BusinessMagazin

Tag: sanatate

  • Cele mai dinamice companii din sănătate: Pastila de adrenalină din pandemia de COVID-19

     

    Piaţa serviciilor medicale private s-a menţinut pe creştere şi în pandemia de COVID-19 în contextul în care tot mai mulţi pacienţi au ales să se trateze la privat. Marii jucători de pe această piaţă au continuat investiţiile în dezvoltare şi chiar au intrat pe nişe care le-au asigurat afaceri în creştere. Testarea pentru a depista infecţia cu COVID-19 este un sector care a generat business suplimentar, laboratoarele care au intrat pe lista autorităţilor ca unităţi acreditate pentru a testa prin metoda PCR infecţia cu noul coronavirus şi-au crescut semnificativ afacerile în 2020 faţă de anul anterior. De altfel şi înainte de pandemie laboratoarele de analize reprezentau divizii profitabile şi un motor important de creştere pentru jucătorii care activează în această piaţă.

    Sistemul privat de sănătate a atras noi pacienţi în condiţiile în care spitale de stat se converteau rând pe rând anul trecut în unităţi COVID, iar accesul pacienţilor la medicii de la stat a fost restricţionat. Mai mult, marii jucători de pe această piaţă au continuat investiţiile în dezvoltare, în deschidere de noi clinici şi achiziţie de echipamente de ultimă generaţie. Cei mai mulţi jucători s-au adaptat rapid la noile condiţii din piaţă, au luat măsuri de prevenţie pentru a ţine clinicile şi secţiile de spitale deschise prin realizarea de triaje şi au intrat şi pe nişa testări PCR pentru infecţia cu noul coronavirus.

    Anul trecut au raportat afaceri în creştere cu două cifre cei mai mari jucători de pe piaţă, MedLife, Regina Maria, Sanador, dar s-au remarcat şi jucători importanţi din provincie, precum spitalul Sf. Constantin din Braşov, controlat de Mihai Miron, care a bifat plus 41% în business anul trecut, sau Ovidius Clinical Hospital din Constanţa, unitate medicală deschisă în 2014 de mai mulţi medici români, ce a raportat afaceri de 55 milioane de lei, mai  mari cu 44% faţă de anul anterior.

    Creşteri importante au avut şi Materna Care din Timiş, un business local preluat în 2019 de reţeaua de sănătate Regina Maria. Spitalul din Timiş  a finalizat anul trecut cu afaceri de 51,7 milioane de lei, mai  mari cu 72%, potrivit datelor publice. Un avans semnificativ a înregistrat anul trecut, în plină pandemie, şi Centrul Medical TopMed, un business demarat  în Târgu-Mureş în 1996 de medicul Florin Gomotîrceanu, care operează acum un spital privat ce asigură şi servicii pe radioterapie şi  oncologie. Datele publice arată că TopMed a raportat un avans cu 97% în business, potrivit datelor publice.

    Interesul absolvenţilor de liceu pentru facultatea de medicină este din nou în creştere, iar principalul factor care a crescut acest interes îl reprezintă angajabilitatea de 100% în acest domeniu. „Un rezident ajunge la 4.000-5.000 de lei. Salariile sunt corespunzătoare pregătirii lor, poţi să înveţi fără să ai gândul asigurării zilei de mâine”, a spus Anca Buzoianu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu”, Cluj, la evenimentul ZF Health & Pharma Summit.

    Datele de la Registrul Comerţului arată că doar pe segmentul de asistenţă medicală  specializată (cod CAEN 8622) funcţionau anul trecut 7.951 de firme pe piaţa locală, cu afaceri totale de circa 7,2 miliarde de lei şi 32.500 de salariaţi, faţă de 7.300 de firme cu un an în urmă, ce raportau afaceri totale de 6,4 miliarde de lei şi aveau 31.000 de salariaţi. Cele mai multe firme sunt înregistrate în Bucureşti, restul entităţilor fiind active în oraşe mari din ţară.

    Această piaţă este puternic consolidată la vârf, cei mai mari trei jucători din acest sector, MedLife, Regina Maria şi Sanador, mizând pe expansiune prin investiţii constante. Centrul Medical Unirea (parte din reţeaua Regina Maria, ce operează mai multe firme)  a avut afaceri de 733 milioane de lei anul trecut, plus 30% şi
    2.660 de angajaţi. Firma MedLife SA (parte din grupul Medlife) a raportat afaceri de 508 milioane lei şi avea 1.551 de angajaţi anul trecut. Pe piaţa locală grupul MedLife operează o reţea de clinici private, laboratoare, spitale şi o reţea de farmacii. MedLife este singura companie listată la Bursa de Valori Bucureşti. Firma MedLife SA face parte din grupul MedLife, care include peste 35 de firme, potrivit ultimelor date de la oficialii companiei. 

    Un alt mare jucător  de pe piaţă este Sanador, cu afaceri de 409 milioane de lei anul trecut, în creştere cu circa 15%, şi 1.300 de angajaţi. Reţeaua Sanador (controlată de Doris Andronescu) este formată din spitalul Sanador din Capitală, situat în apropiere de Calea Victoriei, cel mai mare spital privat din România, dar şi din mai multe clinici şi laboratoare.

    Un pariu câştigător pentru operatorii privaţi îl reprezintă spitalele dezvoltate în ultimii ani, deşi de teama COVID-19 în unităţile spitaliceşti au ajuns mai puţini pacienţi atât la privat cât şi la stat. Sistemul medical privat număra anul trecut 159 spitale, 9.500 de paturi şi 97.000 de pacienţi internaţi, adică 5,7% din numărul total de pacienţi internaţi în toate spitalele din ţară, potrivit datelor de la Statistică. Numărul pacienţilor internaţi în spitalele private a scăzut cu  circa 20% anul trecut faţă de anul anterior, potrivit calculelor ZF. Cu toate acestea, numărul de paturi din spitale private a crescut la 9.500, faţă de 9000 de paturi anul anterior (patru spitale în plus).

    Decontările pentru spitalele private s-au ridicat anul trecut la 781 de milioane de lei (160 milioane de euro), în creştere cu 13% faţă de anul anterior. Altfel spus, spitalele private au beneficiat de 7% din bugetul total alocat spitalelor de pe piaţa locală. Spre comparaţie, în 2017, doar 4,5% din totalul decontărilor pentru spitale se duceau către privat (respectiv
    474 milioane de lei), iar restul ajungeau la spitalele publice. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate este instituţia finanţată în principal din contribuţiile asiguraţilor  care se ocupă de acoperirea nevoilor populaţiei pentru serviciile de sănătate. Cererea este mare pentru serviciile de spitalizare de zi, pacienţii vin pentru echipa multidisciplinară dar şi pentru aparatura modernă care le asigură tratamentul.

    Spre comparaţie, la stat figurau 368 de spitale, cu 125.000 de paturi şi 1,6 milioane de pacienţi internaţi anul trecut, în scădere cu 34% anul trecut, potrivit datelor publice.

    Şi laboratoarele reprezintă divizii profitabile şi un motor important de creştere pentru jucătorii care activează în această piaţă, cele mai mari companii raportând creşteri. Testarea pentru a depista infecţia cu COVID-19 a crescut semnificativ businessul acestor operatori, cu două cifre chiar la jucătorii din top. De pe piaţă au dispărut 10 laboratoare, semn că anul 2020 a fost dificil pentru jucătorii mici şi acest sector fiind consolidate puternic la vârf.

    Deşi sistemul de sănătate este lovit de pandemia de COVID-19, mulţi jucători privaţi estimează că vor finalize cu afaceri în creştere chiar şi cu două cifre anul acesta.

    Cei mai mulţi oferă servicii şi în relaţie cu Casa de Sănătate şi Asigurări, ce s-a bucurat de bugete în creştere în ultimii ani. Anul trecut, Casa a decontat  5 miliarde de lei pe  serviciile medicale private şi de stat în ambulatoriu anul trecut (asistenţă medicală primară, asistenţă medicală pe specialităţi clinice, asistenţă pentru specialităţi paraclinice),  din care 1,5 miliarde lei pe asistenţă medicală pe specialităţi clinice. Aproape 11 miliarde lei au mers către serviciile medicale din spitale iar alte 12 miliarde de lei către produse farmaceutice, materiale sanitare şi dispozitive medicale.

    În top zece meserii ale viitorului, cinci au legătură cu sectorul de sănătate: asistentă medicală, fizioterapeut, îngrijitor de bătrâni sau bolnavi, manager în sistemul medical/sanitar, alt tip de personal medical, arată un raport al Biroului de Statistică pe piaţa muncii din SUA (U.S. Bureau of Labor Statistics), citat de Visual Capitalist. Jobul de asistentă medicală va fi al doilea cel mai căutat loc de muncă în acest deceniu, potrivit raportului citat. Astfel, în perioada 2020-2030 numărul de asistenţi medicali va creşte cu peste 50%.

     

    Spitalul Sf. Constantin din Braşov, investiţii în echipamente de ultimă generaţie

    Spitalul privat Sf. Constantin din Braşov, unul din cei mai mari zece jucători privaţi de pe piaţa locală, deschis în urmă cu zece ani şi controlat indirect de Mihai Miron (desen), antreprenorul care deţine Ropharma, şi-a crescut afacerile cu 59% în prima jumătate a acestui an pe fondul cererii mai mari pentru serviciile medicale şi ţinteşte până la final de an depăşirea pragului de afaceri de 100 milioane de lei. Şi anul trecut a fost unul cu creşteri, spitalul a finalizat cu afaceri de 88 milioane de lei, plus 41%.

    Secţiile cu ponderi semnificative în cifra de afaceri sunt chirurgia generală (19%), cardiologie şi chirurgie cardiovasculară (19%), laboratorul de analize medicale şi imagistică (9%), chirurgie robotică (8%). Spitalul oferă servicii medicale şi în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate pe programele de oncologie, ortopedie dar şi chirurgie cardiovasculară.

    Regiunea Braşovului asigură 47% din pacienţii spitalului, 23% din pacienţi au fost din regiunea sud (Bucureşti şi judeţul Prahova având o pondere semnificativă în această regiune), din Moldova 17% (Iaşi, Bacău şi Vrancea fiind judeţele cu cea mai mare pondere din această regiune), iar din Transilvania şi Banat 13% (cu o pondere semnificativă a pacienţilor din judeţul Sibiu).

    În 2019, spitalul a finalizat investiţia de 18 milioane de euro în dublarea capacităţii, prin extinderea într-o nouă clădire. Dezvoltarea s-a făcut în etape, pe un teren de trei hectare şi în clădiri preluate de antreprenorul Mihai Miron de la compania Pantex, aflată în insolvenţă. Noua clădire a spitalului din Braşov, ce se întinde pe circa 11.500 de metri pătraţi, este dotată cu şase săli de operaţie şi două săli de transplant, cu o secţie de terapie intensivă de peste 250 mp, arată ultimele date.

    Spitalul este operat de firma Teo Health, din acţionariatul căreia fac parte Mihai Miron (indirect) (desen dreapta), Floriean Firu, Vlad Teodorescu, dar şi medici din cadrul unităţii.  Alin Rădăşanu este preşedintele consiliului de administraţie al spitalului Sf. Constantin din Braşov. În spital lucrau
    287 de angajaţi anul trecut.

     

     

    Gral Medical ţinteşte afaceri mai mari cu 25% în acest an

    Operatorul de servicii medicale private Gral Medical, unul din cei mai mari  jucători de pe piaţă, controlat de antreprenorul român Robert Şerban (foto jos), ţinteşte în acest an afaceri mai mari cu 20-25%, până la
    45 milioane de euro. Anul trecut Gral a fost unul din laboratoarele medicale acreditate pentru a face teste de depistare a infecţiei cu COVID, ceea ce a dus la creşterea afacerilor acestei divizii. Oficialii companiei anunţau că numărul pacienţilor a crescut în primul semestru din acest an cu 70% în provincie şi cu 30% în Capitală. Pentru acest an compania are un buget de investiţii de 7 milioane de euro şi plănuieşte să realizeze două spitale oncologice dar şi să deschidă centre regionale de recoltare în zonele în care este deja prezent.

    Datele oficiale de la Ministerul de Finanţe arată că doar firma Gral Medical a finalizat 2020 cu afaceri de 176 milioane de lei, în creştere cu 24% şi un profit net de
    8,3 milioane de lei. Compania avea 500 de angajaţi anul trecut. Gral Medical face parte din grupul Gral, alături de Medical Center Gral.

    Compania Gral deţine 17 laboratoare, 38 de centre regionale de recoltare, 16 clinici şi centre de imagistică dar şi 5 spitale de oncologie cu o capacitate de 120 de paturi.

    Ultimele date arată că în primele şase luni compania a avut afaceri de 25 milioane de euro, plus 50% faţă de perioada similară a anului trecut. Cele mai mari creşteri le-au avut diviziile de laboratoare şi centrele  de imagistică şi serviciile oncologice.

    Compania a investit constant în dezvoltare, iar în 2018 a demarat o investiţie greenfield într-un centru oncologic în centrul oraşului Piteşti, un proiect estimat la 5 milioane de euro.  OncoFort Piteşti este un proiect greenfield desfăşurat pe 900 mp, lucrările au fost deja iniţiate, iar termenul de la care pacienţii argeşeni vor primi un tratament este sfârşitul anului.

    În România sunt 126.000 de pacienţi cu afecţiuni oncologice înscrişi în Programul Naţional de Oncologie. Costul mediu pe pacient tratat pe an se ridică la 12.000 de lei, potrivit datelor publice.

     

     

    Clinica Sante, afaceri cu o reţea de laboratoare

    Clinica Sante, unul din cei mai mari operatori de laboratoare medicale, înfiinţat în 1995, şi-a mărit afacerile cu 23% anul trecut faţă de anul anterior, potrivit datelor publice şi calculelor ZF. Compania a ajuns la 147 milioane de lei şi peste
    800 de angajaţi.

    Clinica Sante este una din companiile care s-au aflat la debutul pandemiei pe lista Ministerului Sănătăţii de laboratoare acreditate să testeze PCR pentru a depista infecţia cu COVID-19. Afacerile operatorilor de laboratoare care au primit acreditare pentru a testa pacienţii pentru COVID au crescut semnificativ, s-a dezvoltat practic o nouă nişă pentru aceste companii, mai ales în contextul în care anul trecut era obligatoriu un test PCR pentru a călători în afara ţării. În creştere a fost şi profitul Clinicii Sante, anul trecut compania a raportat profit de 33 milioane de lei, faţă de 17,8 milioane de lei anul anterior. În mai bine de două decenii de activitate, compania a ajuns la 200 de centre de recoltare în toate judeţele ţării.  Afacerile laboratoarelor medicale au avut o evoluţie accelerată în ultimii ani pe piaţa locală şi înainte de pandemia de COVID-19.

    În România numărul asistenţilor medicali în sistemul public a ajuns la peste 87.000 în 2020, în creştere constantă în ultimii ani, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică. Salariile medicilor şi asistentelor din sistemul sanitar de stat s-au mărit în 2018, ceea ce a făcut ca un medic să câştige peste 2.000 de euro net lunar, iar o asistentă circa 1.000 de euro, arată calculele ZF făcute pe baza datelor publicate de câteva spitale. Totuşi, salariile variază în funcţie de complexitatea secţiei şi de experienţă, astfel că sumele finale pot fi mai mici.

    Cel mai mare jucător din piaţa de laboratoare este Synevo România, reţeaua care face parte din grupul suedez de servicii medicale private Medicover, care a ajuns la 321 mil. lei afaceri în 2020, după o creştere de 9% faţă de anul anterior. În piaţă activează şi Bioclinica, un business românesc dezvoltat de antreprenorul Cristinel Gheorghiu în Timişoara dar şi reţeaua Synlab, controlată de germani, I.D.S. Laboratories, controlată de medicul Nicolae Cristian Popescu.

    Strategia jucătorilor din piaţă a fost să meargă cu laboratoare sau puncte de recoltare în curtea spitalelor publice, acolo unde nu există încă acest serviciu pentru pacienţi oferit de stat.

    Pe piaţa locală sunt aproape 2.100 de laboratoare medicale private, faţă de  397 în 2000. Paradoxul este că în laboratoarele medicale private plafoanele se epuizează în primele zile ale lunii, deşi decontările de la Casa de Sănătate au crescut.

  • CSR 2021: Dosarul Digital

    Vodafone România

     

    Motivaţie: Pentru asistenţii sociali, inclusiv cei care activează în zone vulnerabile, unde accesul la servicii sociale şi medicale pentru membrii din comunităţi este redus sau inexistent, realizarea şi actualizarea „dosarului beneficiarului” constituie o muncă  manuală anevoioasă şi mare consumatoare de timp, susţin reprezentanţii Vodafone România.

    În comunităţile defavorizate, spre exemplu, femeile însărcinate ajung pentru prima oară la medic în momentul naşterii. O monitorizare a sănătăţii viitoarelor mame pe tot parcursul sarcinii ar face acordarea de asistenţă medicală – atunci când este cazul – mult mai eficientă, medicii având acces la o fişă minimală de sănătate a beneficiarelor. Proiectul „Dosarul Digital” a fost lansat din dorinţa de a facilita munca asistenţilor sociali şi de a înlocui clasicul dosar cu şină care, în multe dintre cazuri, ajunge să cântărească kilograme, cu o soluţie digitală, sigură şi modernă, accesibilă oricând, de pe orice dispozitiv electronic.

     

    Descrierea proiectului: „Dosarul digital” a fost finanţat de Fundaţia Vodafone România cu un buget de 266.500 de lei prin programul strategic „Connecting for Good” şi a fost dezvoltat de Fundaţia Dezvoltarea Popoarelor Filiala Cluj (FDP Cluj), cu sprijinul Code for Romania, în cadrul programului Civic Labs.

    Proiectul constituie alternativa electronică a dosarului clasic, cu şină, şi le permite asistenţilor sociali colectarea datelor despre beneficiari în format electronic, păstrarea unui istoric al acestora accesibil oricând, de pe telefon, tabletă, sau PC, raportarea simplificată către Direcţiile Generale de Asistenţă Socială, dar şi reducerea timpului alocat centralizării, transcrierii şi construirii de rapoarte, datele putând fi colectate şi introduse în platforma „Dosarul Digital” în timp real. Nu în ultimul rând, soluţia permite configurarea unor formulare conform nevoilor fiecărei organizaţii sau instituţii.

     

    Rezultate: Până în prezent, 45 de ONG-uri şi instituţii publice din sectorul serviciilor sociale şi asistenţei sociale utilizează „Dosarul Digital” în activitate curentă, eficientizând-o şi maximizând timpul petrecut cu beneficiarii. 150 de profesionişti din domeniul serviciilor sociale au utilizat soluţia digitală până acum. Ţinta este ca până în martie 2022 un număr de 120 de instituţii şi ONG-uri să utilizeze platforma.

  • Proiecţie sumbră despre viitor: Următoarea pandemie ar putea fi mult mai periculoasă decât Covid-19

    Viitoarele pandemii ar putea fi chiar mai periculoase decât Covid-19, iar lumea ar trebui să se asigure că este pregătită pentru următorul atac viral, a declarat unul dintre creatorii vaccinului Oxford-AstraZeneca, potrivit Reuters.

    Noul coronavirus a ucis 5,26 milioane de oameni în întreaga lume, potrivit Universităţii Johns Hopkins, a şters trilioane de dolari din economiile mondiale şi a dat viaţa peste cap a miliarde de oameni.

    „Adevărul este că următoarul virus ar putea fi şi mai rău. Ar putea fi mai contagios, mai letal, sau chiar ambele”, a declarat Sarah Gilbert în cadrul conferinţei Richard Dimbley, potrivit BBC. „Nu va fi ultima dată când un virus ne ameninţă vieţile şi mijloacele de trai”.

    Gilbert, profesor la Universitatea din Oxford, este de părere că lumea ar trebui să se pregătească din timp pentru următorul virus.

    „Progresele pe care le-am făcut şi cunoştinţele pe care le-am dobândit în timpul pandemiei de coronavirus nu trebuie irosite sub nicio formă”.

    Eforturile de a pune capăt pandemiei de Covid-19 au fost inegale şi fragmentate, marcate de accesul limitat la vaccinuri în ţările cu venituri mici, în timp ce statele bogate aplică deja schema de vaccinare cu trei doze.

    Un grup de specialişti în sănătate înfiinţat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru a revizui gestionarea pandemiei SARS-CoV-2 a cerut finanţarea permanentă pentru dezvoltarea unei capacităţi mai mari de a investiga pandemiile.

    Focarul de Covid-19 a fost detectat pentru prima dată în China la sfârşitul anului 2019. Vaccinurile împotriva virusului au fost dezvoltate într-un timp record.

    Gilbert a spus că proteina spike a variantei Omicron conţine mutaţii despre care se ştie că măresc transmisibilitatea virusului.

    „Mutaţiile noii variante ar putea-o face mai rezistentă la vaccinuri şi la anticorpii dezvoltaţi în urma infecţiilor precedente”, a declarat Gilbert, potrivit sursei citate.

    „Până când vom şti mai multe, ar trebui să fim precauţi şi să luăm măsuri pentru a încetini răspândirea acestei noi variante”.

     

  • Ministrul Sănătăţii: Informarea lipseşte. Ne aşteptăm la o creştere după sărbători

    Alexandru Rafila a spus, joi seara, că Ministrul Sănătăţii trebuie să colaboreze cu CNCAV şi să comunice mai mult.

    „Trebuie să colaborăm (cu CNCAV – n.r.) şi trebuie să renunţăm la stereotipuri. Avem tot felul de grupuri de comunicare strategică. Nu am înţeles în ce constă strategia comunicării unor cifre, mereu aceleaşi, în fiecare zi, numărul de cazuri, numărul de decese, numărul de paturi libere la ATI şi cam asta este comunicarea strategică. Colegii din CNCAV eu îi cunosc, eu am mai lucrat cu ei profesional. De exemplu, cu domnul doctor Valeriu Gheorghiţă am fost colegi la Institutul Naţional de Boli Infecţioase Matei Balş. Cred că trebuie să stăm de vorbă şi să încercăm să profesionalizăm campania de comunicare pentru că dincolo de ceea ce facem noi şi facem bine, totuşi sunt profesionişti în comunicare din zona publică şi zona privată şi care să dea un suflu nou campaniei de comunicare”, a spus Rafila, la Digi 24.

    Ministrul Sănătăţii a mai spus că în prezent campania de comunicare se centrează aproape exclusiv pe promovarea vaccinării şi nu şi pe informare, lucru despre care crede că dacă va continua la fel „nu are şanse foarte mari de succes”.

    „Informarea lipseşte. Informaţii găseşti greu în spaţiul public. (…) Informarea nu înseamnă doar un site unde eventual trebuie să cauţi mult ca să poţi să afli anumite răspunsuri, trebuie să mobilizăm organizaţiile profesionale medicale să vină alături de noi, pentru că ne apropiem în 2 luni de zile, probabil după sărbători, s-ar putea să asistăm la o nouă creştere a numărului de cazuri şi atunci trebuie să fim pregătiţi şi cu strategia de comunicare şi, bineînţeles, cu accesul pacienţilor la testare şi la consult şi la tratament în ambulatoriu încă din primele zile de boală”, a mai spus ministrul.

    Acesta a precizat că pregătirea unui număr de paturi este necesară, însă trebuie ţinut cont de faptul că mărind numărul de paturi pentru COVID, se renunţă la un anumit număr de paturi pentru alte patologii.

    „Numărul de paturi în România nu este un elastic de care să tragi. Nu sunt paturi fizice, ci paturi care trebuie deservite de personal. Trebuie să facem un efort ca acele paturi să nu se umple”, a mai spus ministrul Sănătăţii.

    Rafila crede că ţine de fiecare în parte cum va arăta situaţia epidemiologică după sărbători, premisele fiind că vom avea un val 5 „serios”.

  • Reţeaua medicală Regina Maria preia Columna Medical Center, clinică specializată în reproducerea umană asistată şi fertilizare in vitro, cu afaceri de 4,5 milioane euro în 2020

    Reţeaua medicala Regina Maria a preluat Columna Medical Center, cea mai mare clinică în reproducerea umană asistată şi fertilizare in vitro, cu o cifră de afaceri de 4,5 milioane euro în 2020.

    Clinica are 17.000 de pacienţi în fiecare an şi a efectuat 1.000 de tratamente de fertilizare în vitro în 2021.

    „Suntem extrem de încântaţi că o echipă extraordinară se alătură echipelor noastre medicale. Ne dorim ca pacienţii să beneficieze de expertiza integrată REGINA MARIA în ceea ce priveşte îngrijirea completă a sănătăţii reproductive a femeii: de la analize specializate, diagnostic şi chiar managementul endometriozei şi al altor afecţiuni care pot afecta fertilitatea, până la proceduri FIV, chirurgie materno-fetală, urmărirea sarcinii şi naştere, până la gestionarea nou-născuţior prematuri”, a declarat Fady Chreih, CEO al Reţelei de sănătate Regina Maria.

