BusinessMagazin

Tag: sediu

  • Lumea ascunsă a Cavalerilor Templieri. Cum au ajuns cea mai puternică şi bogată ”corporaţie religioasă”

    Printre străzile aglomerate de turişti, studenţi, avocaţi, autobuze supraetajate, biciclişti şi taxiuri negre ale Londrei, se află o clădire care spune povestea Cavalerilor Templieri.

    Cunoscută drept Biserica Templului şi poziţionată în apropierea catedralei Sfântului Paul şi a Pieţei Trafalgar, clădirea  a fost cândva bastionul Cavalerilor Templieri. Reprezentanţi ai ordinului medieval cunoscut drept unul dintre cele mai puternice şi bogate culte religioase, ei au trăit, s-au rugat şi au muncit aici în intervalul 1185-1312, potrivit unui reportaj al BBC.

    În 1120, cavalerii creştini au cucerit Ierusalimul în Prima Cruciadă. Chiar dacă oraşul era sigur, rutele de pelerinaj până la acesta erau pline de pericole. Cei care voiau să ajungă la Ierusalim erau deseori atacaţi, tâlhăriţi sau chiar ucişi. Câţiva cavaleri s-au dedicat protejării pelerinilor şi rutelor pe care mergeau ei.

    CUM ARATĂ CLĂDIREA  CARE A FOST CÂNDVA BASTIONUL CAVALERILOR TEMPLIERI

    Drept răsplată, regele Ierusalimului le-a oferi un ”sediu central” pe Muntele Templului. Au primit numele de Caveleri Templieri şi au devenit renumiţi în toată lumea pentru curajul lor. Cavalerii Templieri au devenit şi foarte bogaţi. În 1139,  Papa Inocenţiu al II-lea a dat un ordin prin care Cavalerii Templieri deveneau şi mai puternici. Acest ordin permitea Cavalerilor Templieri să treacă liber graniţele, să fie excluşi de la plata taxelor, iar singura autoritate recunoscută rămânea doar Papa. Aceasta era o confirmare a puterii lor, care se pare ca a fost susţinută de patronul Ordinului, Bernard de Clairvaux, pentru că l-a ajutat pe Papa Innocentiu să conducă biserica Catolică.

    Deşi misiunea principală a Ordinului era militară, doar un număr mic de membri se afla efectiv pe frontul de luptă. Restul aveau un rol de sprijin (un fel de spate al frontului, “templier”) , atât pentru ajutorul individual al cavalerilor, cât şi pentru a asigura buna funcţionare a infrastructurii financiare. Templierii, deşi făcuseră un jurământ de sărăcie, în realitate în timp au ajuns să controleze bogăţii ce depăşeau cu mult donaţiile directe pentru cauza lor. Unii nobili participanţi la cruciade îşi depuneau averea în mâinile templierilor, pentru perioada cât erau plecaţi. Acumularea de bogăţii în acest mod în Europa şi Ţara Sfântă a dus la apariţia primelor scrisori de credit, pentru pelerinii ce călătoreau în Ţara Sfântă.

    Pe baza acestui amestec de donaţii şi de afaceri, templierii au stabilit o reţea financiară în întreaga creştinătate. Deţineau suprafeţe întinse atât în Europa cât şi în Orientul Mijlociu; cumpărau şi foloseau ferme şi podgorii; construiau biserici şi castele; erau implicaţi în manufactură, importuri şi exporturi; aveau propria lor flotă navală, şi, pentru un timp, deţineau întreaga insulă Cipru. Templierii au fost numiţi uneori ca prima corporaţie multinaţională.

    În prima jumătate a secolului al XII-lea, a intervenit nevoia unui sediu central mai mare pentru diviza lor londoneză, astfel că până în 1185 au construit Biserica Templului.

    În prezent, aceasta nu pare grandioasă, mai ales prin comparaţie cu Catedrala Sfântului Paul aflată în apropiere. Până în urmă cu aproximativ 13 ani, puţini turişti vizitau acest obiectiv, însă după publicarea romanului ”Codul lui Da Vinci” al autorului Dan Brown, unde una dintre principalele scene descrise era la Biserica Templieră, aici au început să vină circa 500 de vizitatori zilnic.

  • Omul de afaceri Cristian Burci, ridicat de DIICOT, pentru un prejudiciu de 25 mil .euro

    Procurorii DIICOT au făcut, miercuri dimineaţa, patru percheziţii, atât la domiciliul omului de afaceri Cristian Burci, cât şi la sediul unui ziar pe care îl controlează, acesta urmând să fie dus la sediul DIICOT Olt pentru audieri.

