BusinessMagazin

Tag: saracie

  • Ţara care schimbă legea pentru a scăpa de cerşetorii români

    Stockholmul analizează posibilitatea interzicerii cerşetoriei, a declarat ministrul suedez al Administraţiei locale, Ardalan Shekarabi, care a precizat că studiază restricţiile în vigoare în alte state nordice, relatează site-ul The Local.

    “Cerşitul pe străzile din Suedia nu va putea să rezolve niciodată problemele majore de excluziune şi sărăcie din România şi Bulgaria,” a declarat Shekarabi, cu ocazia unei reuniuni la Reykjavik cu omologii săi din statele nordice.

    Danemarca a interzis deja această practică la nivel naţional, în timp ce Norvegia a permis autorităţilor locale să introducă interdicţii.

    Pe de altă parte, până în prezent, Suedia a încercat să abordeze problema prin realizarea de acorduri cu România şi Bulgaria pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor în ţările lor natale.

    “Cu toate acestea, cerşitul continuă, iar poziţia noastră este că cerşetoria în Suedia nu este o soluţie pentru discriminarea, sărăcia şi excluziunea socială suferită în ţările în cauză,” a mai spus oficialul suedez.

    Un sondaj efectuat de SVT, în luna aprilie 2015, a constatat că, la data respectivă, în Suedia, erau între 3.400 şi 4.100 din alte ţări ale UE – în principal din Bulgaria şi România. Această cifră a fost de peste două ori mai mare faţă de numărul înregistrat în anul precedent.

  • SONDAJ: Mai mult de o treime dintre antreprenori susţin că au restanţe la întreţinere. 16% au spus chiar că nu-şi pot asigura o masă consistentă

    Din datele prezentate de INS în studiul „Condiţiile de viaţă ale populaţiei din România“, consultat de MEDIAFAX, reiese că majoritatea liderilor mediului de afaceri duc un trai îndestulător, dar şi că există o minoritate puternic afectată de neajunsurile sărăciei.

    Potrivit INS, 45,8% din gospodăriile conduse de oamenii de afaceri („lucrători pe cont propriu, inclusiv patroni”, în terminologia studiului citat) se confruntă cu dificultăţi mari şi foarte mari în acoperirea cheltuielilor curente şi 38,7% nu-şi pot acoperi la timp cheltuielile legate de locuinţă sau de plata ratelor bancare.

    Detaliat, 43,5% din lucrătorii pe cont propriu şi patronii chestionaţi au declarat că sunt restanţieri la întreţinere (apă, gaz, căldură etc.), 42,1% – că nu-şi pot achita la timp factura de energie electrică, apoi 36,1% sunt restanţieri la plata abonamentului de telefonie şi 13,3% sunt restanţieri la ratele bancare.

    Acelaşi studiu privind condiţiile de viaţă ale populaţiei mai relevă că 13,3% din oameni de afaceri „nu au reuşit menţinerea unei temperaturi adecvate în locuinţă“. Apoi 57,6% „nu şi-au putut achiziţiona o săptămână de vacanţă“ şi 16,3% „nu şi-au permis consumul a cel puţin un fel de mâncare cu carne sau peşte o dată la două zile“.

    Studiul INS mai arată că oamenii de afaceri locuiesc, în general, confortabil (29,5% au o casă individuală separată şi 60,6% au un apartament în blocuri cu mai multe locuinţe), dar şi aici sunt consemnate situaţii mai puţin favorabile. Spre exemplu, 26,7% nu au baie sau duş în locuinţă şi 28,7% nu au grup sanitar.

    Cât priveşte înzestrarea locuinţei patronale cu bunuri de folosinţă îndelungată, sunt relevante câteva procente: 10,9% au declarat că nu-şi permit o maşină de spălat rufe, 2,9% – că nu-şi permit un telefon (fix sau mobil), apoi 17,7% nu şi-au permis achiziţionarea unui computer şi mai mult de o treime (35%) nu şi-au permis cumpărarea unui autoturism.

    Pe baza răspunsurilor patronilor privind starea de sănătate, studiul INS relevă că, în total, 1,5% au o stare „rea şi foarte rea“ şi numai 27,9% au o stare „foarte bună“. De asemenea, 8,1% din întreprinzători au avut activitatea „foarte mult“ afectată din cauza unei probleme de sănătate.