    Potrivit companiei, România este singura ţară din UE care nu are o lege pentru fertilizarea in vitro. În 2010, Ministerul Sănătăţii a aprobat un subprogram care în prezent oferă o finanţare de 10.000 lei/procedură, însă condiţiile sunt limitative pentru multe cupluri. În alte ţări din Europa, statul susţine procedurile de fertilizare in vitro, decontând integral o medie de 3 proceduri.

    „Columna Medical Center a devenit, în cei peste 10 ani de existenţă, locul în care excelenţa specialiştilor în reproducere umană asistată se întâlneşte cu tehnologia de ultimă generaţie. Ne alăturăm eforturilor deja recunoscute ale Reţelei de sănătate REGINA MARIA în ceea ce priveşte sănătatea reproductivă şi medicina femeii, cu peste 100 de angajaţi care înţeleg şi abordează subiectul fertilităţii în toată complexitatea lui medicală şi emoţională. În România, 1 din 5 cupluri de vârstă reproductivă întâmpină probleme de fertilitate, cu o incidenţă egală la femei şi bărbaţi. Cauzele infertilităţii pot fi numeroase şi diferă pentru fiecare persoană şi cuplu în parte. De aceea, ele trebuie să fie adresate de o echipă multidisciplinară de medici, care poate să cuprindă de la ginecologi, embriologi, urologi, geneticieni şi experţi FIV, până la nutriţionişti sau psihologi”, completează Cezara Bucur, Medic primar obstetrică-ginecologie, Columna Medical Center.

    Diagnosticarea infertilităţii se face în urma unor investigaţii complexe, analize de laborator şi imagistică.

    În multe cazuri, infertilitatea poate fi un efect al altor afecţiuni nediagnosticate cum ar fi endometrioza, o boală complexă şi greu de diagnosticat care afectează femeile în perioada fertilă (15-50 de ani). Aproximativ 40-50% dintre femeile cu infertilitate suferă de endometrioză. Vârsta înaintată la care femeile rămân însărcinate este, de asemenea, un factor important în problema infertilităţii, asociat cu o întreagă patologie.

    Tranzacţia este în curs de avizare la Consiliul Concurenţei.

  • Un lider naţional cu ambiţii regionale

    În aproape trei decenii de activitate, Sistemul Medical MedLife a atins statutul de cel mai mare furnizor de servicii medicale de pe piaţa locală, devenind totodată şi unul dintre cei mai dinamici jucători listaţi la Bursa de la Bucureşti. Planurile de dezvoltare pentru următorii ani ale managementului MedLife Group vizează însă obiective şi mai ambiţioase: investiţii în tehnologie, depăşirea pragului de 1 miliard de euro cifră de afaceri şi transformarea într-un jucător din ce în ce mai relevant în regiune.

    „Vom fi prima companie medicală care va atinge anul acesta o treime de miliard de euro. Ne dorim ca în anii următori să  aducem  businessul la jumătate de miliard de euro şi, de ce nu, să visăm mai departe în următorul cincinal sau pe termen mediu”, descrie Mihai Marcu, CEO şi preşedinte al MedLife Group, ţintele financiare fixate pentru businessul asociat, de cele mai multe ori, cu el şi mama sa, medicul Mihaela Cristescu.

    Asociere parţial eronată, spune Marcu, având în vedere numărul mare de achiziţii făcute de-a lungul timpului şi numărul de medici-antreprenori integraţi de-a lungul timpului în cadrul MedLife, cea mai mare parte dintre ei prezenţi acum în managementul companiei. Cu acest spirit antreprenorial la bord, dar cu dimensiunile unei corporaţii, MedLife reprezintă acum cea mai extinsă reţea medicală la nivel naţional de pe piaţa locală şi, din punctul de vedere al vânzărilor, unul dintre cei mai mari jucători de servicii medicale private din Europa Centrală şi de Est.

    A încheiat primele 9 luni ale anului în curs cu o cifră de afaceri consolidată pro-formă în valoare de 1,2  miliarde de lei, în creştere cu 56,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2020 şi o EBITDA pro-formă, care a marcat un plus de 54,6%, faţă de aceeaşi perioadă, cifra raportată pentru primele nouă luni din 2021 fiind de 240,4 milioane de lei, comparativ cu 155,4 milioane înregistraţi în 2020. Potrivit reprezentanţilor companiei toate liniile de business au fost pe un trend ascendent în primele 9 luni ale anului.

    Premisele transformării într-un jucător regional, setate local

    Cum vede Mihai Marcu de acum ambiţiile avute la înfiinţarea MedLife şi cum s-au schimbat de-a lungul timpului? „Trebuie să vă spun cu lipsă de modestie că eu sunt un învingător. Din momentul în care renunţi la poziţia de vicepreşedinte al unei bănci comerciale pe care ai obţinut-o la vârsta de sub 30 de ani, în premieră, cu un salariu foarte bun, pentru a veni într-o firmă cu 30 de angajaţi de bunăvoie, chiar având oferte din piaţă importante, înseamnă că am fost foarte determinat nu să vin la o firmă care rămâne mică, ci la una care poate să fie în top”, descrie el felul în care se raporta la businessul înfiinţat de mama sa, medicul Mihaela Cristescu, în urmă cu 27 de ani.