    DIICOT Olt a făcut, miercuri dimineaţa, patru percheziţii, dintre care una la domiciliul omul de afaceri Cristian Burci iar o alta la sediul unui ziar.

    “Din actele de urmărire penală efectuate până la această dată a rezultat faptul că membrii grupului de criminalitate organizată, prin activitatea desfăşurată în perioada 2006 şi până în prezent, au creat un prejudiciu unei firme prin abuz în serviciu şi delapidare în valoare de 7.099.000 euro şi 3.811.756 lei”, au declarant pentru MEDIAFAX surse judiciare.

  • ANA IMEP S.A. este preluată de Nidec Corporation

    ANA IMEP S.A., compania producătoare de motoare electrice controlată de familia Copos cu sediul în Pitesti şi cu o istorie de 49 de ani pe piaţa românească şi internaţională, este preluată de Nidec Corporation, companie de talie mondială producătoare de motoare electrice cu sediul în Japonia.

    Compania japoneză a preluat aproximativ 94,8% din acţiunile ANA IMEP S.A. de la acţionarul majoritar al acesteia.

    Proprietarii ANA IMEP S.A. au ales să vândă pachetul majoritar către Nidec Corporation având în vedere calibrul internaţional al acesteia, precum şi potenţialul excepţional de creştere a societăţii în viitor, se arată în comunicatul dat publicităţii.

    Nidec intenţionează să facă investiţii substanţiale în vederea creşterii capacităţii de producţie actuale a fabricii. Mai mult decât atât, Nidec intenţionează să dezvolte IMEP şi ca centru de inginerie şi de servicii centralizate.

    Pe parcursul ultimilor 20 de ani, de la momentul preluării ANA IMEP în 1996, proprietarii au investit peste 10 milioane de euro în dezvoltarea capacităţii sale de producţie şi de performanţă.

    Fabrica de motoare electrice pentru maşini de spălat Ana IMEP din Piteşti a finalizat 2014 cu o cifră de afaceri de 54 de milioane de lei (12,3 milioane de euro), în scădere cu 15% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, potrivit Ministerului de
    Finanţe.

    Profitul s-a ridicat la 1,6 milioane de lei (360.000 de euro) în 2014, faţă de pierderi de 7 milioane de lei (1,6 milioane de euro)  în 2013.  Afacerile companiei s-au redus semnificativ în ultimii ani. Spre comparaţie, în 2008, fabrica avea afaceri de 37,7 milioane de euro şi un profit de 400.000 de euro.  Din 2009, veniturile fabricii au început să scadă drastic, acesta fiind şi anul când s-au făcut cele mai multe disponibilizări. Peste 300 de anga­jaţi au fost concediaţi în acel an, în fabrică lucrând 260 de persoane în 2014, potrivit mfinante.ro.

    Copos ar fi putut încasa pe fabrica Ana Imep 40-60 de milioane de euro dacă ar fi vândut-o în 2006 americanilor de la Emerson, însă acum valoarea s-a redus având în vedere scăderea afacerilor. Omul de afaceri a refuzat însă oferta primităatunci, iar Emerson a pornit de la zero cu mai multe fabrici la Cluj. Valoarea actuală a companiei nu a fost făcută publică.

    “Această tranzacţie este o recunoaştere a tradiţiei industriei româneşti şi validează profesionalismul, viziunea pe termen lung şi investiţiile realizate la ANA IMEP. (…) A venit timpul ca ANA IMEP să intre într-o altă etapă şi să aibă un impact mai mare la nivel mondial. Nidec este cu siguranţă cea mai bună alegere în acest sens (…) “, potrivit oficialilor ANA Imep.

    Nidec Corporation a fost înfiinţată în 23 iulie 1973 în Kyoto şi produce motoare mici, motoare pentru industria auto, motoare industriale, pentru electrocasnice, pentru componente electronice şi optice. Compania cu 98.000 de angajaţi a avut afaceri de un miliard de yeni în martie 2015. În România, gigantul japonez controlează Nidec ASI Ro din Crevedia (judeţul Dâmboviţa), preluată indirect prin cumpărarea la nivel internaţional a firmei Ansaldo din Italia.

