”. În prezent se derulează acest contract de execuţie cu termen de finalizare iunie 2019. Conform contractului de execuţie, Consiliul Judeţean Braşov trebuie să aloce, de la data prezentei până la finalizare, suma de 24.150 mii lei. Ministerul Sănătăţii va repartiza Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov un accelerator de particule pentru a asigura infrastructura necesară tratamentelor oncologice, domeniu deficitar în sănătatea publică braşoveană. Pentru a funcţionaliza acest aparat Consiliul Judeţean Braşov trebuie să aloce o sumă aproximativă de 10.120 mii lei.

    3. „Modernizare drum interjudeţean DJ 104 A, DJ 105 C şi DJ 105 P”. Pentru acest obiectiv de investiţii Consiliul Judeţean Braşov a semnat contractul de finanţare prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. Conform contractului de finanţare, Consiliul Judeţean Braşov trebuie să asigure contribuţia proprie şi cheltuielile neeligibile în sumă totală de 5.342 mii lei.

    4. „Modernizare drum interjudeţean Covasna – Braşov care face legătura între drumul naţional DN 12 şi DN 13”. Acest obiectiv se află în faza de contractare prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. Proiectul a trecut de faza de verificare a conformităţii administrative şi eligibilitate, cât şi de verificarea trehnică şi financiară, fiind acceptat pentru finanţare. Conform hotărârii de aprobare a proiectului, Consiliul Judeţean Braşov trebuie să asigure contribuţia proprie şi cheltuielile neeligibile în sumă totală de 27.851 mii lei.

    Sursa: romani-buni.info

  • România anului 2017: 335 de locuitori la un medic

    Pe principalele categorii de unităţi, reţeaua sanitară a dispus în anul 2017 de: 576 de spitale, faţă de 567 spitale în anul 2016, 823 de centre de diagnostic şi tratament, centre medicale şi centre de sănătate, în creştere cu 19 unităţi faţă de anul 2016, 461 de ambulatorii de specialitate şi ambulatorii integrate spitalelor, în scădere cu 8 unităţi faţă de anul 2016, peste 41.000 de cabinete medicale faţă de 40.000 de cabinete în anul 2016.

    Reţeaua de laboratoare medicale şi reţeaua farmaceutică nu au înregistrat diferenţe semnificative faţă de anul precedent, furnizând servicii prin intermediul a 6.300 de laboratoare medicale şi laboratoare de tehnică dentară şi a 9.700 de farmacii, drogherii şi puncte farmaceutice.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primăria Capitalei anunţă că achiziţionează locuinţe pentru personalul medical

    “Primăria Municipiului Bucureşti intenţionează să achiziţioneze un număr de 600 de unităţi locative pentru personalul medical care îşi desfăşoară activitatea în cadrul spitalelor aflate în administrarea primăriei, prin Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (ASSMB). Achiziţionarea locuinţelor de serviciu vine că urmare a aprobării de către Consiliul General, prin HCGMB 253/04.05.2018, a proiectului propus de Primarul General, Gabriela Firea. Necesarul de locuinţe a fost stabilit în baza cererilor depuse de către personalul medical la ASSMB”, se arată într-un comunicat de presă al Primăriei Capitalei.

    Locuinţele de serviciu vor fi achiziţionate în mai multe etape.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ai mers la medicul de familie şi ai primit bilet de trimitere la specialist. Unde te duci ca să nu plăteşti consultaţia de 200 de lei la privat? Ministrul sănătăţii: Pacienţii sunt chemaţi dimineaţa în spitalele publice şi ajung să aştepte la coadă patru-cinci ore. Nu este normal

    Pacienţii sunt nevoiţi să meargă la clinicile private pentru că la ambulatoriile integrate din spitalele publice sunt disponibili doar câţiva  medici, ce oferă consultaţii în program limitat.

    Între timp, la privat, tariful unei consultaţii a ajuns la 180-200 de lei, în creştere cu peste 20%, actualizarea preţurilor a venit la puţin timp după aplicarea noii legi a salarizării, prin care salariile medicilor de la stat au crescut.

