BusinessMagazin

Tag: special

  • Moştenitorii părintelui nazismului sunt miliardari şi în zilele noastre – GALERIE FOTO

    “Dragul meu fiu! Suntem în buncărul Fuhrerului deja de şase zile. Tati, cei şase frăţiori ai tăi şi cu mine vom da vieţilor noastre naţionalist-socialiste un sfârşit onorabil. Harald, dragul meu fiu, vreau să-ţi transmit ce am învăţat în viaţă: Fii loial. Loial ţie, poporului tău şi ţării tale.” În primăvara anului 1945, Harald Quandt, un ofiţer de 23 de ani din divizia aeriană germană Luftwaffe, era ţinut prizonier de război în portul libian Benghazi, când a primit o scrisoare de rămas-bun de la mama sa, Magda Goebbels, soţia ministrului german al propagandei , Joseph Goebbels.

    Biletul scris de mână confirma vestea devastatoare pe care o primise zilele trecute: mama sa s-a sinucis alături de soţul ei, pe 1 mai, după ce au înghiţit capsule de cianură, alături de cei şase copii, Helga, Hildegard, Helmut, Hedwig, Holdine şi Heidrun – fraţii vitregi ai celor doi supravieţuitori, Herbert şi Harald.

    Cine sunt cei şase moştenitori ai naziştilor-miliardari

    Harald Quandt a fost eliberat din captivitate în 1947. Şapte ani mai târziu, el şi fratele său vitreg Herbert – Harald a fost singurul copil supravieţuitor din prima căsnicie a Magdei Goebbels cu Guenther Quandt, în timp ce Herbert este fiul lui Guenther Quandt cu o altă femeie – au moştenit imperiul industrial construit de tatăl lor, Guenther Quandt, producătorul armelor de foc Mauser şi al rachetelor antiaeriene pentru maşina de război al celui de-al Treilea Reich.

    Printre cele mai valoroase active se numără un pachet minoritar la constructorul de maşini Daimler AG. Câţiva ani mai târziu aveau să cumpere o parte din Bayerische Motoren Werke AG (BMW). Cei doi fraţi au murit acum câteva decenii, însă moştenirea lor s-a transmis copiilor. Văduva lui Herbert, Johanna Quandt, de 86 de ani, şi copiii lor, Susanne Klatten şi Stefan Quandt, au rămas în atenţia publicului ca acţionari majoritari ai BMW.

    Fiicele miliardare ale lui Harald Quandt – Katarina Geller-Herr, de 64 ani, Gabriele Quandt, de 63 ani, Anette-Angelika May-Thies, în vârstă de 61 de ani şi Colleen-Bettina Rosenblat-Mo, de 53 de ani au preferat să rămână în umbră. Cele patru surori au moştenit 1,5 miliarde de mărci germane, după moartea mamei lor, Inge, în 1978, potrivit biografiei familiei, “Die Quandts”.

    Ele şi-au gestionat averea prin compania Harald Quandt Holding GmbH, o companie de investiţii denumită după tatăl lor. Fritz Becker, directorul general al companiilor familiei, susţinea că surorile realizau un profit anual de 7% de la fondarea companiei din 1981 până în 1996, crescând ulterior la 7,6% pe an. “Familia vrea să rămână în umbră, iar situaţia este convenabilă pentru mine”, spunea Becker într-un interviu din biroul său din Bad Homburg: “Ne investim banii pe tot mapamondul, iar dacă investim un milion, 500 de milioane sau trei miliarde, cui îi pasă?”. Împreună, cele patru surori – alături de cei doi copii ai unei rude decedate – împart o avere de cel puţin şase miliarde de dolari, ceea ce înseamnă o avere netă de 1,2 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index. Ei nu au apărut niciodată în mod individual în vreunul din clasamentele internaţionale ale celor mai bogaţi oameni de pe Glob.