  • Patronii clubului Colectiv şi reprezentanţii firmei de artificii, chemaţi la Parchetul General

    Administratorii clubului Colectiv şi reprezentanţii firmei de artificii, toţi urmăriţi penal pentru tragedia din toamna anului trecut, au fost citaţi de procurori pentru a se prezenta, vineri, la sediul Parchetului General, susţin surse judiciare.

    Potrivit acestora, cei şase au fost chemaţi „pentru a li se comunica acte procedurale ce au fost efectuate şi paşi premergători trimiterii în judecată a dosarului”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ludovic Orban, la sediul DNA: Nu îmi este teamă, am în spate 25 de ani de carieră în viaţa publică

     “Nu îmi este teamă, am în spate 25 de ani de carieră în viaţa publică în care nu am fost niciodată nici măcar bănuit de implicare în vreo faptă de corupţie, în care nu am încălcat legea şi tot ce am câştigat, am câştigat pe munca mea. Nu este o citaţie, este o invitaţie”, a declarat Ludovic Orban.

    Candidatul Partidului Naţional Liberal la Primăria Capitalei nu a vrut să spună în ce calitate a fost chemat de procurorii DNA la sediul instituţiei.

    Anterior, prim-vicepreşedintele PNL a anunţat pe pagina sa de Facebook că a fost citat de procurorii DNA pentru a fi audiat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CGS România deschide al 6-lea sediu în România

    CGS (Computer Generated Solutions), cel mai mare furnizor de soluţii de outsourcing prezent pe piaţa din România îşi continuă extinderea capacităţii de suport în anumite limbi străine europene, deschizând un nou centru de suport în Miercurea Ciuc. Aceasta este cea de-a şasea locaţie CGS din ţară, alături de Bucureşti, Braşov, Sibiu, Târgu-Jiu şi Galaţi. Noua investiţie a venit în contextul creşterii cererii de servicii pe piaţa din Ungaria şi, implicit, a nevoii de angajaţi vorbitori de limba maghiară.

    „Adăugăm în fiecare an în schema de recrutare câteva sute de locuri noi de muncă. Fiecare post nou creează oportunităţi şi pentru oamenii din firmă: avem nevoie de şefi de echipă, manageri, specialişti în training, în IT, în resurse umane”, spune Vladimir Sterescu, Country Manager CGS România.

    Principala condiţie pentru angajare este cunoaşterea la nivel avansat a unei limbi străine, iar avantajul este stăpânirea a cât mai multe. „Ne concentrăm atenţia către candidaţii cu dorinţă de muncă, vârsta nefiind un criteriu. Căutăm absolvenţi de facultate sau cu studii în curs. Ei pot avea sau nu experienţă în domeniu, compania investeşte în pregătirea şi formarea lor. Oferim sesiuni de pregătire şi training intensive: multi dintre managerii CGS România au început cândva în compania noastră pe poziţii de entry-level”, a spus Vladimir Sterescu, Country Manager CGS România.

    Citiţi şi: Antreprenorul care conduce compania vândută americanilor este unul dintre cei mai mari angajatori din România

    Compania americană CGS (Computer Generated Solutions Inc.) este unul dintre cei mai importanţi furnizori de soluţii de outsourcing prezenţi încă din anul 2006 pe piaţa din România. Cei peste 3.000 de angajaţi ai companiei interacţionează zilnic cu clienţi din România, Germania, UK, Spania şi alte ţări europene, precum şi din US sau Canada. Principalele servicii oferite sunt customer care, suport tehnic, help desk, telesales şi alte servicii externalizate. În portofoliul CGS se regăsesc companii în Forbes Top 500, precum şi companii europene de top.

  • UPS desemnează un nou country manager pentru România

    UPS anunţă desemnarea lui Jim Kearney pentru poziţia de country manager UPS Ungaria, România şi Grecia.

    De pe această poziţie, Kearney, de origine irlandez şi cu o experienţă de 27 de ani în cadrul UPS, va coordona o echipă de aproximativ 650 de angajaţi şi va fi responsabil de operaţiuni, dezvoltare de business şi strategia UPS în cele trei ţări, Ungaria, România şi Grecia. Kearney îl înlocuieşte pe Tim Helsen, care ocupă în prezent funcţia de country manager pentru UPS Olanda.
     
    „Cu expertiza şi vasta sa experienţă, Jim Kearney are toate premisele să coordoneze cu succes afacerile UPS din Ungaria, România şi Grecia,” declară Daniel Carrera, preşedintele UPS pentru Europa de Est. „Sub îndrumarea sa, clienţii UPS din regiune vor continua să beneficieze de serviciile logistice inovatoare şi de soluţiile pe care le aşteaptă de la noi.”

    Kearney şi-a început cariera în 1989 ca funcţionar administrativ în cadrul departamentului financiar-contabil al UPS Marea Britanie, cu sediul la Londra. Pe parcursul anilor următori, a deţinut numeroase poziţii cu multiple responsabilităţi în cadrul aceluiaşi department. In 1999, a devenit office manager pentru UPS European Consolidated Service Center în Dublin, Irlanda. Patru ani mai târziu, Kearney s-a mutat la Bruxelles, unde a ocupat funcţia de manager financiar al departamentului financiar-contabil al UPS Europa.

    În 2004, Kearney a fost promovat ca şi controller pentru o regiune din UPS care, la acel moment, includea zonele Mediteraneană, Orientul Mijlociu şi Africa, având sediul la Bruxelles. Un an mai târziu, a revenit în Dublin, unde a ocupat poziţia de controller în cadrul Consolidated Service Center. In 2009, a fost desemnat country manager pentru UPS Irlanda.

    În 2011, Kearney a acceptat poziţia de director pentru contractorii de servicii autorizate pentru UPS din ţările din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa, iar în 2013 a început să coordoneze, în calitate de director,  contractorii de servicii autorizate pentru UPS din Europa de Est, având sediul în Irlanda. Din ambele poziţii, Kearney a fost responsabil de supravegherea şi coordonarea activităţilor contractorilor de servicii autorizaţi pentru UPS din ţările cuprinse în aceste regiuni.

    Kearney deţine o atestare profesională în contabilitate de la Chartered Institute of Management Accountants (CIMA).

  • O comună cu 4.000 de locuitori devine „sediul” fabricii de 100 milioane de euro a Arctic

    Arctic, cel mai mare producător de electrocasnice din România care deţine o fabrică la Găeşti (jud. Dâmboviţa), a luat circa 70 de hectare de teren în comuna Ulmi, cu circa 4.000 de locuitori, unde va construi o fabrică de maşini de spălat. Aici, producătorul va angaja circa 2.500 de oameni.

    „Arctic SA a depus o cerere pentru emiterea certificatului de urbanism pentru construcţia unei unităţi de producţie a maşinilor de spălat rufe şi vase, depozit produse finite, laboratoare, birouri, cantină, parcări, alei carosabile şi pietonale, împrejmuire, branjament utilităţi şi organizare de şantier ”, a declarat pentru ZF Adrian Dumitru, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa.

    Informaţia a apărut pentru prima dată în presa locală. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum arată cel mai nou sediu al Google – GALERIE FOTO

    Google a deschis recent cel mai nou sediu european al companiei la Munchen, acolo unde americanii au peste 400 de angajaţi.

    Biroul de la Munchen a fost deschis în urmă cu 10 ani ca un oficiu destinat plăţilor electronice; a urmat apoi decizia de a dezvolta şi un centru de programare în Germania, iar pasul următor a fost aducerea lui Wieland Holfelder în funcţia de engineering director&site lead.

    Creşterea numărului de angajaţi a fost spectaculoasă, de la 20 de angajaţi în 2008 la peste 400 de angajaţi la începutul acestui an.

  • Ţara în care femeile conduc companii de miliarde de dolari, dar nu au dreptul de a şofa

    În Arabia Saudită femeile nu pot şofa, nu pot să îşi arate părul în public sau să plece din ţară fără permisiunea soţului, dar pot administra în schimb afaceri de ordinul miliardelor de dolari.

    Este cazul Lubnei Olayan, şefa operaţiunilor din Orientul Mijlociu ale Olayan Group, unul dintre cele mai mari conglomerate din Arabia Saudită.

    Fost analist la JPMorgan, Lubna Olayan coordonează operaţiunile din Orientul Mijlociu ale Olayan Group, companie cu activităţi diversificate înfiinţată de tatăl ei în 1947. Cu 15.000 de angajaţi şi 50 de companii afiliate, grupul, cu sediul central în Atena, este activ în aproape toate sectoarele economiei saudite, inclusiv în servicii petroliere, oţel şi fast food.