    „Îi îndrumăm pe pacienţii care au nevoie de o consultaţie de specialitate spre cabinetele medicale individuale care au contract cu Casa sau ambulatoriul integrat de stat, doar dacă este o urgenţă îi trimitem la Camera de gardă. Este adevărat că am avut pacienţi cărora le-a expirat biletul de trimitere (valabil 30 de zile) pentru că nu au reuşit să găsească o programare la un anumit medic, dar am refăcut biletul de trimitere. Dacă nu este o urgenţă, pacientul poate să aştepte şi o săptămână, două, avem puţini medici, în Anglia se aşteaptă o lună – două pentru o consultaţie de specialitate în ambulatoriu. Este loc de îmbunătăţire prin buna practică a medicilor, dar şi a paci­en­ţilor”, spune medicul de familie Rodica Tănăsescu, vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei.
     

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Sorina Pintea: Nu am rezolvat problema şpăgii din spitale. Cred că ne-a intrat în sânge

    „Nu am rezolvat problema şpăgii. Chiar astăzi citeam nişte elemente legate de faptul că există spitale unde se mai dă şpagă. Cred că ne-a intrat în sânge să mergem la medic şi să dăm plicul”, a spus, miercuri, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea.

    Pintea precizează că, deşi în unele spitale există chestionare prin care pacienţii pot evalua în mod anonim calitatea serviciilor prestate, nu toţi pacienţii au încredere în acestea.

    „Chestionarele (n.r. – de feedback) au fost introduse în 2016 şi, dacă vă uitaţi pe site-ul Ministerului Sănătăţii, publicăm rapoarte trimestriale. Acestea funcţionează, dar, din păcate, oamenii nu au încredere în anonimatul respectivului chestionate, deşi el este sigur”, a subliniat Sorina Pintea.

    Ministrul Sănătăţii a menţionat că managerul spitalului este responsabil pentru verificarea chestionarelor care conţin feedback-ul pacienţilor privind calitatea serviciilor din spitale.

    Săptămâna trecută, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, a făcut public un raport privind corupţia din sistemul de sănătate, preciznd că s-au identificat cinci domenii de manifestare a corupţiei din acest sistem: achiziţii publice,servicii medicale, bugetarea unităţilor spitaliceşti, accesul personalului în sistemul medical şi autorizarea farmaciilor.

    “În completarea studiului, pot să vă spun că au fost investigate, de asemenea, nu doar persoanele/funcţionarii care au lucrat în sistemul de sănătate, ci şi persoanele juridice (companii, firme) care au dat mită sau alte foloase ilegale în cadrul achiziţiilor publice din sănătate, fiind solicitate în anumite investigaţii chiar şi măsuri preventive. (..) O abordare pro activă din partea administraţiei publice pentru împiedicarea producerii actelor de corupţie, creşterea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie pot duce la diminuarea corupţiei în România”, spune procurorul şef DNA.

    Kovesi a explicat că acest fenomenul nu poate fi eliminat doar prin anchete, fiind necesară schimbarea unor proceduri şi introducerea unor mecanisme de control.

    “Dacă nu se schimbă unele proceduri, nu se introduc mecanisme de prevenire, nu se realizează eficient activităţile de control, atunci cetăţenii vor fi în continuare afectaţi de corupţie. Este evident că nu doar prin anchetele procurorilor eliminăm corupţia din sănătate. Corupţia în sistemul public de sănătate se traduce în costuri suportate de pacienţi, atât direct, prin plăţi din bugetul personal, cât şi indirect, prin prejudicierea bugetului asigurărilor sociale. Costul suplimentar pe care firmele îl plătesc cu titlu de mită se reflectă în calitatea şi preţul serviciilor de care beneficiază publicul. Toate acestea produc efecte asupra calităţii serviciilor medicale de care beneficiază pacientul român”, a declarat procurorul şef al DNA.

  • GREVĂ de avertisment în Sănătate | Proteste în majoritatea spitalelor din ţară/ Asistent Floreasca: Avem cele mai mici salarii în comparaţie cu alte unităţi sanitare / Negocieri la minister

    Aproximativ 150 de angajaţi ai Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti protestează, luni, în curtea unităţii, sindicaliştii fiind nemulţumiţi de legea salarizării şi de reducerea unor sporuri.

    Protestul a început la ora 9.00 în curtea Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti, la el participând membrii Sindicatului Solidaritatea Sanitară Prahova aflaţi în timpul liber, nemulţumiţi de reducerile salariale. Infirmiere, biochimişti, brancardieri sau personal TESA, înarmaţi cu vuvuzele şi fluiere, au strigat “Vrem sporul înapoi”, “Ruşine”, “Eliminare”, “Hoţii” sau “Demisia”.