     

     

     

     

  • Moştenitorii părintelui nazismului sunt miliardari şi în zilele noastre – GALERIE FOTO

    “Dragul meu fiu! Suntem în buncărul Fuhrerului deja de şase zile. Tati, cei şase frăţiori ai tăi şi cu mine vom da vieţilor noastre naţionalist-socialiste un sfârşit onorabil. Harald, dragul meu fiu, vreau să-ţi transmit ce am învăţat în viaţă: Fii loial. Loial ţie, poporului tău şi ţării tale.” În primăvara anului 1945, Harald Quandt, un ofiţer de 23 de ani din divizia aeriană germană Luftwaffe, era ţinut prizonier de război în portul libian Benghazi, când a primit o scrisoare de rămas-bun de la mama sa, Magda Goebbels, soţia ministrului german al propagandei , Joseph Goebbels.

    Biletul scris de mână confirma vestea devastatoare pe care o primise zilele trecute: mama sa s-a sinucis alături de soţul ei, pe 1 mai, după ce au înghiţit capsule de cianură, alături de cei şase copii, Helga, Hildegard, Helmut, Hedwig, Holdine şi Heidrun – fraţii vitregi ai celor doi supravieţuitori, Herbert şi Harald.

    Cine sunt cei şase moştenitori ai naziştilor-miliardari

    Harald Quandt a fost eliberat din captivitate în 1947. Şapte ani mai târziu, el şi fratele său vitreg Herbert – Harald a fost singurul copil supravieţuitor din prima căsnicie a Magdei Goebbels cu Guenther Quandt, în timp ce Herbert este fiul lui Guenther Quandt cu o altă femeie – au moştenit imperiul industrial construit de tatăl lor, Guenther Quandt, producătorul armelor de foc Mauser şi al rachetelor antiaeriene pentru maşina de război al celui de-al Treilea Reich.

    Printre cele mai valoroase active se numără un pachet minoritar la constructorul de maşini Daimler AG. Câţiva ani mai târziu aveau să cumpere o parte din Bayerische Motoren Werke AG (BMW). Cei doi fraţi au murit acum câteva decenii, însă moştenirea lor s-a transmis copiilor. Văduva lui Herbert, Johanna Quandt, de 86 de ani, şi copiii lor, Susanne Klatten şi Stefan Quandt, au rămas în atenţia publicului ca acţionari majoritari ai BMW.

    Fiicele miliardare ale lui Harald Quandt – Katarina Geller-Herr, de 64 ani, Gabriele Quandt, de 63 ani, Anette-Angelika May-Thies, în vârstă de 61 de ani şi Colleen-Bettina Rosenblat-Mo, de 53 de ani au preferat să rămână în umbră. Cele patru surori au moştenit 1,5 miliarde de mărci germane, după moartea mamei lor, Inge, în 1978, potrivit biografiei familiei, “Die Quandts”.

    Ele şi-au gestionat averea prin compania Harald Quandt Holding GmbH, o companie de investiţii denumită după tatăl lor. Fritz Becker, directorul general al companiilor familiei, susţinea că surorile realizau un profit anual de 7% de la fondarea companiei din 1981 până în 1996, crescând ulterior la 7,6% pe an. “Familia vrea să rămână în umbră, iar situaţia este convenabilă pentru mine”, spunea Becker într-un interviu din biroul său din Bad Homburg: “Ne investim banii pe tot mapamondul, iar dacă investim un milion, 500 de milioane sau trei miliarde, cui îi pasă?”. Împreună, cele patru surori – alături de cei doi copii ai unei rude decedate – împart o avere de cel puţin şase miliarde de dolari, ceea ce înseamnă o avere netă de 1,2 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index. Ei nu au apărut niciodată în mod individual în vreunul din clasamentele internaţionale ale celor mai bogaţi oameni de pe Glob.

     

     

     

     

  • 8 feluri de mâncare pe care nu ar trebui să le comanzi niciodată intr-un restaurant

    Să alegi un preparat pe care să îl consumi la un restaurant poate fi o provocare, în special dacă este vorba de zeci de opţiuni care sună delicios. Câţiva chefi au dezvăluit însă o listă de preparate care ar trebui excluse din start din listă, potrivit unui articol publicat de Daily Mail.

