BusinessMagazin

Tag: scadere

  • Dezastru pentru un gigant german: Acţiunile grupului ating cel mai scăzut nivel din 2016, pierzând 23% într-o singură zi

    Puma a avertizat că incertitudinea cu privire la comerţul mondial precum şi tensiunile geopolitice vor afecta vânzările din acest an, acţiunile grupului german scăzând până la cel mai redus nivel din 2016, scrie FT.

    Acţiunile companiei au scăzut cu 23% miercuri dimineaţă, după ce aceasta a prognozat o scădere a profitului operaţional în acest an şi a declarat că vânzările, ajustate pentru fluctuaţiile valutare, sunt aşteptate să crească într-un ritm „redus până la mediu, exprimat în cifre unice”. 

    Puma a declarat că „tensiunile comerciale” afectează cererea pe pieţele sale cheie, precum America de Nord şi China, şi a estimat un profit înainte de dobânzi şi impozite între 445 milioane şi 525 milioane de euro pentru 2025. 

    Acţiunile Puma au pierdut aproximativ 50% din valoare de la începutul anului, suferind o scădere de peste 20% într-o singură zi în ianuarie, când compania nu a atins ţinta de profit pentru 2024. 

    Acţiunile rivalului Adidas au scăzut, de asemenea, luna aceasta, după ce directorul executiv Bjørn Gulden, recrutat de la Puma acum doi ani, a declarat că ritmul de creştere a vânzărilor va încetini în acest an şi a prognozat un profit operaţional sub aşteptări. Acţiunile companiei au scăzut cu 6% de la începutul anului. 

    Miercuri, CEO-ul Puma, Arne Freundt, a declarat că nu este „mulţumit” de „stagnarea profitabilităţii” companiei şi a promis „acţiuni îndrăzneţe” într-un program de reducere a costurilor.

  • Numărul de locuinţe finalizate în 2024 la nivel naţional s-a redus cu 15%. În Bucureşti-Ilfov, numărul de locuinţe date în folosinţă a fost cu 20% mai mic

    Numărul de locuinţe finalizate anul trecut la nivel naţional s-a redus cu 15% faţă de 2023, la un total de 60.787 locuinţe, remarcându-se creşterea ponderii celor din mediul rural în paralel cu scăderea celei din zona urbană, arată datele INS.

    Astfel, locuinţele noi din rural au ajuns la o pondere de 43%, de la 39% în 2023, în timp ce proiectele finalizate în urban reprezintă 57% din total, de la 61% cu un an înainte.

    În Bucureşti-Ilfov numărul de locuinţe finalizate a fost în 2024 cu 20% mai mic decât în 2023, cu un total de 16.979 unităţi.

    Capitala şi zona limitrofă reprezintă 27,9% din numărul de locuinţe finalziat la nivel naţional, urmată de Nord–Vest cu 15,1%, Nord–Est şi Centru cu 11,6%, respectiv 11,5%.

    În ceea ce priveşte finanţarea, a scăzut numărul locuinţelor realizate din fonduri private (-10.796 locuinţe), acestea având însă o pondere de 96,5% din totalul pieţei de profil. În schimb a crescut numărul locuinţelor realizate din fonduri publice, la un total de 2.112 locuinţe (+129 faţă de 2023).

    Numărul de locuinţe finalizate a scăzut în toate regiunile ţării: Bucureşti–Ilfov (-4069 locuinţe), Centru (-1846), Sud–Est (-1809), Nord–Est (-814), Nord–Vest (-711), Sud–Vest Oltenia (-665), Sud–Muntenia (-483) şi Vest (-270).

    În trimestrul IV 2024 au fost date în folosinţă 18.475 locuinţe, în scădere cu 14% faţă de trimestrul IV 2023.   Pe medii de rezidenţă, cele mai multe locuinţe au fost construite în mediul urban (58%).

    Distribuţia în profil regional în trimestrul IV 2024 comparativ cu trimestrul IV 2023, evidenţiază o scădere a numărului locuinţelor terminate în toate regiunile de dezvoltare după cum urmează: Bucureşti–Ilfov (-863 locuinţe), Sud–Est (-551), Sud–Vest Oltenia (-415), Centru (-396). Nord–Est (-285), Vest (-205), Nord–Vest (-140) şi Sud–Muntenia (-131).

     

  • Wall Street deschide pe roşu după ce Donald Trump a anunţat tarife suplimentare asupra importurilor de oţel şi aluminiu din Canada. S&P 500 pierde 1,2%, Dow Jones Industrial Average 1,4%, în timp ce indicele Nasdaq scade cu 1%

    Dow Jones Industrial Average a scăzut marţi, după ce preşedintele Donald Trump a impus taxe suplimentare pentru oţelul şi aluminiul canadian importat în SUA, scrie CNBC.

    Indicele a pierdut 1,4% în timp ce S&P 500 a scăzut cu 1,2%, iar indicele Nasdaq a scăzut cu 1%.

    Într-o postare Truth Social, Trump a spus că taxele pe oţel şi aluminiu vor creşte cu încă 25%, ducându-le la 50%. El a adăugat că taxele vor intra în vigoare miercuri.

    Luni, Nasdaq a avut cea mai proastă zi din septembrie 2022, scăzând cu 4%.

    „I-am transmis Secretarului Comerţului să adauge un tarif adiţional de 25%, crescând astfel la 50%, pentru tot oţelul şi aluminiul importat din Canada, o ţară care aplică unele dintre cele mai mari tarife din lume”, a transmis Trump pe reţeaua de socializare Truth Social.

  • Vom dormi mai puţin cu o oră. Când trece România la ora de vară

    Anul acesta se va trece la ora de vară pe data de 30 martie, ceea ce înseamnă că vom dormi mai puţin cu o oră. 

    Ora de vară este ora legală adoptată de unele ţări sau teritorii pe timpul unei părţi a anului, cu începere la o dată din timpul primăverii şi până la o dată din timpul toamnei. Ora de vară este de obicei cu o oră înaintea orei oficiale standard, care este de multe ori numită, prin contrast cu ora de vară, ora de iarnă. 

    Acest sistem are ca scop folosirea din plin, cât mai mult timp, a luminii Soarelui. În lunile de vară, ora este dată înainte pentru ca principalele activităţi umane să se desfăşoare cât mai mult posibil pe lumină naturală; în acest fel se economiseşte energia electrică necesară iluminatului.

    În prezent, ora de vară se aplică în fiecare an, în ultima duminică din martie (ora 03:00 devine 04:00), şi ultima duminică din octombrie (ora 04:00 devine 03:00).

    Acest mecanism de schimbare a orei este folosit de România din 1932, acesta fiind folosit de peste 100 de ţări din întreaga lume.

    Ora de iarnă este ora legală oficială standard, de multe ori doar ora oficială, legată de conceptul de oră astronomică, folosită în mod normal în majoritatea ţărilor sau teritoriilor, în special în emisfera nordică, acoperind calendaristic, de obicei, perioada cuprinsă între lunile octombrie a unui an şi aprilie a anului următor.

    Ora de iarnă este numită astfel prin contrast cu ora de vară, al cărei scop este folosirea din plin, cât mai mult timp posibil, a luminii Soarelui, prin mutarea înapoi a orei oficiale cu o oră. Cel care s-a gândit prima dată la posibilitatea introducerii acestui tip de orar convenţional a fost un neo-zeelandez pe numele Hudson, în 1898.

     

     

  • Incertitudinile geopolitice extind declinul acţiunilor europene la cele mai mari scăderi din ultima lună. Acţiunile din sectorul petrolului şi al gazelor sunt cele care înregistrează cele mai slabe performanţe în Europa, indicele Stoxx 600 Energy scăzând cu până la 3,3%

    Acţiunile europene şi-au extins declinul, Stoxx 600 scăzând cu până la 1,1%, cea mai abruptă scădere din ultima lună. Indicele FTSE 100 este încă mai performant, cu o scădere de aproximativ 0,4%, în timp ce indicele german DAX a scăzut cu 1,7%, potrivit Bloomberg. 

    Randamentele obligaţiunilor sunt în scădere în întreaga regiune, lira sterlină s-a retras de la maximele zilei, în timp ce euro creşte faţă de dolar.

    Există trei subiect principale care circulă pe pieţele europene şi care au un impact asupra activelor din regiune:

    Tarifele: SUA au impus noi tarife Chinei, Canadei şi Mexicului, intensificând un război comercial global. Acest lucru a reaprins îngrijorările cu privire la modul în care aceste planuri existente vor avea un impact asupra companiilor expuse la aceste ţări şi, în general, a reaprins îngrijorările cu privire la potenţialele taxe care ar putea veni şi pentru Europa.
    Apărarea: Uniunea Europeană a propus împrumuturi în valoare de 150 de miliarde de euro pentru a stimula cheltuielile, la o zi după ce perspectiva unui nou superciclu pentru cheltuielile de apărare în Europa a făcut ca sectorul să crească vertiginos. Preşedintele american Donald Trump a ordonat, de asemenea, o pauză a ajutorului militar pentru Ucraina.
    Petrolul: Preţurile petrolului brut au scăzut luni, după ce grupul OPEC+ a semnalat planuri de relansare a ofertei în urma unor întârzieri repetate, cu o presiune suplimentară pusă pe piaţă de îngrijorările că un război comercial va afecta cererea globală.

    Acţiunile din sectorul petrolului şi al gazelor sunt cele care înregistrează cele mai slabe performanţe în Europa, fiind afectate de o combinaţie de îngrijorări cu privire la impactul pe care îl vor avea tarifele şi de semnalele OPEC+ privind planurile de relansare a creşterii producţiei oprite.

    Contractele futures pe Brent şi WTI au scăzut luni după anunţul OPEC+, iar temerile că măsurile tarifare vor duce la un război comercial dur, care va afecta cererea globală, au afectat şi mai mult.

    Subindicele Stoxx 600 Energy a scăzut cu până la 3,3%, cea mai mare scădere din octombrie, cu marile companii Shell, BP şi TotalEnergies în declin.

  • Prăbuşire globală pe burse: Noile tarife impuse de Trump şi colapsul sectorului tehnologic alimentează panica printre investitori şi declanşează un val de vânzări masive la nivel mondial

    Acţiunile globale au înregistrat scăderi vineri, după ce noile ameninţări tarifare ale lui Donald Trump au accentuat presiunea asupra unei pieţe deja afectate de vânzările masive din sectorul tehnologic de pe Wall Street, scrie The Irish Times.

    Indicele Stoxx Europe 600 a pierdut 0,6% în primele ore de tranzacţionare, influenţat de o scădere de 0,9% a indicelui german DAX, puternic orientat spre export, şi de un declin de 0,6% al indicelui de referinţă CAC 40 al Franţei.

    Pieţele asiatice au fost, de asemenea, afectate: indicele Nikkei 225 din Japonia a scăzut cu 2,9%, Kospi din Coreea de Sud a pierdut 3,4%, iar Hang Seng din Hong Kong a coborât cu 3,3%. În China continentală, indicele de referinţă CSI 300 a înregistrat o scădere de 2%.

    Aceste pierderi au urmat unei zile tumultuoase pe pieţele americane, unde acţiunile din sectorul tehnologic au condus declinul. Nasdaq Composite a închis cu un minus de 2,8%, iar S&P 500 a scăzut cu 1,6%, pierzând astfel toate câştigurile acumulate în acest an.

    „Ultimele zile au fost dificile pentru mulţi investitori… Anunţul lui Trump privind noile tarife a zguduit o piaţă deja fragilă”, a declarat Mohit Kumar, analist la Jefferies.

    Joi, Trump a luat investitorii prin surprindere anunţând un tarif suplimentar de 10% asupra importurilor chinezeşti şi confirmând că va impune taxe pentru produsele din Canada şi Mexic începând cu 4 martie.

    Deşi preşedintele a ameninţat în repetate rânduri cu măsuri tarifare de la preluarea mandatului luna trecută, până acum a aplicat doar un tarif de 10% asupra importurilor chineze. Cu toate acestea, temerile privind un posibil război comercial au început să afecteze încrederea consumatorilor din SUA, cea mai mare economie a lumii.

    Un indice al Conference Board, publicat săptămâna aceasta, arată că încrederea consumatorilor americani a înregistrat cea mai mare scădere din august 2021.

    Pe lângă îngrijorările legate de economie, investitorii sunt tot mai precauţi şi în ceea ce priveşte evaluările ridicate ale companiilor din sectorul tehnologic.

    Producătorul de cipuri Nvidia, care a fost principalul beneficiar al entuziasmului investitorilor pentru inteligenţa artificială în ultimii doi ani, a scăzut cu 8,4%. Deşi profitul său din trimestrul al patrulea a depăşit aşteptările analiştilor, rezultatele nu au fost suficient de impresionante pentru a stimula un raliu mai amplu pe piaţă.

    „Nvidia nu mai are acelaşi impact exploziv asupra pieţei americane, aşa cum a avut în ultimii doi ani, când rapoartele sale financiare declanşau adesea creşteri masive”, a remarcat Mike Zigmont, co-director de tranzacţionare la Visdom Investment Group.