    În plus, oamenii au purtat pancarte cu mesaje precum: “Creşteri ale salariilor pentru toţi angajaţii din sănătate”, “Sporuri acordate la salariile de bază”, “Dreptul la cumul de sporuri” sau “Respectarea principiului drepturilor castigate”.

    ”Nemulţumirile sunt legate de această Lege a salarizării. Este un haos. Această lege a creat un haos în sistemul de sănătate. (…) S-au făcut diminuări salarile prin oprirea contribuţiilor. Acum, ne aflăm în protest pentru că de la începutul acestei luni am fost anunţaţi că sporurile, la nivel de spital judeţean de urgenţă, vor scădea la minim pentru că nu se încadrează în acel plafon de 30% pe ordonator principal de credite. În luna martie, CJ a dat un nivel al spor de spital judeţean de 44%, pe luna aprilie, pentru că s-a depăşit acest plafon ne-au dat 39%.

    Noi nu avem cum să ne încadrăm în acest plafon. Sunt secţiile cele mai importante din acest judeţ care trebuie să aibă nişte sporuri mari”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, preşedintele Sindicatului Solidaritatea Sanitară Prahova, Daniela Constantin.

     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GREVĂ de avertisment în Sănătate | Proteste în majoritatea spitalelor din ţară/ Asistent Floreasca: Avem cele mai mici salarii în comparaţie cu alte unităţi sanitare / Negocieri la minister

    Aproximativ 150 de angajaţi ai Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti protestează, luni, în curtea unităţii, sindicaliştii fiind nemulţumiţi de legea salarizării şi de reducerea unor sporuri.

    Protestul a început la ora 9.00 în curtea Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti, la el participând membrii Sindicatului Solidaritatea Sanitară Prahova aflaţi în timpul liber, nemulţumiţi de reducerile salariale. Infirmiere, biochimişti, brancardieri sau personal TESA, înarmaţi cu vuvuzele şi fluiere, au strigat “Vrem sporul înapoi”, “Ruşine”, “Eliminare”, “Hoţii” sau “Demisia”.

    În plus, oamenii au purtat pancarte cu mesaje precum: “Creşteri ale salariilor pentru toţi angajaţii din sănătate”, “Sporuri acordate la salariile de bază”, “Dreptul la cumul de sporuri” sau “Respectarea principiului drepturilor castigate”.

    ”Nemulţumirile sunt legate de această Lege a salarizării. Este un haos. Această lege a creat un haos în sistemul de sănătate. (…) S-au făcut diminuări salarile prin oprirea contribuţiilor. Acum, ne aflăm în protest pentru că de la începutul acestei luni am fost anunţaţi că sporurile, la nivel de spital judeţean de urgenţă, vor scădea la minim pentru că nu se încadrează în acel plafon de 30% pe ordonator principal de credite. În luna martie, CJ a dat un nivel al spor de spital judeţean de 44%, pe luna aprilie, pentru că s-a depăşit acest plafon ne-au dat 39%.

    Noi nu avem cum să ne încadrăm în acest plafon. Sunt secţiile cele mai importante din acest judeţ care trebuie să aibă nişte sporuri mari”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, preşedintele Sindicatului Solidaritatea Sanitară Prahova, Daniela Constantin.

     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primăria va majora cu 50% bugetul pentru alocaţia de hrană din spitalele din Bucureşti

    „Se aprobă majorarea cu 50% a nivelului alocaţiilor de hrană pentru consumurile colective din unităţile sanitare publice aflate în administrarea Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti. (…) Finanţarea majorării nivelului alocaţiilor se va efectua din bugetul propriu al Municipiului Bucureşti, prin Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti, iar bugetul estimat pentru acest proiect este de 5.523.000 lei. (…) Având în vedere creşterea preţurilor la mărfurile alimentare în perioada octombrie 2016 – aprilie 2018, precum şi elementele specifice alimentaţiei în cazul anumitor boli, este necesară majorarea nivelului actual alocaţiilor de hrană pentru consumurile colective din unităţile sanitare publice aflate în subordinea Primăriei Municipiului Bucureşti”, potrivit proiectului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro