BusinessMagazin

Tag: solicitare

  • Cât plătesc românii ca să-şi recupereze datele blocate de hackeri

    48% dintre românii victime ale clasei de viruşi ransomware au plătit pentru a-şi recupera datele personale de pe terminalul blocat de cea mai prolifică ameninţare a momentului, arată un studiu realizat de iSense Solutions, la comanda companiei româneşti de securitate informatică ce are activitate la nivel global Bitdefender.

    Astfel, probabilitatea ca hackerii să facă bani de pe urma acestui tip de software periculos este foarte ridicată, în condiţiile în care 52% dintre utilizatorii de internet spun că sunt dispuşi să  achite o sumă de bani în eventualitatea unei infectări şi a pierderii accesului la informaţii. Datele Bitdefender arată că mai bine de jumătate dintre fişierele malware care se adresează utilizatorilor din România conţin unele forme ale clasei de viruşi ransomware: preponderent Cryptowall, CryptoLocker şi alte variante.

    Ameninţările cibernetice de tip ransomware, care vizează atât consumatori individuali, cât şi companii, au făcut de 20 de ori mai multe victime la nivel mondial în ultimul an faţă de anul precedent prin blocarea dispozitivelor şi solicitarea de recompense şi au depăşit, în premieră, nivelul de 1.000.000 de mostre unice de viruşi. Utilizatorii sistemelor de operare Windows, Android, Linux şi, în viitor, Mac OS riscă să li se blocheze dispozitivele mobile şi conţinutul acestora de către un virus de tip ransomware, care solicită o răscumpărare cu o valoare medie cuprinsă între 100 şi 500 de dolari pentru deblocarea terminalelor criptate, prin furnizarea codului de decriptare corespunzător.

    Potrivit studiului realizat de Bitdefender, românii spun că ar plăti în primul rând pentru programele software din computer, urmate de documentele de serviciu şi de fotografiile personale. Suma medie pe care ar fi dispuşi să o plătească este de 550 de lei. Studiul mai arată că un sfert dintre respondenţi nu ştiu sau nu au auzit de ransomware, iar 3% îl asociază cu alte produse sau servicii (automobile, branduri de cosmetice, nume de oraşe, etc.). Totuşi şapte din zece români chestionaţi au asociat denumirea ransomware cu un virus informatic cu caracter general, în timp ce mai puţin de jumătate (47%) l-au definit în mod corect drept „un virus care împiedică sau limitează accesului la datele de pe computer”.

    Principalele surse de infectare a terminalelor cu viruşii de tip ransomware sunt paginile de internet compromise, e-mail-urile primite şi fişierele provenite din surse îndoielnice, conform opiniilor celor chestionaţi. În plus, 71% dintre români au perceput ransomware drept o ameninţare constantă pe durata anului calendaristic, independentă de evenimente precum Black Friday, sărbătorile de iarnă, Paştele sau Ziua Îndrăgostiţilor.

    Specialiştii Bitdefender anticipează că versiunile din 2016 ale ransomware nu se vor mai limita doar la criptarea fişierelor şi la solicitarea de recompensă, ci vor trece la şantajul utilizatorilor şi ameninţarea lor cu publicarea fotografiilor sau documentelor pe Internet, dacă recompensa nu este plătită. Astfel, deşi victimele vor putea să recupereze gratuit datele criptate de pe Internet, acestea vor putea fi accesate şi de către terţi, cauzând importante prejudicii de imagine.

    Studiul iSense Solutions a fost realizat la comanda Bitdefender în România, Statele Unite ale Americii, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Germania, Franţa şi Danemarca, în cursul lunii noiembrie 2015, pe un eşantion reprezentativ de 1.906 respondenţi la nivel de vârstă, sex şi regiune în pieţele vizate. Marja de eroare pentru studiul de pe piaţa locală este de ±6,88% la un nivel de încredere de 95%.