  • Bitcoin, cea mai importantă criptomonedă din lume, pierde masiv din valoarea de piaţă. Moneda digitală a scăzut cu peste 25% în ultimele şase săptămâni

    Bitcoin a scăzut vineri sub pragul de 80.000 de dolari pentru prima dată din 11 noiembrie. E afectat de reţinerea investitorilor de a cumpăra active riscante, în contextul incertitudinilor comerciale şi geopolitice şi schimbarea retoricii administraţiei Trump.

    Bitcoin, cea mai importantă criptomonedă din lume, pierde masiv din valoarea de piaţă. Moneda digitală a scăzut cu peste 25% în ultimele şase săptămâni, de la atingerea unui vârf istoric de aproximativ 109.000 de dolari pe 20 ianuarie, ziua în care Donald Trump a fost învestit preşedinte.

    Vineri, bitcoin se tranzacţiona la 79.627 de dolari, în scădere cu 5,5%, potrivit Le Figaro.
    Venirea lui Trump la Casa Albă a generat un impact favorabil în piaţa de criptomonede, după ce noul preşedinte american a susţinut în mod public relaxarea reglementărilor şi propunând crearea unei rezerve strategice de Bitcoin pentru guvernul american. Această viziune a stimulat creşterea bitcoin-ului, dar şi a altor criptomonede.

    Totuşi, riscul unui război comercial a afectat încrederea investitorilor în ultimele săptămâni, determinându-i să se retragă din active speculative precum Bitcoin şi să opteze pentru investiţii mai sigure, în numerar sau alte forme de protecţie pentru pierderile de pe pieţele financiare.

    Declaraţiile preşedintelui Trump de joi, privind impunerea unor tarife suplimentare de 10% pentru produsele chinezeşti şi alte măsuri similare pentru Canada şi Mexic, au accentuat tensiunile comerciale, fapt ce a generat din nou o scădere a Bitcoin.

    „Având în vedere mediul macroeconomic, nu este surprinzător să vedem că ne aflăm în acest punct”, a declarat Stefan von Haenisch de la Bitgo, citat de Bloomberg.

    „Investitorii încă aşteaptă măsuri concrete din partea administraţiei Trump pentru sprijinirea criptomonedelor”.
    Săptămâna trecută, investitorii au fost şi mai îngrijoraţi de un furt istoric de 1,5 miliarde de dolari în criptomonede de pe platforma Bybit, ceea ce a contribuit şi mai mult la scăderea încrederii în piaţa criptomonedelor.
     

  • Cel mai bogat om din lume „sărăceşte” din nou. Elon Musk s-a trezit cu zeci de miliarde pe minus în conturi din cauza DOGE. Ce s-a întâmplat?

    Elon Musk, şeful Tesla şi cel mai bogat om de pe planetă, s-a trezit cu 22 de mld. dolari mai „sărac” după ce bursele nu s-au lăsat impresionate de eforturile DOGE – department condus de Musk – pentru reducerea cheltuielilor federale ale SUA, scrie Bloomberg.

    În acest context, acţiunile Tesla s-au depreciat cu 8% pe bursa de la New York, ceea lovit direct în averea miliardarului american, care este acum estimată la 358 mld. dolari, o scădere semnificativă de la vârful de 440 mld. atins în decembrie 2024.

    Politicile cele mai proeminente ale administraţiei Trump – inclusiv reducerile bugetului federal şi tarifele vamale – nu au generat încă boom-ul pieţei bursiere promis de preşedinte în campania electorală. Indicele S&P 500 a scăzut cu 3,1% în ultimele patru zile, iar indicele Magnificent 7, care urmăreşte şapte dintre cele mai puternice companii de tehnologie, a scăzut de asemenea.

    Musk a fost vârful de lance al eforturilor de reducere a cheltuielilor guvernamentale prin intermediul Departamentului pentru Eficienţă Guvernamentală (DOGE). Site-ul său web arată că departamentul a economisit aproximativ 1% din bugetul federal pentru 2024, însă datele oficiale indică de fapt că economiile făcute sunt şi mai mici.

    Aceste eforturi au zguduit Washingtonul, declanşând peste o duzină de procese şi lăsând angajaţii federali în incertitudine cu privire la siguranţa locului lor de muncă. Mai devreme marţi, 21 de angajaţi ai DOGE au demisionat, afirmând într-o scrisoare comună că nu vor mai „desfiinţa servicii publice esenţiale”.