    Adaugă că, datorită experienţei sale în domeniul bancar, încă de pe atunci putea evalua poziţia de piaţă a unei companii: „Chiar dacă nu ştiam cota de piaţă, cu siguranţă pe atunci eram locul 17 în Bucureşti, fiindcă nu funcţionam decât în Bucureşti, şi eram convins că dacă facem într-un mod profesional management, cu tot ce înseamnă resurse umane, finanţare corectă, marketing  modern, grija faţă de client vom ajunge departe.” Astfel, uitându-se retrospectiv, Mihai Marcu spune că se aştepta dintotdeauna ca MedLife să evolueze până la dimensiunea de acum: „Nu m-am gândit nicio clipă că plec din bancă, dintr-o poziţie foarte călduroasă şi bine plătită într-o companie care nu va creşte ca Greuceanu, în trei zile cât alţii într-un an. Poate exagerez, dar  întotdeauna mi-am dorit aceasta”.

    Ambiţiile lui sunt la fel de mari în continuare, având în vedere contextul în care ne aflăm. „România are unul dintre cele mai mari PIB-uri din zonă. Cred că investitorii la Bursă care investesc în MedLife se aşteaptă ca firmele româneşti listate să devină şi lideri balcanici sau regionali pentru că economia României este cea mai mare din Balcani de departe. În acest moment suntem cu cel puţin o treime, dacă nu la o valoare dublă faţă de oricare dintre vecinii noştri în acest moment. Aşa cum se întâmpla în anii ’90, când capitalul venea din ţările mai bogate, din Turcia, Grecia, Austria, lumea se aşteaptă ca România să aibă resursele necesare să devină lider regional.”

    „În ziua de astăzi, cine nu se dezvoltă, cine nu insistă asupra tehnologiei, cine nu face cercetare, mai ales în domeniul medical, va pierde meciul.” Mihai Marcu, CEO şi Preşedinte, MedLife Group

    Consideră că MedLife se află într-o poziţie privilegiată şi din punctul de vedere al capitalului, în contextul în care principalii competitori de pe piaţa locală, din top 3, sunt deţinuţi de fonduri de private equity. „O companie care aparţine unui fond de investiţii promite investitorilor că îşi pot recupera banii în doi sau patru ani, ceea ce nu le dă şansa şi capacitatea de a se dezvolta regional pentru că nu au timp şi nici nu pot dovedi că în această perioadă de timp pot deveni lideri regionali.

    MedLife este singura companie din domeniul medical de asemenea dimensiuni, cu capital românesc, care are ambiţii naţionale şi regionale şi care cred că are o şansă mare ca în următorii 5-7 ani să ajungă la valoarea de un miliard de euro, are acest avantaj competitiv.”

    Când vine vorba despre capitalul necesar pentru toate aceste dezvoltări, Mihai Marcu spune că au resursele disponibile, chiar mai mult decât necesarul de care ar avea nevoie pentru a-şi îndeplini planurile în următorii ani. „Băncile de abia ne aşteaptă, investitorii abia ne aşteaptă. Suntem o companie cu un comportament financiar ordonat, cu o creştere puternică şi achiziţii dovedite şi suntem atractivi pentru bănci, nu este un secret faptul că băncile locale şi regionale îşi doresc să investească în MedLife.”

    Având în vedere acest context de piaţă, preşedintele şi CEO-ul MedLife a setat strategia de dezvoltare pentru următorii ani pe mai mulţi piloni: programul de achiziţii şi extindere teritorială; investiţii în divizia de cercetare, care continuă să aibă un rol extrem de important în monitorizarea pandemiei; amplificarea procesului de digitalizare şi updatarea tehnologiei din laboratoare, clinici şi spitale, astfel încât să răspundă nevoilor pacientului viitorului.

    „Avem 90 de milioane de euro pentru achiziţii”, descrie executivul bugetul avut în vedere pentru programul de achiziţii şi de extindere teritorială. În acest moment, MedLife are cea mai extinsă reţea din ţară, fiind în peste 25 de oraşe mari şi medii şi fiind singurul operator privat cu o asemenea acoperire la nivel naţional, iar obiectivul lor este să încheie în mod sistematic acoperirea naţională. „Oriunde te-ai afla, poţi ajunge la medic în aproximativ o oră de mers cu maşina, avantaj pe care doar MedLife îl poate oferi pacienţilor în acest moment. Avem perspective ambiţioase şi pentru extinderea la nivel balcanic şi regional, însă analizăm cu atenţie şi acţionăm precaut pentru a ne asigura că modelul nostru de business poate fi replicat cu succes şi în ţările respective”, a adăugat Mihai Marcu.