     

     

  • Drept la replică al lui Viorel Badea, senator PNL, ca urmare a unei ştiri publicate ieri de Business Magazin

    “În atenţia redacţiei Business Magazin

    Ieri, 7 ianuarie a.c., a apărut în publicaţia Business Magazin ştirea: ”Un senator PNL a cerut 3.000 de euro ca să-şi plătească factura la telefon”, preluată de pe site-ul publicaţiei Adevărul, ştire conform căreia aş fi cerut, de la Senatul României, decontarea sumei de 3000 Euro, reprezentând depăşiri convorbiri telefonice.

    În primul rând, doresc să vă transmit că aceasta este o informaţie eronată. NU am solicitat NICIODATĂ, nici public, nici în reuniunile Biroului Permanent al Senatului acoperirea acestei datorii din bugetul instituţiei, şi chiar mai mult decât atât, lunar îmi este oprită din indemnizaţie suma de 1.677 lei pentru acoperirea acestui debit, debit creat în timpul exercitării madatului de parlamentar, în interes de serviciu.

    Singurul lucru pe care l-am solicitat Biroului Permanent al Senatului, împreună cu domnul senator Anghel Adrian, a fost alocarea unui număr de 400 de minute/lună pentru convorbiri internaţionale şi roaming (a se vedea documentul ataşat). Menţionez, de asemenea, că în momentul de faţă abonamentele de telefonie mobila ale parlamentarilor cuprind 700 de minute naţionale, dar niciun minut internaţional şi roaming. Din stenograma publicată pe site-ul Senatului, rezultă că preşedintele Senatului, domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, nu întelege întocmai obiectul solicitării noastre şi abordează, în intervenţia sa, un aspect nerelevat de semnatarii documentului ataşat.

    În al doilea rând, datoria despre care s-a vorbit este înregistrată în bună măsură încă din mandatul anterior şi, cu toate că mi se reţin lunar bani pentru acoperirea acesteia, cheltuielile telefonice lunare depăşesc această sumă, iar datoria se acumulează în continuare. Din această cauză şi privind natura activităţii specifice exercitării legale a mandatului de parlamentar de diaspora, am considerat necesară introducerea în abonamentele telefonice ale celor doi senatori aleşi în Circumscripţia electorală nr.43, a 400 de minute/lună pentru convorbiri internaţionale şi roaming, minutele naţionale fiind inutile desfăşurării activităţii de parlamentar de diaspora.”

    Dreptul la replică în format PDF aici.

  • LISTA NEAGRĂ: Iniţiativa România cere liderilor politici excluderea a 128 de politicieni cu probleme în justiţie. Victor Ponta, Liviu Dragnea şi Andrei Chiliman, printre cei vizaţi. “Manifestul” #Colectiv – VIDEO

    Iniţiativa România cere liderilor politici excluderea din partid a tuturor politicienilor inculpaţi, trimişi în judecată, condamnaţi nedefinitiv sau definitiv pentru fapte penale grave, în special de corupţie şi conexe, demisia acestora din funcţiile publice deţinute şi angajamentul public că niciunul dintre aceste nume nu se va mai regăsi pe listele partidelor la alegerile din 2016, se arată într-un comunicat de presă al organizaţiei.

    Lista neagră prezentată de Iniţiativa România cuprinde un număr de 128 de nume de politicieni care au fost inculpaţi – 57 de deputaţi sau eurodeputaţi, 26 de senatori, 28 de preşedinţi sau vicepreşedinţi de consilii judeţene şi 17 primari ai municipiilor reşedinţă de judeţ- şi a fost realizată pe baza informaţiilor din presă şi de pe site-ul DNA.

    LISTA COMPLETĂ A CELOR 128 DE POLITICIENI

    Printre cei nominalizaţi pe această listă figurează:

    – Victor Ponta, deputat PSD şi fost premier, trimis în judecată pentru fals în înscrisuri, spălare de bani şi complicitate la evaziune fiscală

    – Liviu Dragnea, trimis în judecată de DNA şi condamnat în primă instanţă pentru folosirea influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite

    – Dan Şova, senator PSD, trimis în judecată în două dosare penale pentru abuz în serviciu, fals în înscrisuri sub semnătură privată, evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani, trafic de influenţă

    – Cristian Adomniţei (PNL), preşedinte CJ Iaşi, trimis în judecată de DNA pentru favorizarea infractorului şi fals intelectual