    Noua iniţiativă al lui Trump de a promulga tarife pentru Canada şi Mexic şi tarife reciproce pentru alţi parteneri comerciali a contribuit, de asemenea, la probleme pe burse. Aşteptările privind inflaţia pentru anul următor au crescut la cel mai ridicat nivel din ultimii aproape doi ani, în timp ce încrederea consumatorilor americani a scăzut luna aceasta cu cel mai mult din august 2021.

    Chiar şi cu scăderea de marţi, Elon Musk rămâne în continuare unul din cei mai bogaţi oameni din lume.

  • Vânzările Tesla au scăzut dramatic în Europa în luna ianuarie, după ce Elon Musk a încercat să se amestece în politica regiunii. Producătorul american a vândut numai 9.900 de maşini în Europa luna trecută

    Vânzările Tesla au scăzut dramatic în Europa în luna ianuarie, sugerând o cerere în scădere pentru vehiculele producătorului auto american, după ce miliardarul său CEO, Elon Musk, şi-a intensificat intervenţiile publice în politica regiunii.

    Producătorul de vehicule electrice a vândut doar 9.900 de unităţi în Europa luna trecută, o scădere de peste 45% faţă de aceeaşi perioadă din 2024, potrivit datelor Asociaţiei Europene a Producătorilor de Automobile. Cota sa de piaţă din totalul înmatriculărilor de maşini noi a scăzut la 1%, de la 1,8% în aceeaşi perioadă.

    Scăderea cotei de piaţă a Tesla vine după incursiunea fără precedent a lui Musk în politica UE, unde acesta a susţinut partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) înaintea alegerilor din ţară, provocând un val de reacţii negative pe continent. Musk a criticat, de asemenea, Uniunea Europeană, pe care a descris-o în noiembrie drept „nedemocratică”.

    Declinul a avut loc chiar şi în contextul în care consumatorii europeni au achiziţionat 166.000 de vehicule electrice pe baterie în luna ianuarie, în creştere cu 37% faţă de anul precedent. Vânzările de maşini electrice pure au crescut mai rapid decât cele ale oricărui alt tip de vehicul, în timp ce vânzările de maşini pe benzină şi motorină au scăzut cu 20,5%, respectiv 26,5%.

    Datele includ vânzările din UE, Regatul Unit şi alte pieţe, inclusiv Norvegia, una dintre cele mai mari pieţe europene pentru vehicule electrice.

    Vânzările europene ale SAIC Motor, producătorul auto chinez susţinut de stat, care s-a extins în UE şi a încheiat un parteneriat cu Audi în China, au crescut cu 37%, ajungând la 23.000 de vehicule în ianuarie, printre cele mai mari creşteri anuale în vânzările oricărui mare producător din regiune.

    În general, înmatriculările de vehicule noi pe continent au scăzut cu 2,1% în ianuarie, ajungând la 995.271 de unităţi.

  • Germania ar putea fi una dintre cele mai afectate ţări de politicile protecţioniste ale lui Trump, avertizează preşedintele Bundesbank. „Focalizarea noastră pe exporturi ne face vulnerabili la scăderea cererii externe” În ultimii doi ani, cea mai mare economie de pe continent a fost în recesiune

    Germania ar fi afectată puternic de potenţialele taxe comerciale impuse de SUA, a spus preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel, agravând perspectivele celei mai mari economii europene, scrie Bloomberg.

    „Focalizarea noastră pe exporturi ne face vulnerabili la scăderea cererii externe”, a declarat acesta luni.

    Economia germană a înregistrat doi ani de scădere economică, 2023 şi 2024, iar aceasta şi-a putea continua declinul în 2025, lucru nemaintâlnit în acest secol.

    În acest an, prognoza Bundesbank de creştere economică a Germaniei este de 0,2%, însă implementarea unei politici comericiale dure din partea SUA ar putea duce la continuarea declinului economic.

    „Nu există câştigători ai politicii protecţioniste. Aceasta duce la scăderea bunăstării în toate ţările”, a continuat Nagel.

    Situaţia economică este un subiect dominant înaintea alegerilor anticipate de duminică, în care cancelarul Olaf Scholz pare să fie pe cale să fie învins de Friedrich Merz, care conduce blocul conservator CDU/CSU şi a promis politici favorabile creşterii economice.