    1. Ouă cu sos olandez

    Chef-ul Anthony Bourdain a spus că brunchul este masa zilei în care cbefii pot să servească resturile de la cinele de vineri sau sâmbătă seara. Astfel, un preparat clasic precum ouăle Benedict sau ouăle regale – ar trebui evitate; sosurile folosite la acestea trebuie să fie la o temperatură optimă pentru a fi sigur de consumat. ”Bacteriile iubesc sosul hollandaise” a dezvăluit Bourdain în cartea sa, Kitchen Confindential.

    2. Stridiile

    Dacă nu vă aflaţi într-un restaurant specializat pe preparate din peşte, este de preferat să evitaţi stridiile. Dacă nu sunt depozitate şi gătite corespunzător, acestea pot genera boli grave.

    3. Peştele într-o zi de luni

    Majoritatea restaurantelor primesc peşte proaspăt în zilele de joi – acest lucru înseamnă că până luni, au trecut deja patru-cinci zile înainte ca acesta să ajungă în farfuria consumatorului.

    Bourdain a declarat în cartea lui: ”Nu comand niciodată peşte luni, decât dacă mănânc la un restaurant de patru stele unde ştiu că peştele este cumpărat direct de la sursă.”

    4. Bugerii din vită Wagyu şi Kobe

    Cele mai scumpe cărnuri reprezintă adevărate delicatese, datorită modului în care grăsimea este structurată marmorat în carne.

    Dacă sunt cărnuri autentice, acest tip de friptură este servită în porţii mici, majoritatea chefilor consideră că este o risipă să foloseşti acest gen de cărnuri pentru un buger, de pildă. Astfel, dacă vedeţi un burger în ale cărui ingrediente se află vită wagyu sau kobe, restaurantul respectiv ar putea să vă mintă şi să folosească aceste nume pentru e ridica preţurile, potrivit MSN.

    5. Orice preparat din pui

    Dacă urmăriţi show-urile culinare de la TV, s-ar putea să observaţi că chefii nu plasează puiul în centrul demonstraţiilor lor culinare. Preparatele pot părea deseori neinspirate şi cu un preţ prea mare pentru ceea ce este cea mai ieftină carne de pe piaţă, prin comparaţie cu vita sau mielul de calitate.

    6. Preparate din fructe de mare, dacă restaurantul respectiv nu se află în apropierea mării

    Dacă vă aflaţi într-un restaurant situat în apropiere de mare, sunt şanse mari ca preparatele cu fructe de mare să fie proaspete. În restaurantele aflate departe de o astfel de sursă, calitatea preparatului scade; acesta poate fi chiar congelat. Imediat după ce a fost prins, calitatea peştelui scade – aşa că este vine să evitaţi cumpărarea acestui preparat.

    7. Vita bine făcută

    Vita bine făcută este urâtă de chefii din întreaga lume – supragătirea acestui tip de carne reduce savoarea, iar un ingredient scump devine astfel greu de mestecat şi fără gust.

    8. Preparatele care nu se află în meniu

    O modalitate sigură prin care să supăraţi chelnerii şi chefii, este să faceţi o cerere specială sau să cereţi foarte multe înlocuiri pentru un preparat existent în meniu. Un utilizator Reddit care pretinde că este chef, spune: ”De fiecare dată cineva cere ceva care nu se află pe meniu, toată lumea devine frustrată. Chelnerul trebuie să îi roage pe cei de la bucătărie să gătească respectivul preparat, bucătarii se enervează şi, în general, durează mai mult ca preparatul respectiv să ajungă în farfuria clientului; într-un final nimeni nu este fericit.”

     

  • De ce nu mai vrea această femeie să folosească maşina şi preferă să meargă 11 km pe jos zilnic

    „Nici un echipament special necesar, doar picioarele mele”, spune Jenny Rough, care povesteşte prin intermediul publicaţiei Washington Post experienţa sa de a merge pe jos 11,2 km, din când în când, atunci când lucrează în oraş.

    „Pentru că nu sunt o persoană matinală, m-am decis la un moment dat, din cauza traficului super aglomerat din Washington, să merg cu metroul spre locul de muncă. Iar pentru că sunt o persoană sedentară, m-am hotărât ca la întoarcerea spre casă să merg pe jos. Casa mea nu este aproape de serviciu, dar nici extraordinar de departe, ci la aproximativ 11,2 km.