    – Ecaterina Andronescu (senator PSD), urmărită penal pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani

    – Marin Anton (deputat UNPR) urmărit penal pentru infracţiunea de folosire a influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite

    – Laszlo Borbely, deputat UDMR, suspectat de săvârşirea a două infracţiuni de trafic de influenţă şi infracţiunea de fals în declaraţiile de avere, în formă continuată, fapte comise în perioada când avea calitatea de ministru al Mediului şi Pădurilor (pe 11.09.2012, Camera Deputaţilor a respins solicitarea DNA de urmărire penală)

    – Aristotel Căncescu (PNL), preşedintele CJ Braşov, trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (5 infracţiuni), luare de mită, spălare a banilor, în formă continuată, trafic de influenţă, instigare la tentativă la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos

    – Andrei Chiliman (PNL), primarul suspendat al sectorului 1,urmărit penal de DNA pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi complicitate la trafic de influenţă, în formă continuată, şi trimis în judecată de Parchetul Judecătoriei Sector 1 pentru abuz în serviciu, Nicuşor Constantinescu (PSD), preşedintele CJ Constanţa, trimis in judecata de procurorii anticoruptie in trei dosare penale.

  • 9 lucruri pe care cofondatorul Apple le-a povestit unei eleve de 14 ani

    Când Steve Wozniak era copil, îşi dorea să devină profesor pentru clasa a cincea, potrivit unui interviu pe care i l-a acordat lui Sarina Khemchandani, o elevă în vârstă de 14 ani. Ideea îi surâde în continuare, scrie entrepreneur.com.

    ”Să fiu mentor este principalul lucru pe care vreau să îl fac în lume, mentorii au fost importanţi în fiecare pas al vieţii mele”, a declarat el. Acesta este unul dintre motivele pentru care a decis să o întâlnească pe elevă şi să îi acorde un interviu pe care ea să îl publice pe webiste-ul ei, ReachAStudent. Eleva i-a trimis o solicitare de interviu cofondatorului Apple după ce a citit cartea sa, iWoz. El nu i-a răspuns, dar a acceptat să discute cu ea în momentul în care a participat la un eveniment din Orlando, Florida. 

    ”Eram destul de şocat când mi-a scris spunându-mi că îmi va acorda un interviu. Am avut la dispoziţie câteva minute pentru a scrie câteva întrebări şi nu aveam idee referitor la ce să mă aştept. Ne-am întâlnit pe un hol la hotelul Hilton şi i-am luat interviul chiar acolo. Eram înconjuraţi de foarte mulţi oameni şi ne distrăgeau atenţia cu poze. Mă gândesc în continuare la câteva dintre lucrurile pe care mi le-a spus”, a declarat adolescenta. 

    Entrepreneur.com a realizat un top al celor mai importante lucruri pe care le-a declarat în cadrul interviului acordat adolescentei:

    1. A descris cum faptul că era un ”tocilar” în liceu l-a transformat într-un outsider.

    2. A construit prima maşinărie care reprezenta o tentativă de computer în clasa a opta, în cadrul unui concurs de ştiinţă.

    3. A devenit bun la ingineria de hardware de calculator în timp ce studia matematică, electronică şi design de computere pe cont propriu în timpul liceului.

    4. A povestit faimoasa întâmplare în care l-a cunoscut pe Steve Jobs, pe care i l-a prezentat prietenul lui, Bill Fernandez (devenit ulterior primul angajat al Apple) ”Avea doar 16 ani. I-am arătat câteva cântece, cum ar fi cele ale lui Bob Dylan. Am devenit foarte buni prietenei, iar cinci ani mai târziu am fondat împreună Apple.”

    5. A oferit elevilor şi studenţilor următorul sfat: ”faceţi teme suplimentare pentru disciplinele voastre preferate.”

    ”Nu vă aşteptaţi să obţineţi educaţia de care aveţi nevoie în şcoală, nici măcar în  facultate- şcolile te învaţă deseori să faci acelaşi lucru ca şi restul.”

    6. A oferit un sfat şi viitorilor ingineri: ”Munca voastră nu va face nimănui un bine dacă nu devine un produs vandabil.”