    Întrebaţi ce venituri nete le-ar fi de ajuns pentru a face faţă tuturor cheltuielilor curente, cei mai mulţi oameni de afaceri au indicat sume de peste 3.000 de lei lunar (32,7% din respondenţi). Dar sunt şi 1,7% care au afirmat că s-ar mulţumi cu până la 500 de lei lunar şi 4,2% care consideră că le-ar fi suficiente venituri cuprinse între 501 şi 1.000 de lei lunar. Un venit echivalent cu salariul mediu pe economie – 2.000 de lei lunar – ar fi suficient pentru 30,7% afaceriştii chestionaţi.

    La nivelul întregii populaţii, studiul INS arată că aproximativ o treime (32,2%) din gospodăriile românilor nu fac faţă cheltuielilor importante, respectiv cu întreţinerea locuinţei, ratele bancare şi plata utilităţilor. De asemenea, 21% din gospodăriile populaţiei „nu şi-au permis consumul a cel puţin un fel de mâncare cu carne sau peşte o dată la două zile”, 13,1% din gospodării „nu şi-au permis menţinerea unei temperaturi adecvate în locuinţă”, iar 69,2% „nu şi-au permis plata unei săptămâni de vacanţă”.

  • Statistica sărăciei: câte familii din România nu-şi permit să cumpere mâncare

    Cheltuielile importante (întreţinerea locuinţei, rate, plata utilităţilor etc.) nu pot fi acoperite din veniturile lunare de către 32,2% din gospodării, arată studiul „Condiţiile de viaţă ale populaţiei în anul 2015”, dat publicităţii de Institutul Naţional de Statistică (INS), informează Mediafax

    Dintre plăţile pentru care s-au înregistrat restanţe în cursul anului 2015, cele mai frecvente cazuri au fost la energia electrică şi abonamentul radio (54,6% din gospodăriile cu restanţe), întreţinerea locuinţei (53,2%) şi abonamentul telefonic (34,1%). Ponderi reduse s-au înregistrat la restanţele pentru rate la împrumuturi (9,1%) – „explicabil prin specificul acestor tipuri de plăţi care sancţionează mai sever nerespectarea termenelor de plată, precum şi prin frecvenţa redusă a gospodăriilor care au de restituit împrumuturi”, notează autorii studiului.

    De asemenea, 21% din gospodăriile populaţiei „nu şi-au permis consumul a cel puţin un fel de mâncare cu carne sau peşte o dată la două zile”, se mai arată în studiul INS. Documentul mai consemnează şi că 13,1% din gospodării „nu şi-au permis menţinerea unei temperaturi adecvate în locuinţă”, iar 69,2% „nu şi-au permis plata unei săptămâni de vacanţă”.

    Citiţi continuarea www.mediafax.ro

  • Statistica sărăciei: câte familii din România nu-şi permit să cumpere mâncare

    Cheltuielile importante (întreţinerea locuinţei, rate, plata utilităţilor etc.) nu pot fi acoperite din veniturile lunare de către 32,2% din gospodării, arată studiul „Condiţiile de viaţă ale populaţiei în anul 2015”, dat publicităţii de Institutul Naţional de Statistică (INS), informează Mediafax

    Dintre plăţile pentru care s-au înregistrat restanţe în cursul anului 2015, cele mai frecvente cazuri au fost la energia electrică şi abonamentul radio (54,6% din gospodăriile cu restanţe), întreţinerea locuinţei (53,2%) şi abonamentul telefonic (34,1%). Ponderi reduse s-au înregistrat la restanţele pentru rate la împrumuturi (9,1%) – „explicabil prin specificul acestor tipuri de plăţi care sancţionează mai sever nerespectarea termenelor de plată, precum şi prin frecvenţa redusă a gospodăriilor care au de restituit împrumuturi”, notează autorii studiului.

    De asemenea, 21% din gospodăriile populaţiei „nu şi-au permis consumul a cel puţin un fel de mâncare cu carne sau peşte o dată la două zile”, se mai arată în studiul INS. Documentul mai consemnează şi că 13,1% din gospodării „nu şi-au permis menţinerea unei temperaturi adecvate în locuinţă”, iar 69,2% „nu şi-au permis plata unei săptămâni de vacanţă”.

    Citiţi continuarea www.mediafax.ro

  • Quartz: România, una dintre cele mai sărace ţări din UE, ar putea fi următorul hub pentru start-up-uri

    De-a lungul celor aproape trei decenii trecute de la căderea comunismului ţara a stat în umbră la nivel internaţional, relatează Sarah Shearman în publicaţia Quartz. Cu toate acestea, un alt tip de revoluţie, unul mai tăcut, s-a dezvoltat în spatele scenei. Datorită culturii, istoriei, sistemului de educaţie, infrastructurii, Bucureştiul a “născut” o nouă generaţie de antreprenori în tehnologie care speră să pună ţara pe harta start-up-urilor, continuă jurnalistul american.

    În articol se menţionează faptul că România este a doua economie din Europa cu cea mai rapidă creştere, după Irlanda, că o combinaţie de studenţi bine educaţi, salarii mici şi costuri de operare mici a transformat ţara într-un loc atractiv pentru companiile mari să facă outsourcing. Însă în ultimii cinci ani, tot mai multe start-up-uri au început să apară în peisaj, ajungând la 170 la nivel naţional, potrivit European Digital City Index.

    Unul dintre factorii care au dus la acest boom în tehnologie din România identificaţi în articol este viteza internetului. Potrivit raportului “State of the internet” al companiei Akamai, ROmânia are cel mai rapid internet din Europa şi se clasează pe locul şase la nivel global la acest aspect, cu o viteză medie de 57,7 Mbps înregistrat în al treilea trimestru din 2015.

    Chiar dacă industria IT este încă un domeniu al bărbaţilor, de notat este faptul 29% din forţa de muncă din ITC sunt femei, ceea ce înseamnă că România este a trea ţară din lume la acest capitor, doar în Bulgaria sau Estonia lucrează mai multe femei în IT, potrivit Eurostat. “Aceasta este o moştenire din comunism când femeile trebuia să muncească şi multe femei, pe lângă faptul că aveau grijă de familie, aveau şi o slujbă”, a declara Alexandra Anghel, co-fondator şi CTO al Appticles.

    Puteţi citi aici cum arată viaţa în Sillicon Valley de România (Cluj-Napoca)

    Sarah Shearman notează că cea mai mare provocare pentru industria locală este accesul la finanţare. Startup-urile din România au primit 13,1 milioane de euro finanţare de-a lungul ultimilor 10 ani, pe când start-up-ruile londoneze au primit 8,3 miliarde de euro, în aceeaşi perioadă, potrivit European Digital City Index.

    O altă problemă este faptul că încă există o diferenţă majoră între populaţia urbană şi cea rurală din România ceea ce îi face pe antreprenori să se uite către Occident pentru extindere. Un exemplu dat de Shearman este Aliens by Daria şi robotul lor Woogie, despre care am scris aici. Ţintesc piaţa SUA deoarece acolo există potenţial mai mare (30 milioane de potenţial clienţi, estimează Bogdan Coman, co-fondator al Aliens by Daria) deşi îl promovează şi îl testează în România.

    Un alt element semnalat este faptul că românii pot pleca uşor şi munci în alte ţări din UE ceea ce îi face pe antreprenori să-i reţină cu greu pe angajaţi, care pot fi “furaţi” de companiile mari.

    Articolul se încheie într-o notă optimistă datorită faptului că Londra nu mai pare să fie locul ideal pentru start-up-uri din cauza Brexitului, iar în alte oraşe precum Berlin, Barcelona sau Amsterdam  costurile cresc, iar acest lucru ar putea fi o oportunitate pentru  Bucureşti.

     

  • Ţara care schimbă legea pentru a scăpa de cerşetorii români. “Cerşitul pe străzile ţării noastre nu va rezolve problema sărăcie din România”

    Stockholmul analizează posibilitatea interzicerii cerşetoriei, a declarat ministrul suedez al Administraţiei locale, Ardalan Shekarabi, care a precizat că studiază restricţiile în vigoare în alte state nordice, relatează site-ul The Local.

    “Cerşitul pe străzile din Suedia nu va putea să rezolve niciodată problemele majore de excluziune şi sărăcie din România şi Bulgaria,” a declarat Shekarabi, cu ocazia unei reuniuni la Reykjavik cu omologii săi din statele nordice.

    Danemarca a interzis deja această practică la nivel naţional, în timp ce Norvegia a permis autorităţilor locale să introducă interdicţii.

    Pe de altă parte, până în prezent, Suedia a încercat să abordeze problema prin realizarea de acorduri cu România şi Bulgaria pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor în ţările lor natale.

    “Cu toate acestea, cerşitul continuă, iar poziţia noastră este că cerşetoria în Suedia nu este o soluţie pentru discriminarea, sărăcia şi excluziunea socială suferită în ţările în cauză,” a mai spus oficialul suedez.