    Traseul este bine luminat în oraş şi am mereu o lanternă pentru porţiunile întunecate ale traseului.  În general, lucrez de acasă, dar când merg la serviciu îmi iau pantalonii de yoga, mai multe topuri suprapuse, un sutien şi încălţări pentru sport şi după program, la sfârşitul zilei, îmi schimb ţinuta la baie.

    Ce diferenţe a adus în viaţa mea noua schimbare? În primul rând, deşi ajung acasă cu aproximativ două ore mai târziu, simt că am mai mult timp, nu mai puţin. Mă simt plină de energie şi mai fericită. În serile în care merg pe jos, nu sunt la fel de tentată să lenevesc în faţa televizorului şi să mănânc fast food, ca atunci când mă deplasez cu maşina. Gambele mele sunt mai ferme, dorm mult mai bine şi nu mai cheltuiesc bani pe parcare.

    Această navetă pe jos mi-a îmbunătăţit chiar şi căsnicia. Întotdeauna mi-am dorit să fim un cuplu care se plimbă după cină, dar soţul meu nu a fost niciodată prea încântat de idee. În ultima vreme, însă, reacţionând la entuziasmul meu continuu, m-a invitat la o plimbare de seară; iar repetând experienţa am început să ne discutăm problemele altfel, într-un mod mai liniştit, ce ne-a oferit un sentiment de înţelegere profundă. 

    În timp ce mă bucur de aceste avantaje, cea mai mare plăcere este plimbarea în sine. Profit de acel timp să stau cu gândurile mele în aer liber. Mersul pe jos a devenit atât de plăcut, încât acum este un obicei de zi cu zi, chiar şi pentru a merge până la supermarket

  • Cât timp petrece zilnic un copil de cinci ani din România pe reţelele de socializare

    Aproximativ 85% dintre copiii din România cu vârste cuprinse între 5 şi 16 ani şi cu acces la internet intră zilnic online, aceştia petrecând, în medie, peste cinci ore pe zi pe reţelele sociale, arată un studiu realizat de iSense Solutions în exclusivitate pentru Lowe Group România.

    Studiul este al treilea din seria Bold by Lowe Group şi analizează comportamentul copiilor din trei categorii de vârstă – 5-7, 8-12 şi 13-16 ani – în mediul digital. Datele arată că vârsta medie la care copiii primesc device-uri este de 8,5 ani pentru tabletă, 9 ani pentru computer, 10 ani pentru smartphone şi 11 ani pentru alte dispozitive smart. Însă, chiar şi înainte să aibă un device personal, cei mici au acces la dispozitivele părinţilor.

    „Tehnologia adusă în braţele copiilor de la o vârstă atât de fragedă produce schimbări de comportament atât în rândul generaţiei tinere, cât şi al mecanicilor decizionale din familie. 71% dintre părinţi au declarat că îşi întreabă copiii ce produse să cumpere şi 51% îi consideră pe cei mici foarte persuasivi, iar asta vine din creşterea încrederii în percepţia lor, creştere datorată accesului la informaţie pe care aceştia îl au utilizând device-uri moderne. Miza noastră este una importantă: să înţelegem factorii care influenţează noile modele comportamentale şi să identificăm indiciile care ne pot ghida în pregătirea pe termen lung a unor strategii de comunicare potrivite şi actuale pentru cei care vor deveni următorii noştri consumatori”, spune Adela Preda, Digital Creative Strategist, Profero.

    Device-ul pe care copiii îl folosesc cel mai des este, deloc surprinzător, smartphone-ul, pe care aceştia petrec, în medie, 160 de minute pe zi, chiar 208 minute în cazul adolescenţilor de 13-16 ani. În acelaşi timp, se remarcă o preferinţă pentru tabletă în categoria de vârstă 5-7 ani.