    7. A oferit şi sfaturi despre cum să transformi un produs într-unul excepţional: ”Faceţi lucrurile pe care aţi vrea voi înşivă să le folosiţi şi încercaţi să le îmbunătăţiţi.”

    8. A vorbit şi despre alegerea universităţii perfecte.

    Wozniack era un geniu cu rezultate care ar fi putut să îl înscrie cu uşurinţă în cadrul Massachusetts Institute of Technology, dar, după ce a vizitat Universitatea Colorado din Boulder şi a văzut zăpădă pentru prima dată, a decis să rămână acolo.

    9. A făcut atâtea farse în şcoală încât are 100 de favorite. Totuşi, a povestit despre una dintre ele: a strecurat un anunţ referitoar la un viitor discurs al şefului de administraţie de la Stanford pe tema învăţământului superior privativ de libertate. Elevii au înţeles gluma şi au râs, dar profesorii au crezut că este vorba despre un anunţ real.

     

  • 9 lucruri pe care cofondatorul Apple le-a povestit unei eleve de 14 ani

    Când Steve Wozniak era copil, îşi dorea să devină profesor pentru clasa a cincea, potrivit unui interviu pe care i l-a acordat lui Sarina Khemchandani, o elevă în vârstă de 14 ani. Ideea îi surâde în continuare, scrie entrepreneur.com.

    ”Să fiu mentor este principalul lucru pe care vreau să îl fac în lume, mentorii au fost importanţi în fiecare pas al vieţii mele”, a declarat el. Acesta este unul dintre motivele pentru care a decis să o întâlnească pe elevă şi să îi acorde un interviu pe care ea să îl publice pe webiste-ul ei, ReachAStudent. Eleva i-a trimis o solicitare de interviu cofondatorului Apple după ce a citit cartea sa, iWoz. El nu i-a răspuns, dar a acceptat să discute cu ea în momentul în care a participat la un eveniment din Orlando, Florida. 

    ”Eram destul de şocat când mi-a scris spunându-mi că îmi va acorda un interviu. Am avut la dispoziţie câteva minute pentru a scrie câteva întrebări şi nu aveam idee referitor la ce să mă aştept. Ne-am întâlnit pe un hol la hotelul Hilton şi i-am luat interviul chiar acolo. Eram înconjuraţi de foarte mulţi oameni şi ne distrăgeau atenţia cu poze. Mă gândesc în continuare la câteva dintre lucrurile pe care mi le-a spus”, a declarat adolescenta. 

    Entrepreneur.com a realizat un top al celor mai importante lucruri pe care le-a declarat în cadrul interviului acordat adolescentei:

    1. A descris cum faptul că era un ”tocilar” în liceu l-a transformat într-un outsider.

    2. A construit prima maşinărie care reprezenta o tentativă de computer în clasa a opta, în cadrul unui concurs de ştiinţă.

    3. A devenit bun la ingineria de hardware de calculator în timp ce studia matematică, electronică şi design de computere pe cont propriu în timpul liceului.

    4. A povestit faimoasa întâmplare în care l-a cunoscut pe Steve Jobs, pe care i l-a prezentat prietenul lui, Bill Fernandez (devenit ulterior primul angajat al Apple) ”Avea doar 16 ani. I-am arătat câteva cântece, cum ar fi cele ale lui Bob Dylan. Am devenit foarte buni prietenei, iar cinci ani mai târziu am fondat împreună Apple.”

    5. A oferit elevilor şi studenţilor următorul sfat: ”faceţi teme suplimentare pentru disciplinele voastre preferate.”

    ”Nu vă aşteptaţi să obţineţi educaţia de care aveţi nevoie în şcoală, nici măcar în  facultate- şcolile te învaţă deseori să faci acelaşi lucru ca şi restul.”

    6. A oferit un sfat şi viitorilor ingineri: ”Munca voastră nu va face nimănui un bine dacă nu devine un produs vandabil.”

    7. A oferit şi sfaturi despre cum să transformi un produs într-unul excepţional: ”Faceţi lucrurile pe care aţi vrea voi înşivă să le folosiţi şi încercaţi să le îmbunătăţiţi.”