    Un sondaj efectuat de SVT, în luna aprilie 2015, a constatat că, la data respectivă, în Suedia, erau între 3.400 şi 4.100 din alte ţări ale UE – în principal din Bulgaria şi România. Această cifră a fost de peste două ori mai mare faţă de numărul înregistrat în anul precedent.

  • Povestea incredibilă a oraşului care a costat o avere şi are doar o mână de locuitori – GALERIE FOTO

    Naypyidaw a devenit capitala Birmaniei în 2005, fiind în acea vreme mai mult un proiect decât un oraş bine definit.

    Autorităţile au decis construirea oraşului având de la început intenţia ca acesta să fie capitala statului. Investiţiile în infrastructură au fost uriaşe, deşi Birmania este o ţară cunoscută mai ales pentru conflictele militare şi traficul de droguri, iar majoritatea populaţiei trăieşte la limita sărăciei.

    Deşi proiectul este în proporţie de 80-90% finalizat, gradul de ocupare al oraşului este de sub 5%. De aici provine şi numele de “capitala fantomă”, aşa cum a fost Naypyidaw denumit de către presa internaţională.

    Autostrada ce duce la Naypyidaw are 11 benzi pe sens, însă în marea parte este goală. Încrederea autorităţilor în acest proiect este de neînţeles, avaând în vedere comparaţia dintre preţul apartamentelor şi faptul că doar cei mai bogaţi oameni din Burma îşi permiteau accesorii de bază, precum telefoanele mobile.

    Naypyidaw a fost construit, susţin autorităţile, datorită poziţiei mai “sigure” decât vechea capitală (Rangoon). Cu toate acestea, există zvonuri că liderii militari ai statului ar fi fost îndemnaţi de către aşa-numiţii cititori în stele să demareze proiectul.

    POVESTEA INCREDIBILĂ A UNUI ORAŞ-FANTOMĂ

  • Spitalele cumpără rinichi de la săraci pentru a-i vinde bogaţilor. “În unele sate foarte mulţi săteni trăiesc cu un singur rinichi, iar operaţiile sunt realizate chiar acolo”

    În India traficul de organe este un business profitabil. Săptămâna trecută poliţia a arestat cinci doctori de la unul dintre spitalele respectate din ţară, L.H. Hiranandani, dar şi CEO-ul şi directorul spitalului pentru presupusa lor implicare într-o reţea de trafic de organe, informează Quartz

    Tot mai mulţi adulţi săraci ajung să-şi vândă rinichii pentru a putea supravieţui. Poliţia a iniţiat acţiunea în urma primirii unui pont de la un muncitor din spital, astfel autorităţile au descoperit o operaţiune de transplant suspiciosă. O femeie a suferit o intervenţie chirurgicală de transplat de rinichi pentru a-şi dona organul soţului ei, însă s-a dezvăluit că femeiea era din satul Gujarat şi nu avea nicio legătură cu bărbatul în cauză.

    În conformitate cu legea indiană, numai rudele apropiate pot dona rinichii lor pacienţilor care au nevoie. Cumpărarea şi vânzarea este strict interzisă şi se pedepseşte cu amendă şi închisoare.

    Acest scandal a apărut la doar câteva săptămâni după ce poliţia din Gujarat l-a arestat pe Santosh Raut, poreclit Dr. Horror, presupusul şef al unei reţele internaţionale de trafic de organe implicată în realizarea a peste 1000 de transplanturi ilegale de rinichi de-a lungul Indiei, Nepalului sau Myanmar şi Sri Lanka.

    În iunie, o altă reţea a fost descoperită la prestigiosul spital Indraprastha Apollo din New Delhi, unde au fost găsite documente false pentru a demonstra că donatorii erau rude cu destinatarii organelor. În realitate donatorii erau plătiţi cu 4500 de dolari pentru rinichii lor, care apoi erau vânduţi pentru sume mult mai mari cu un profit gras, potrivit Quartz.

    În India donarea de rinichi se poate realiza numai în cazul în care procedura primeşte aprobarea guvernului pentru a se asigura că nu sunt bani implicaţi în această procedură. De asemenea, se pot recolta organe de la persoanele aflate în moarte cerebrală, cu permisiunea familiilor lor.