    Cei mici intră pe internet în special de acasă şi obişnuiesc să urmărească videoclipuri muzicale, clipuri amuzante şi de desene animate sau să stea pe reţelele sociale. Aceştia au, în medie, 14 aplicaţii instalate pe smartphone, cele mai folosite fiind cele de navigare pe internet, reţele sociale, jocuri şi chat/messenger. Copiii mai mici preferă să se joace pe smartphone, în timp ce adolescenţii socializează. Astfel, copiii au conturi pe mai multe reţele sociale, cele mai populare fiind Facebook (utilizată de 43% dintre aceştia şi pe care petrec, în medie, 121 de minute pe zi), Whatsapp (11% / 72 minute), Instagram (2% / 67 minute) şi Snapchat (1% / 62 minute).

    „Dacă nu comunici în social media, este ca şi cum ai lăsa vitrina magazinului goală. Majoritatea respondenţilor ne confirmă faptul că, deşi tendinţa este să blameze reclamele, sunt totuşi fani declaraţi de branduri. Astfel, îi putem convinge prin conţinut de calitate, nu prin cantitate şi îi putem targeta prin crearea de pagini care să ii atragă prin postări din zona lor de interes”, adaugă Traian Năstase, Managing Partner iSense Solutions.

    Peste jumătate dintre copii şi-au făcut cont pe Facebook asistaţi de un părinte, ceea ce arată o preocupare a părinţilor faţă de activitatea socială din mediul digital a copiilor lor.

    Pe Facebook, copiii dau, cel mai des, like la postările prietenilor şi vorbesc pe chat, însă se remarcă o înclinaţie a adolescenţilor (peste 57%) să dea like la paginile brandurilor şi ale vedetelor. În ceea ce priveşte publicitatea în mediul digital, adolescenţii de 14-16 ani văd reclamele în special la începutul clipurilor video de pe YouTube, pe Facebook, pe site-uri şi în interiorul unor aplicaţii sau jocuri. Dau click să afle mai multe în special pe Facebook (28%) şi pe bloguri şi doresc să cumpere produsul după ce au văzut reclama în interiorul unor jocuri sau pe Facebook.

    Studiul a fost realizat de compania iSense Solutions în exclusivitate pentru Grupul Lowe şi cuprinde atât metode calitative, cât şi cantitative. Astfel, au fost realizate 4 focus grupuri cu copii cu vârsta între 8-12 ani, respectiv 13-16 de ani, iar studiul cantitativ a fost realizat pe adolescenţi cu vârsta între 14-16 ani şi părinţi cu copii cu vârsta între 5-16 ani. Datele au fost culese online prin intermediul Panelului ResearchRomania.ro şi sunt reprezentative pentru mediul urban. Rezultatele au un grad de eroare de +/-6%.

  • Pistoale cu şampanie şi note de plată de sute de mii de dolari: cum arată cele mai excentrice petreceri din lume

    Există petreceri şi există petreceri în Las Vegas – timp de zeci de ani, milioane de oameni s-au aventurat în oraşul artificial din Nevada pentru a participa la una din faimoasele petreceri la piscină. Ce este însă atât de special la aceste evenimente şi de ce atrag ele atât de mulţi oameni?

    Joe Bravo, directorul centrului Nightlife and Daylife din cadrul cazinoului Hard Rock, le-a povestit celor de la Daily Mail despre facturi de sute de mii de dolari, invitaţi pe care îi vezi numai pe marile ecrane şi formula ideală pentru o astfel de petrecere.

    Bravo lucrează în Vegas de mai bine de 20 de ani şi spune că a văzut multe lucruri în aceşti ani, dar cea mai importantă petrecere este Rehab – un eveniment la care e nevoie de peste 200 de angajaţi – de la salvamari la barmani, agenţi de securitate şi hostesse.

    Celebrităţi precum Khloe Kardashian, Nikki Minaj sau Paris Hilton au trecut cel puţin o dată pe la Rehab, aşa că popularitatea evenimentului e uşor de înţeles.

    “Băutura de bază e votca”, spune Bravo. “Dacă vorbeşti de petrecăreţul obişnuit, el o să consume cu siguranţă votcă – dar asta nu înseamnă că nu o să-i găseşti şi cu un shot de tequila sau un pahar de şampanie.”