    8. A vorbit şi despre alegerea universităţii perfecte.

    Wozniack era un geniu cu rezultate care ar fi putut să îl înscrie cu uşurinţă în cadrul Massachusetts Institute of Technology, dar, după ce a vizitat Universitatea Colorado din Boulder şi a văzut zăpădă pentru prima dată, a decis să rămână acolo.

    9. A făcut atâtea farse în şcoală încât are 100 de favorite. Totuşi, a povestit despre una dintre ele: a strecurat un anunţ referitoar la un viitor discurs al şefului de administraţie de la Stanford pe tema învăţământului superior privativ de libertate. Elevii au înţeles gluma şi au râs, dar profesorii au crezut că este vorba despre un anunţ real.

     

  • CBRE: Comerţul electronic şi deservirea cumpărătorilor generează inovaţia în sectorul industrial şi logistic

    Inovaţiile din sectorul industrial şi logistic sunt strict determinate de dorinţa de a îmbunătăţi serviciile oferite clienţilor din sfera comerţului electronic pe măsură ce acest comerţ solicită optimizarea reţelei şi a specificaţiilor legate de spaţiul de depozitare, potrivit unui studiu prezentat de CBRE.

    În cadrul conferinţei Power of Three organizată de CBRE, jumătate din persoanele prezente au declarat ca segmentul comerţului electronic va avea cel mai mare impact asupra deciziilor chiriaşilor care oferă servicii logistice în următorii trei ani.

    Stimulul inovaţiilor vine din nevoia îmbunătăţirii serviciilor din domeniul producţiei, retailerilor şi a logisticienilor pentru un comerţ mai rapid. În timp ce comerţul electronic creşte în popularitate, timpul de livrare a mărfurilor devine din ce în ce mai important deoarece clienţii aşteaptă livrarea produselor în doar câteva zile de la lansarea comenzii. Chiriaşii sunt nevoiţi să îşi optimizeze reţeaua folosind tehnologii de ultimă oră şi să se asigure că localizarea centrelor proprii răspunde nevoilor de a avea o unitate consolidată în afara oraşului şi altele mai mici pentru a deservi zonele urbane cât mai repede.

    Chiriaşii din industrie trebuie să echilibreze necesităţile între unităţi logistice de mari dimensiuni, hub-uri personalizate şi centre de colectare de mici dimensiuni. În timp ce tehnologia şi cerinţele clienţilor avansează, actualii chiriaşi nu îşi mai doresc să deţină proprietăţi în portofoliu, 96% dintre repondenţi indică o preferinţă pentru închiriere. În special pentru hub-urile mai mici din zonele urbane, flexibilitatea în termeni de localizare permite chiriaşilor să reacţioneze la schimbările din industrie şi la nevoile consumatorilor.

  • Astăzi este termenul limită pentru depunerea declaraţiilor privind veniturile

    Declaraţia 200 privind veniturile realizate din România se depune de către persoanele fizice care au realizat în anul 2014, în mod individual sau într-o formă de asociere, venituri în bani sau în natură din România, provenind din activităţi independente; cedarea folosinţei bunurilor; activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, pentru care venitul net se stabileşte în sistem real; transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise; operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum şi orice alte operaţiuni similare, altele decât cele cu instrumente financiare tranzacţionate pe pieţe autorizate şi supravegheate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.

    Contribuabilii care au efectuat în cursul anului fiscal de raportare cheltuieli pentru acordarea de burse private, conform legii, şi solicită restituirea acestora şi cei care optează pentru virarea unei sume reprezentând până la 2% din impozitul datorat pe venitul net anual impozabil pentru susţinerea entităţilor nonprofit vor completa secţiunea corespunzătoare din formular. Contribuabilii care îşi exprimă această opţiune pot solicita direcţionarea acestei sume către o singură entitate nonprofit sau unitate de cult.

    Declaraţia se completează în două exemplare, iar originalul poate fi depus la organul fiscal în a cărui rază teritorială contribuabilul îşi are adresa, unde se află domiciliul fiscal al împuternicitului sau curatorului fiscal, după caz, sau la organul fiscal în a cărui rază teritorială se află sursa de venit, pentru contribuabilii persoane fizice, fără domiciliu fiscal în România care realizează venituri. Copia se păstrează de către contribuabil sau de către împuternicitul acestuia.