    Lubna Olayan, desemnată în această lună femeia de afaceri a anului în Arabia Saudită, este una dintre puţinele femei din elita scenei de afaceri din Golful Persic care s-au dovedit atât de inteligente încât au fost alese de taţii lor să conducă afaceri, explică David Butter, analist specializat în afacerile din Orientul Mijlociu şi membru al Chatham House în Londra.

    În vârstă de 59 de ani, Olayan coordonează 40 de companii şi firme mixte şi administrează un portofoliu de acţiuni saudite tranzacţionate public în valoare de peste 4,4 miliarde de dolari, potrivit datelor Bloomberg. În 2004, Olayan a devenit prima femeie aleasă în boardul unei companii din Arabia Saudită, respectiv Saudi Hollandi Bank, la care o divizie a grupului Olayan deţine o participaţie de 21,8%.

    În timpul mandatului său, grupul pe care îl conduce a încheiat un acord pentru furnizarea de servicii de logistică grupului Saudi Aramco, cel mai mare exportator de petrol din lume, iar una dintre companiile mixte pe care le deţine a fost aleasă ca principal dezvoltator al hubului tehnologic din proiectul King Abdullah Economic City, de lângă Jeddah.

    Grupul Olayan este, prin intermediul unei companii mixte cu The Weir Group, unul dintre cei mai mari producători de echipamente tubulare pentru exploatările petroliere. Divizia de alimente este principalul deţinător al francizei pentru Burger King în Orientul Mijlociu şi nordul Africii. Grupul mai fabrică aluminiu, oţel şi materiale plastice, fiind şi producător local pentru Kleenex, Coca-Cola şi scutecele Huggies.

    În baza deţinerilor de acţiuni, a investiţiilor imobiliare şi a trei dintre afaceri despre care sunt disponibile informaţii, Olayan Group este evaluat la peste 10 miliarde de dolari, iar cei patru copii ai fondatorului, Khaled, Hayat, Hutham şi Lubna Olayan, precum şi văduva acestuia, Mary Perdikis Olayan, născută în Statele Unite, sunt incluşi, împreună, în indicele Bloomberg al miliardarilor. Niciuna dintre aceste persoane nu a apărut vreodată, individual, într-un top internaţional al bogaţilor.

    În Arabia Saudită, afacerile de familie sunt transferate de obicei generaţiei viitoare conform legii islamice, potrivit căreia fiii primesc o moştenire de două ori mai mare decât fiicele. O sursă apropiată situaţiei a spus însă că în cazul familiei Olayan averea ar fi fost împărţită în mod egal între cei cinci moştenitori.

    Toţi cei patru fraţi Olayan sunt membri ai boardului Olayan Group, dar surorile Lubna şi Hutham sunt cele mai vizibile în plan public.

    Ca director general al diviziei din Orientul Mijlociu a grupului, Olayan Financing, cu sediul la Riad, Lubna este cea mai proeminentă femeie de afaceri din Arabia Saudită, ţară în care femeile reprezintă doar 16% din forţa de muncă, potrivit Departamentului de Statistică şi Informaţii din Arabia Saudită.

    Lubna Olayan, care şi-a cunoscut soţul american în timp ce studia la Universitatea Cornell, a început să lucreze ca analist financiar la JPMorgan în New York, după ce a obţinut un MBA la Universitatea Indiana. Ea s-a alăturat afacerii familiei în 1983, la cererea tatălui ei, Suliman Olayan. Venirea la Riad, unde puţine femei muncesc, a reprezentat o tranziţie dificilă, dar Lubna a beneficiat de sprijinul tatălui său, care i-a servit drept mentor.

    Suliman Olayan a fost un orfan cu mijloace modeste de trai, iar ascensiunea sa este cu atât mai notabilă având în vedere că nu are legături de sânge cu familia regală saudită. El a început să lucreze ca dispecer la compania care a precedat Saudi Aramco, la vârsta de 19 ani. Zece ani mai târziu, când compania a început construcţia unei conducte petroliere majore, Olayan şi-a ipotecat casa pentru 4.000 de dolari, a cumpărat câteva camioane şi a obţinut un contract pentru acel proiect. Compania fondată atunci de Suliman a devenit baza de la care s-a format Olayan Group. Ca multe alte companii de familie din Arabia Saudită, compania lui Suliman s-a dezvoltat prin oferirea de servicii industriei petroliere în formare şi a contribuit la modernizarea ţării. Prin parteneriatele formate de Olayan, saudiţii au obţinut acces la pasta de dinţi Colgate, la biscuiţii Oreos şi la Coca-Cola.