    Pistoalele cu apă sunt extrem de populare, dar sunt de obicei umplute cu şampanie, aşa că notele de plată tind să crească destul de repede. “Am văzut nişte facturi incredibile – într-o seară am avut două de peste 200.000 de dolari. Un oaspete a rezervat recent o cameră de 500 de dolari pentru câteva zile şi a ajuns să cheltuie peste 100.000 de dolari”, povesteşte Bravo.

    Sursa: Daily Mail

  • Moştenitorii părintelui nazismului sunt miliardari şi în zilele noastre – GALERIE FOTO

    “Dragul meu fiu! Suntem în buncărul Fuhrerului deja de şase zile. Tati, cei şase frăţiori ai tăi şi cu mine vom da vieţilor noastre naţionalist-socialiste un sfârşit onorabil. Harald, dragul meu fiu, vreau să-ţi transmit ce am învăţat în viaţă: Fii loial. Loial ţie, poporului tău şi ţării tale.” În primăvara anului 1945, Harald Quandt, un ofiţer de 23 de ani din divizia aeriană germană Luftwaffe, era ţinut prizonier de război în portul libian Benghazi, când a primit o scrisoare de rămas-bun de la mama sa, Magda Goebbels, soţia ministrului german al propagandei , Joseph Goebbels.

    Biletul scris de mână confirma vestea devastatoare pe care o primise zilele trecute: mama sa s-a sinucis alături de soţul ei, pe 1 mai, după ce au înghiţit capsule de cianură, alături de cei şase copii, Helga, Hildegard, Helmut, Hedwig, Holdine şi Heidrun – fraţii vitregi ai celor doi supravieţuitori, Herbert şi Harald.

    Cine sunt cei şase moştenitori ai naziştilor-miliardari

    Harald Quandt a fost eliberat din captivitate în 1947. Şapte ani mai târziu, el şi fratele său vitreg Herbert – Harald a fost singurul copil supravieţuitor din prima căsnicie a Magdei Goebbels cu Guenther Quandt, în timp ce Herbert este fiul lui Guenther Quandt cu o altă femeie – au moştenit imperiul industrial construit de tatăl lor, Guenther Quandt, producătorul armelor de foc Mauser şi al rachetelor antiaeriene pentru maşina de război al celui de-al Treilea Reich.

    Printre cele mai valoroase active se numără un pachet minoritar la constructorul de maşini Daimler AG. Câţiva ani mai târziu aveau să cumpere o parte din Bayerische Motoren Werke AG (BMW). Cei doi fraţi au murit acum câteva decenii, însă moştenirea lor s-a transmis copiilor. Văduva lui Herbert, Johanna Quandt, de 86 de ani, şi copiii lor, Susanne Klatten şi Stefan Quandt, au rămas în atenţia publicului ca acţionari majoritari ai BMW.

    Fiicele miliardare ale lui Harald Quandt – Katarina Geller-Herr, de 64 ani, Gabriele Quandt, de 63 ani, Anette-Angelika May-Thies, în vârstă de 61 de ani şi Colleen-Bettina Rosenblat-Mo, de 53 de ani au preferat să rămână în umbră. Cele patru surori au moştenit 1,5 miliarde de mărci germane, după moartea mamei lor, Inge, în 1978, potrivit biografiei familiei, “Die Quandts”.

    Ele şi-au gestionat averea prin compania Harald Quandt Holding GmbH, o companie de investiţii denumită după tatăl lor. Fritz Becker, directorul general al companiilor familiei, susţinea că surorile realizau un profit anual de 7% de la fondarea companiei din 1981 până în 1996, crescând ulterior la 7,6% pe an. “Familia vrea să rămână în umbră, iar situaţia este convenabilă pentru mine”, spunea Becker într-un interviu din biroul său din Bad Homburg: “Ne investim banii pe tot mapamondul, iar dacă investim un milion, 500 de milioane sau trei miliarde, cui îi pasă?”. Împreună, cele patru surori – alături de cei doi copii ai unei rude decedate – împart o avere de cel puţin şase miliarde de dolari, ceea ce înseamnă o avere netă de 1,2 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index. Ei nu au apărut niciodată în mod individual în vreunul din clasamentele internaţionale ale celor mai bogaţi oameni de pe Glob.