    Formularul 201, “Declaraţie privind veniturile realizate din străinătate” se completează şi se depune de către persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România şi persoanele fizice care îndeplinesc, pentru anul 2014, condiţia de rezidenţă prevăzută în Codul fiscal,  care au realizat în anul 2014 venituri din străinătate, impozabile în România. Veniturile realizate din străinătate de persoanele fizice în anul fiscal de raportare, precum şi impozitul aferent plătit în străinătate, exprimate în unităţi monetare proprii fiecărui stat, se vor transforma în lei la cursul de schimb mediu anual al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din anul de realizare a venitului.

    Declaraţia privind veniturile din activităţi agricole impuse pe bază de norme de venit se completează şi se depune de către persoanele fizice care realizează, în anul 2015, în mod individual, venituri impozabile din România, din activităţi agricole pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit, provenind din cultivarea produselor agricole vegetale; exploatarea plantaţiilor viticole, pomicole, arbuştilor fructiferi şi altele asemenea; creşterea şi exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală.

    Declaraţiile menţionate se depun pe hârtie direct la registratura organului fiscal sau la oficiul poştal, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Declaraţiile se pun gratuit la dispoziţia contribuabilului. Data depunerii declaraţiei este data înregistrării acesteia la organul fiscal sau data depunerii la poştă, după caz. Formularele 200 şi 230 se pot transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, prin Spatiul Privat Virtual  sau pe baza unui certificat digital, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Nedepunerea formularelor 200, 201 şi 221 până la data de 25 mai 2015, inclusiv, se sancţionează cu amendă cuprinsă între 50 şi 500 lei.

    Modelul formularelor precum şi instrucţiunile de completare a acestora se găsesc pe portalul ANAF.
     

  • Clienţii cu credite în franci cer Guvernului şi Parlamentului transformarea împrumuturilor în valută în lei, în anumite condiţii

    Grupul Clienţilor cu Credite în CHF, constituit pe reţeaua de socializare Facebook, care a reunit până la ora transmiterii ştirii circa 8.800 de membri, a depus marţi prin reprezentanţii săi o cerere la Guvern, Camera Deputaţilor şi Senat, prin care propune spre dezbatere şi adoptare în regim de urgenţă, de maxim două săptămâni, un text de iniţiativă legislativă pentru rezolvarea situaţiei generate de aprecierea cursului valutar pentru francul elveţian şi euro.

    Clienţii băncilor cer astfel, prin măsurile propuse, ca băncile să fie obligate să le ofere posibilitatea de a opta pentru conversia creditelor în valută în moneda naţională, în cazul în care există cel puţin o diferenţă de 20% între cursul actual şi cel din momentul acordării împrumutului, iar denominarea să se realizeze la cursul iniţial apreciat cu maxim 20%.

    Totodată, ei solicită interzicerea aplicării de către bancă a unor comisioane şi garanţii suplimentare, precum şi de costuri şi alte cheltuieli netransparente în procesul de conversie. O altă cerere este ca dobânda anuală efectivă (DAE) pentru creditul în lei să nu depăşească nivelul DAE aplicat anterior.

    Iniţiativa legislativă propusă de Grupul Clienţilor cu Credite în CHF se doreşte ca o completare a Ordonanţei 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. Propunerea are la bază un proiect de lege pentru conversia creditelor în franci elveţieni în lei iniţiat de 131 de parlamentari, cu modificări redactate de reprezentanţii grupului împreună cu Alin Iacob, preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare.

    “Dorim să vă informăm, de asemenea, lansarea unei petiţii online care să susţină şi să legitimeze prezenta cerere ca fiind solicitarea unui grup semnificativ de cetăţeni români care doresc soluţionarea cât mai rapidă a acestei situaţii”, se spune în solicitarea transmisă Guvernului, Camerei Deputaţilor şi Senatului.