    În jur de 200.000 de indieni au nevoie de transplante de rinichi în fiecare an, cererea depăşind cu mult oferta. “În unele sate din West Bengal sau Bihar foarte mulţi săteni trăiesc cu un singur rinichi, iar operaţiile sunt realizate chiar acolo. Este o piaţă foarte prosperă unde bişniţarii profită de săraci”, a spus Rishi Kant, reprezentantul ONG-ului Shakti Vahini pentru Hindustan Times.

  • Sărăcia şi dorinţa femeilor de a-şi dezvolta cariera amână decizia tinerilor privind prima căsătorie

    În 1980, o femeie din România se căsătorea pentru prima dată la vârsta de 22 de ani, iar un bărbat la 25 de ani. În 2015, vârsta medie a femeilor la prima căsătorie a fost de 27,4 ani, iar a bărbaţilor de 30,6 ani. Ce s-a schimbat?

    Amânarea cu 5,5 ani, în medie, a căsătoriei în ultimii 35 de ani reprezintă o schimbare care are la origini mai multe motive, pornind de la dorinţa femeilor de a-şi dezvolta o carieră până la nesiguranţa dată de nivelul scăzut de trai al tinerilor, explică specialiştii.

    „Există o tendinţă de amânare a căsătoriei, însă aceasta porneşte de la condiţiile scăzute de viaţă. Tinerii au nevoie de casă şi de alte lucruri, nu mai suntem în vremea comunismului, când fiecare primea casă atunci când se căsătorea. Astăzi tinerii cu cât trăiesc mai sărac, cu atât mai mult au tendinţa de a amâna căsătoria“, a explicat sociologul Alfred Bulai. El a mai precizat că şi migraţia a contribuit la aceste statistici, având în vedere că, dintre cei aproxiamtiv 3 milioane de români plecaţi la muncă în străinătate, o pondere importantă o reprezintă tinerii, care dacă s-au căsătorit peste graniţe nu sunt înregistraţi în România.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Academicianul Răzvan Teodorescu: „Sărăcia românilor este o consecinţă a ortodoxiei!”

    O eminenţă cenuşie a României, un apropiat al multor politicieni cu pete mari pe CV, Academicianul Răzvan Teodorescu face o afirmaţie „interesantă” în Historia.ro. Potrivit opiniei sale, creştinismul ortodox este cauza principală a sărăciei românilor. Cum nu suntem avizaţi să comentăm acest lucru, doar vă punem la dispoziţie textul care conţine această convingere…

    Totuşi, dacă Răzvan Teodorescu vrea să facă cu adevărat o analiză obiectivă a cauzelor situaţiei dezastruoase în care se găseşte România, ar fi interesant să aflăm ce crede despre fraţii lui masoni care, alături de el, au condus această ţară de 26 de ani. Oare Masonul Răzvan Teodorescu nu se simte şi el responsabil de sărăcia românilor? Că doar masonii au pus umărul din greu la spolierea acestei ţări. Astăzi nu mai este o enigmă faptul că toate guvernele postdecembriste au fost pline de masoni! Cu el în frunte!

    Răzvan Teodorescu: ”Dacă luăm în considerare cercetările şcolii de Sociologie a Religiilor, constatăm o problemă a raportului său economie-religie; pretutindeni calvinii sunt mai bogaţi decât luteranii, luteranii mai bogaţi decât catolicii, aici se oprea analiza lui Max Weber. Extinzând teoria, catolicii sunt mai bogaţi decât ortodocşii şi ortodocşii, mai bogaţi decât islamicii, cu excepţiile artificiale: Luxemburg şi Qatar. Asta, din cauza unui tip de educaţie pe care ţi-l dă Ortodoxia, care nu este cel al protestantului. Consider că Ortodoxia e legată de o anumită rămânere în urmă economică. Protestantul ştie că el este o fărâmă, un nimic în mâna dumnezeirii, el este născut din păcatul lui Adam şi al Evei şi trebuie să muncească continuu ca să-i placă lui Dumnezeu. Trebuie să fie adeptul lui „Times is money“ şi chiar să se bucure puţin de plăcerile trupului. Răsăriteanul, de la Sfinţii Părinţi din secolul al IV-lea, ştie că omul este o parte din Dumnezeu, este făcut aidoma Lui, de aceea când se căsătoreşte în Biserică i se pune o coroană pe cap pentru că, pentru o clipă, este Împăratul lumii. Şi pentru că este asemenea lui Dumnezeu, Dumnezeu îl ajută. Dumnezeu îi face de toate, iar el stă, se uită, se roagă, se mai joacă cu nişte mătănii, aici se înrudeşte cu islamicul. Este o altă educaţie.”