     

     

     

     

  • Moştenitorii părintelui nazismului sunt miliardari şi în zilele noastre – GALERIE FOTO

    “Dragul meu fiu! Suntem în buncărul Fuhrerului deja de şase zile. Tati, cei şase frăţiori ai tăi şi cu mine vom da vieţilor noastre naţionalist-socialiste un sfârşit onorabil. Harald, dragul meu fiu, vreau să-ţi transmit ce am învăţat în viaţă: Fii loial. Loial ţie, poporului tău şi ţării tale.” În primăvara anului 1945, Harald Quandt, un ofiţer de 23 de ani din divizia aeriană germană Luftwaffe, era ţinut prizonier de război în portul libian Benghazi, când a primit o scrisoare de rămas-bun de la mama sa, Magda Goebbels, soţia ministrului german al propagandei , Joseph Goebbels.

    Biletul scris de mână confirma vestea devastatoare pe care o primise zilele trecute: mama sa s-a sinucis alături de soţul ei, pe 1 mai, după ce au înghiţit capsule de cianură, alături de cei şase copii, Helga, Hildegard, Helmut, Hedwig, Holdine şi Heidrun – fraţii vitregi ai celor doi supravieţuitori, Herbert şi Harald.

    Cine sunt cei şase moştenitori ai naziştilor-miliardari

    Harald Quandt a fost eliberat din captivitate în 1947. Şapte ani mai târziu, el şi fratele său vitreg Herbert – Harald a fost singurul copil supravieţuitor din prima căsnicie a Magdei Goebbels cu Guenther Quandt, în timp ce Herbert este fiul lui Guenther Quandt cu o altă femeie – au moştenit imperiul industrial construit de tatăl lor, Guenther Quandt, producătorul armelor de foc Mauser şi al rachetelor antiaeriene pentru maşina de război al celui de-al Treilea Reich.

    Printre cele mai valoroase active se numără un pachet minoritar la constructorul de maşini Daimler AG. Câţiva ani mai târziu aveau să cumpere o parte din Bayerische Motoren Werke AG (BMW). Cei doi fraţi au murit acum câteva decenii, însă moştenirea lor s-a transmis copiilor. Văduva lui Herbert, Johanna Quandt, de 86 de ani, şi copiii lor, Susanne Klatten şi Stefan Quandt, au rămas în atenţia publicului ca acţionari majoritari ai BMW.

    Fiicele miliardare ale lui Harald Quandt – Katarina Geller-Herr, de 64 ani, Gabriele Quandt, de 63 ani, Anette-Angelika May-Thies, în vârstă de 61 de ani şi Colleen-Bettina Rosenblat-Mo, de 53 de ani au preferat să rămână în umbră. Cele patru surori au moştenit 1,5 miliarde de mărci germane, după moartea mamei lor, Inge, în 1978, potrivit biografiei familiei, “Die Quandts”.

    Ele şi-au gestionat averea prin compania Harald Quandt Holding GmbH, o companie de investiţii denumită după tatăl lor. Fritz Becker, directorul general al companiilor familiei, susţinea că surorile realizau un profit anual de 7% de la fondarea companiei din 1981 până în 1996, crescând ulterior la 7,6% pe an. “Familia vrea să rămână în umbră, iar situaţia este convenabilă pentru mine”, spunea Becker într-un interviu din biroul său din Bad Homburg: “Ne investim banii pe tot mapamondul, iar dacă investim un milion, 500 de milioane sau trei miliarde, cui îi pasă?”. Împreună, cele patru surori – alături de cei doi copii ai unei rude decedate – împart o avere de cel puţin şase miliarde de dolari, ceea ce înseamnă o avere netă de 1,2 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index. Ei nu au apărut niciodată în mod individual în vreunul din clasamentele internaţionale ale celor mai bogaţi oameni de pe Glob.

     

     

     

     

  • Barack Obama, umilit în întreaga lume. ”Este un parazit special”

    Numind după acesta o descoperire făcută de el.