    Membrii grupului organizează acţiuni de pichetare a sediului Băncii Naţionale a României în fiecare seară de marţi până vineri, între orele 18:00-20:00, iar pentru duminică au programat un miting la Guvern, de la ora 12.00.

    Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Dan Manolescu a declarat marţi că deputaţii din Comisia Buget-Finanţe vor analiza miercuri cu reprezentanţii BNR prevederile unei ordonanţe din 2014 privind restructurarea creditelor, denumită de presă Electorata, vizând extinderea aplicării programului pentru clienţii cu creditele în franci elveţieni.

    El a arătat că, pe parcursul analizei de miercuri, urmează să fie stabilit ce modificări trebuie aduse actului normativ, însă a specificat că în practică fiecare bancă a venit cu soluţii şi se aşteaptă pe viitor să mai apară şi alte variante.

    Deocamdată, doar două bănci au anunţat soluţii temporare pentru clienţii cu credite în franci.

    Astfel, OTP Bank va reduce, pentru trei luni, marja băncii la creditele în franci cu 1,5 puncte procentuale, iar Volksbank a îngheţat cursul de schimb franc/leu folosit de bancă la 31 decembrie, de 3,8035 lei, tot pentru o perioadă de trei luni, până la 17 aprilie.

    Potrivit lui Manolescu, motivele exacte pentru care clienţii bancari nu au beneficiat încă de restructurarea creditelor în cadrul Electoratei vor fi dezbătute miercuri în cadrul discuţiei din Comisie.
    El a precizat că nu a participat până în prezent la discuţii separate cu reprezentanţii băncilor comerciale, întâlniri anunţate vineri seara de ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov.

    Potrivit datelor prezentate de ministrul Finanţelor, 75.412 persoane fizice au credite în franci elveţieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci.

    Guvernul a aprobat în vara anului trecut o ordonanţă de urgenţă pentru restructurarea creditelor care acordă persoanelor fizice o reducere fiscală dacă acestea beneficiază de scăderea dobânzii de către bancă cu până la 35% pentru o perioadă de doi ani.

    Ordonanţa s-a dovedit însă neatractivă atât pentru bănci, cât şi pentru clienţi, astfel că, potrivit unor surse din sistemul bancar, până la începutul acestui an nu au fost înregistrate restructurări de credite pe baza actului normativ.

    Prim-vicepreşedintele PNL Andreea Paul a cerut sãptãmâna trecută audierea conducerii BNR în Comisia de buget-finanţe a Camerei Deputaţilor, pentru a identifica soluţii pentru a-i proteja pe cei care au credite în franci elveţieni.

    “PNL consideră că trebuie agreat cât mai repede un mecanism de sprijin pentru cei afectaţi de calamităţile financiare, similar cu cele existente în agricultură”, a spus Paul.

    Cursul francului elveţian anunţat de Banca Naţională a României a scăzut marţi cu 0,8%, la 4,4354 lei, după ce a înregistrat recorduri succesive în ultimele trei şedinţe.

    Cursul anunţat marţi de BNR pentru francul elveţian este cu 18,5% peste valoarea înregistrată miercuri, cu o zi înainte ca banca centrală a Elveţiei să renunţe la plafonul minim de 1,2 franci/euro, decizie care a provocat imediat aprecierea puternică a monedei elveţiene.

    Plafonul de 1,2 franci/euro a fost introdus de Banca Elveţiei în 2011, când francul era aproape la paritate faţă de euro, la fel ca în prezent.

  • Anul grevelor în aviaţia europeană. Furtuna angajaţilor nemulţumiţi a scos la iveală puterea sindicatelor

    Piloţii şi însoţitorii de bord solicită creşteri salariale şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. În luna septembrie, mai multe curse ale companiei, interne şi externe, au fost anulate, iar ministrul transporturilor, Ioan Rus, solicita conducerii şi sindicatelor să înceapă negocierile şi să găsească rapid soluţii pentru ca activitatea operatorului aerian să revină la normal. Surse din rândul piloţilor declarau pentru Mediafax că protestul piloţilor a fost declanşat nemulţumirile privind salariile şi noul contract colectiv de muncă – înregistrat fără să se ţină cont de revendicările lor -, dar şi pe fondul unora privind managementul companiei.

