CEL MAI OPTIMIST VORBITOR A FOST ION STURZA, PREŞEDINTELE FONDULUI DE INVESTIŢII FREIBURG INVESTMENTS, CARE SUSŢINE CĂ 2014 VA FI ANUL ÎN CARE VOM DEPĂŞI CRIZA ECONOMICĂ. Argumentul a fost că nicio criză economică nu poate ţine mai mult de cinci ani; după, se transformă într-o criză a elitelor. Argument discutabil, dar, pe de altă parte, cum rezultatul este extrem de dezirabil, îi putem admite justeţea. Destul de ermetic, Ion Sturza a adăugat câteva acţiuni ale guvernului, este vorba de două privatizări şi două proiecte investiţionale majore, prognoze destul de „safe”; ideal ar fi ca guvernul să finalizeze cât mai multe proiecte investiţionale sau privatizări, fără eşecuri. Trebuie să conştientizăm, spune Ion Sturza, că fără poveşti de succes vom rămâne la mila ploilor şi a agriculturii pentru a marca o creştere economică. „Poporul„, a adăugat Sturza, „va câştiga alegerile”, din cauza măsurilor populiste care vor fi luate de politicieni, iar bonusul vine din partea oamenilor de afaceri, care vor renunţa la insolvenţă ca strategie de business.
GUVERNUL NU MIZEAZĂ, SPUNE DRAGOŞ PÎSLARU DE LA GEA, PENTRU AVANSUL DE 2,2% AL PIB DIN 2014, pe agricultură, ci, cumva neaşteptat, pe o creştere a construcţiilor de peste şase procente, împreună cu creşteri mai modeste în industrie şi în zona serviciilor. Cifrele oficiale mai arată şi o creştere destul de importantă a consumului, de la 0,3% la 1,7%. Dincolo de cifrele oficiale şi de prognozele guvernamentale – printre altele, creşteri importante ale fondurilor europene atrase, 60.000 de noi locuri de muncă, creşterea salariului mediu net de la 1.594 la 1.676 lei sau cursul de schimb mediu de 4,45 lei/euro – Dragoş Pîslaru crede că 2014 ar putea fi anul în care vor începe să se coaguleze, la nivel de oraş, clustere economice, comunităţi de afaceri locale. Descentralizarea ar putea aduce primele falimente ale autorităţilor locale, în condiţiile în care 60% dintre acestea nu-şi pot acoperi în prezent cheltuielile, iar din cele 60% circa 20% sunt „faliment curat„. Ştirea anului viitor, în opinia lui Pîslaru, este faptul că România ar putea obţine „autosuficienţa energetică„ din zăcămintele de gaze din Marea Neagră şi din exploatarea gazelor de şist.
Magda Săndulescu, customer value proposition director la Raiffeisen Bank, crede că 2014 va aduce o creştere a internetului mobil şi a accesărilor, iar în zona bancară se va constata o creştere a numărului de tranzacţii.
ELENA BADEA, HEAD OF MARKET ENABLEMENT LA COMPANIA DE CONSULTANŢĂ EY, CREDE CĂ LINKEDIN VA DEVENI PRINCIPALUL CANAL DE COMUNICARE ŞI DE CREŞTERE ÎN ZONA B2B. Un recent studiu al companiei la care au răspuns peste 170 de şefi de companii arată că 41% folosesc LinkedIn în prezent în acest fel, iar anul viitor ponderea lor va urca la 55%. 78% dintre companii spun că a comunica prin social media este o acţiune importantă (97% comunică la nivel global); Elena Badea crede că anul viitor vom depăşi pragul de 85%. Companiile vor descoperi comunicarea vizuală, prin intermediul Vine, Pinterest, Tumblr sau Slideshare. „Conţinutul video va ajunge, alături de social media, pe agenda de comunicare a companiilor, începând de anul viitor. La fel şi «augmented reality»”, spune Elena Badea.
Ivan Patzaichin, antreprenor social, are o viziune uşor pesimistă asupra evoluţiei rezultatelor sportive şi crede că pe termen scurt rezultatele excepţionale vor fi finanţate de sportivi şi se vor baza doar pe ambiţia acestora, nu şi pe sprijinul statului. Fostul sportiv crede, în schimb, că ecoturismul românesc poate progresa, „se simte o pornire interesantă pe partea acesta”.
“SUNT CONVINS CĂ BUGETUL PE 2014 VA AJUNGE LA CURTEA CONSTITUŢIONALĂ ŞI VOM AVEA PRIMUL CAZ ÎN CARE INSTANŢA CONSTITUŢIONALĂ SE VA UITA PE FONDUL BUGETULUI ŞI VA SANCŢIONA AŞA-NUMITA SINCERITATE BUGETARĂ; vedem ce cifre sunt puse în buget şi cât de uşor sunt puse cifrele în buget”, spune avocatul Mădălin Niculeasa, de la Niculeasa Litigators, Tax, Regulatory. Avocatul crede că breasla sa va avea un an bun, în sensul că în 2014 vom asista la o scădere a calităţii legii; nu judecătorii sau avocaţii sunt proşti, ci legile sunt proaste, spune Niculeasa, pentru că nu avem specialişti care să facă legi. Iar legi proaste înseamnă vremuri faste pentru avocaţi. În egală măsură va fi şi anul clienţilor: criza a învăţat clienţii să ceară de la avocaţi valoare adăugată, iar avocatul a devenit un instrument de business.
Constantin Măgdălina, Knowledge Management, Market Enablement la EY, crede că anul viitor vom urca cinci locuri, de pe locul 48 pe 43, în clasamentul global al ţărilor cu cel mai ridicat coeficient al inovaţiei, bazându-se pe suplimentările de fonduri pentru domeniu, pe realizarea de clustere şi comunităţi de afaceri locale sau pe rezultatele bune ale inventatorilor români la concursuri. Aplicaţia anului 2014 va fi Vine, serviciul de video-sharing al Twitter, crede Măgdălina, bazându-se pe creşterea acesteia din 2013, de 403%.
Trecând de limitele lui 2014, Mihai Pop de la EY România susţine că România nu va finaliza reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă în următorul deceniu, în baza consumului de energie electrică în scădere, iar investiţiile vor merge în alte zone. O prognoză mai optimistă a lui Mihai Pop este că România va deveni un pol logistic pentru zonă, iar portul Constanţa va fi poarta de trafic a bunurilor în estul Europei. Vor apărea mai multe centre logistice şi am putea asista la o serie de tranzacţii în domeniu.
Antropologul Vintilă Mihăilescu mizează pe cultură, care „va deveni o resursă alternativă şi regenerabilă”, iar cunoaşterea culturii locale va deveni un atu competitiv pentru corporaţii.