    Thomas R. Platt este cercetătorul care s-a decis să numească descoperirea după cel de-al 44-lea preşedinte al Statelor Unite ale Americii în momentul în care a aflat că este al patrulea verişor al lui Barack Obama. Platt afirmă că ruda lor comună a fost un bărbat numit George Frederick Toot.

    Descoperirea a fost apreciată de lumea ştiinţifică, însă Barack Obama s-ar putea să nu fie de aceiaşi părere.

    Vezi aici ce descoperire a făcut verişorul îndepărtat şi de ce Barack Obama a fost umilit. ”Este un parazit special”

     

  • Piaţa de muncă temporară se extinde, în special pe segmentul specialiştilor

    Munca temporară este o piaţă în continuă creştere în România, pe măsură ce economia devine tot mai dinamică, atât companiile, cât şi angajaţii înţelegând beneficiile multiple ale acestui tip de contract. Astfel, numărul contractelor de muncă temporară a crescut în prima jumătate a anului mai ales pe segmentul specialiştilor, potrivit Smartree, companie din România ce activează pe piaţa de externalizare a proceselor de HR.

    ”Contextul de piaţă pentru această tendinţă este favorabil din ambele perspective. Angajatorii au nevoie de suplimentare a personalului în perioadele de vârf, fie că vorbim de producţie, vânzări, transport, dar şi de substituţie a unor angajaţi-cheie, care decid să plece în concediu de maternitate, iar potenţialii angajaţi – de la studenţi, la muncitori calificaţi şi necalificaţi şi din ce în ce mai mulţi specialişti – au înţeles că acest tip de contract poate fi avantajos pentru ei, alegând să profite de flexibilitatea pe care o oferă”, a declarat Adrian Stanciu, CEO Smartree.

    Astfel, piaţa de muncă temporară vizează atât recrutarea de specialişti, dar şi recrutarea de personal necalificat. În plus, piaţa de profil se află în plin proces de maturizare şi dezvoltare, iar jucătorii din top 10 confirmă acest trend, cu creşteri în special pe segmentul angajaţilor înalt calificaţi – ingineri, specialişti în IT sau sectorul financiar, profesionişti în construcţii.

    Prin intermediul contractelor în regim de muncă temporară, companiile au acces facil la specialişti care aduc plus-valoare proiectelor punctuale, în sensul randamentului crescut, datorat tocmai acestui sistem de lucru.

    ”În ceea ce priveşte potenţialii angajaţi, aceştia au început să acceseze joburi variate, deoarece consideră că astfel au posibilitatea de a învăţa şi a acumula competenţe în diverse domenii, oferind în acelaşi timp flexibilitate. În plus, cei care aleg să lucreze pentru o perioadă în regim temporar dobândesc o experienţă de relaţionare la locul de muncă şi un nivel de adaptabilitate foarte apreciate de către angajatori”, a explicat Adrian Stanciu.

    Potrivit Smartree, în cazul angajaţilor în regim temporar în middle sau top management, principalele motive pentru care aleg un astfel de job sunt dorinţa de a experimenta lucrul în mai multe medii şi de a avea posibilitatea de a lucra doar în proiecte.

    „Anul viitor, ca efect la majorarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului şi la încurajarea mamelor de a rămâne în concediu doi ani, estimăm că vom asista la o creştere a cererii companiilor pe zona de muncă temporară, în special pentru angajatele din middle şi top management”, a mai spus Adrian Stanciu.

    Dezvoltarea pieţei de muncă temporară are, de asemenea, un efect pozitiv la nivelul întregii economii, la creşterea nivelului de ocupare, la stimularea mobilităţii forţei de muncă, la intrarea lină în câmpul muncii a absolvenţilor fără experienţă şi astfel la creşterea economică, potrivit reprezentanţilor Smartree.

    Smartree procesează 450.000 de angajaţi anual şi are peste 150 de clienţi, în majoritate companii multinaţionale, dar şi companii cu capital integral românesc. Smartree beneficiază de experienţa şi competenţele a peste 80 de specialişti în payroll, administrare de personal şi recrutare.