    Potrivit surselor, conducerea companiei Tarom s-ar fi folosit de sindicatul majoritar şi de alte două sindicate mai mici pentru a putea înregistra la ITM noul contract colectiv de muncă, fără a lua în calcul cerinţele piloţilor. Sindicatul personalului navigant anunţa în octombrie că îşi rezervă dreptul la noi acţiuni sindicale, dacă revendicările nu vor fi soluţionate. În decembrie, sindicatul personalului tehnic al TAROM, din care fac parte 700 din cei 2.100 de angajaţi ai companiei aeriene, a solicitat din nou majorări salariale şi a depus preaviz de conflict de muncă la Inspectoratul Teritorial de Muncă. Compania a avut în acest an venituri din servicii de transport aerian mai mari cu 5%, a transportat 1,7 milioane pasageri, în creştere cu 3%.

    Tot pe piaţa locală, Wizz Air a concediat în 2014 circa 20 de angajaţi, după ce o parte din personalul angajat de compania low-cost în România a înfiinţat un sindicat reprezentativ în relaţia cu şefii de la Budapesta. Compania informa că reducerile de personal se leagă de decizia de a muta o aeronavă de la baza operaţională din Bucureşti, pe fondul scăderii cererii, şi nu sunt cauzate de vreo iniţiativă a angajaţilor.

    Grevele au ţinut la sol şi aeronavele Air France, 60% dintre piloţii companiei intrând în grevă în luna septembrie, după ce au decis să se opună condiţiilor de dezvoltare a unei filiale low-cost a grupului. Cele trei sindicate intraseră de mai multe săptămâni în conflict cu conducerea, iar CEO-ul Air France, Frédéric Gagey, estima de la „10 până la 15 milioane“ de euro pe zi costul acestei greve. Air France renunţa o săptămână mai târziu la proiectul său de expansiune în Europa a companiei aeriene low-cost Transavia. Conflictul a provocat în luna septembrie o scădere cu 15,9% a traficului de pasageri şi cu 17,7% a traficului de mărfuri. Grupul Air France KLM a raportat şi o rată a rezervărilor pentru lunile următoare mai redusă decât de obicei, iar impactul grevei asupra încasărilor ar urma să fie de „ordinul a 500 de milioane de euro“, potrivit grupului franco-olandez.

    Nemţii de la Lufthansa au început grevele încă din luna martie, când compania anula 3.800 de zboruri din cele 4.300, timp de trei zile, din cauza unui protest al piloţilor, tot pe fondul unor negocieri salariale. Sindicatul cerea pensionarea piloţilor la vârsta de 55 de ani şi o creştere salarială de 10%, în timp ce Lufthansa propunea pensionarea piloţilor la vârsta de 60 de ani şi o creştere salarială de 5,2%. Deşi greva piloţilor a paralizat traficul aerian din Germania şi Europa de Vest, protestul a fost susţinut de majoritatea germanilor, potrivit unui sondaj efectuat pentru postul de televiziune ARD. Greva a continuat în august la divizia low-cost Germanwings şi apoi în ultimele patru luni ale anului la Lufthansa, iar sute de mii de pasageri au fost afectaţi.

    Pierderile cauzate de protestele angajaţilor din industrie au fost importante, însă o veste bună a venit pe finalul anului de la scăderea preţului petrolului cu 40%, determinând şi ieftinirea combustibililor necesari aeronavelor.

  • Cel mai mare producător de petrol din Rusia a pierdut trei miliarde de dolari

    Astfel, sancţiunile internaţionale şi deprecierea rublei au “şters” profitul companiei conduse de Igor Sechin, un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin.

    Rosneft a solicitat recent un ajutor de 2 trilioane de ruble din partea statului, pentru a putea menţine activitatea pe durata anului în curs. Ministrul rus de finanţe, Anton Siluanov, a declarat săptămâna trecută că o astfel de cerere este imposibil de onorat fără a pune o presiune uriaşă asupra populaţiei.

    Problemele Rosneft arată cât de afectată este economia rusă de deprecierea rublei, fapt datorat în mare măsură sancţiunilor impuse ca urmare a crizei din Ucraina.