    Ce pieţe ţinteşte MedLife la nivel regional? „Căutăm pieţe din jurul României cu undeva la 10 milioane de oameni populaţie. Avem nevoie de undeva la 200-400 de milioane de euro în următorii 5-7 ani ca să ne putem dezvolta.”  Precizează că nu îşi doresc să se dezvolte haotic, ci sunt în căutarea unor  pieţe pe care pot deveni lideri sau să ajungă cel puţin în top trei şi unde să se dezvolte din nou la nivel naţional, pe termen mediu şi lung. „Căutăm aceste pieţe, vrem să facem achiziţii şi avem această capacitate de a face achiziţii – avem chiar şi un departament de achiziţii distinct, ceea ce este foarte rar. Acesta scanează continuu companii atât din România, cât şi din străinătate, sistemic, pe cifre de afaceri şi pe creştere, bazându-se pe reputaţia de creştere a acestor companii.

    Este o şansă importantă şi cred că această dezvoltare regională va apărea. N-aş putea să vă spun unde anume ajungem astăzi pentru că e posibil ca pur şi simplu sinergiile noastre şi cunoştinţele noastre să nu fie potrivite într-o ţară X sau Y.” Un alt avantaj în direcţia expansiunii regionale ţine, crede Mihai Marcu, de abilitatea de a se dezvolta la nivel regional în mai multe zone de business: clinici, spitale, laboratoare, precum şi în zona de abonamente – „Vom calibra aceste linii de business în funcţie de cererea pacienţilor din ţările respective.”

    Carte de vizită Mihai Marcu, CEO şi preşedinte al MedLife Group

    ►ŒŒ  Absolvent al Facultăţii de Matematică, Universitatea Bucureşti, Mihail Marcu a lucrat în sistemul bancar începând cu 1993.

    ►Œ  A ocupat diferite funcţii până în 2004, când s-a alăturat afacerii de familie, MedLife.

    ►ŒŽ  Din 2004 până în prezent, Mihail Marcu este preşedinte şi CEO al MedLife, sub conducerea sa compania devenind liderul pieţei de servicii private de sănătate din România.

    Mihai Marcu, CEO şi Preşedinte, MedLife Group: „Avem perspective ambiţioase şi pentru extinderea la nivel balcanic şi regional, însă analizăm cu atenţie şi acţionăm precaut pentru a ne asigura că modelul nostru de business poate fi replicat cu succes şi în ţările respective.”

    Al doilea pilon de dezvoltare al MedLife vizează domeniul oncologiei. Anul acesta, planul de achiziţii şi de dezvoltare la nivel de grup s-a concentrat într-o mare măsură, pe zona de servicii de diagnostic şi de tratament oncologic; MedLife a semnat, de curând, preluarea a două centre în domeniu, Neolife Medical Center şi OncoCard Braşov. „Cred că veţi mai avea surprize importante în perioada ce urmează în acest domeniu, unde ne dorim să dobândim din nou o poziţie mult mai fermă, noi ne-am axat foarte mult pe prevenţie, dar în continuare vrem să dezvoltăm şi segmentul dedicat bolilor cronice, mai ales în contextul în care în România incidenţa oncologică creşte pe foarte multe segmente.” Vor investi astfel semnificativ în aceste direcţii: „Avem foarte multă experienţă dobândită în anii ce au trecut, în special în zona de cercetare de laborator, de analize de laborator, în zona de imagistică medicală, în laboratoarele de anatomie patologică care sunt bine aşezate şi cu o clientelă puternică şi, mai nou, după cum ştiţi împreună cu cei de la Neolife, pe zona de radioterapie. Vrem să închidem acest cerc la nivel naţional şi să avem o reţea care poate să ia de oriunde din ţară un pacient oncologic în orice stadiu ar fi el şi să-i ofere o şansă în plus. Acesta este un domeniu prioritar.”

    O altă linie de dezvoltare ţine de laboratorul central, de domeniul de genetică şi biologie moleculară care, potrivit lui Mihai Marcu, în contextul COVID-19 a dat şi foarte multe rezultate şi a descoperit în premieră o parte dintre tulpinile de coronavirus circulând în România prin secvenţiere. „Am fost primii care au anunţat că tulpina britanică va deveni prevalentă, am fost primii care au anunţat că tulpina Delta va devenit prevalentă şi că le va domina pe celelalte. Nu au fost informaţii date de INSP sau de orice alte autorităţi medicale din România, ci de MedLife. Am devenit un fel de „watchdog” pe această zonă o perioadă lungă de timp şi ne vom face în continuare datoria în această zonă.”

    De asemenea, compania continuă procesul de dezvoltare a proiectului MedPark, cel mai mare hub medical din ţară. Conform reprezentanţilor MedLife, proiectul pilot ar urma să fie lansat la Bucureşti în 2-3 ani, urmând ca modelul să fie replicat şi în alte oraşe mari din ţară, precum Braşov, Sibiu, Cluj, Arad. „Avem o atenţie deosebită în a mări spitalele existente, nu neapărat de a ne mări reţeaua. Credem în Medical Park din Bucureşti, un proiect care merge – cu paşi mici – spre direcţia de a se transforma într-unul dintre cele mai mari unităţi medicale, nu doar private ci şi publice, medicale la nivel naţional.” Investesc şi în direcţia consolidării spitalelor din Braşov pe care le deţin în Braşov, Sibiu, Arad şi Cluj – construiesc noi secţii şi lărgesc aceste unităţi pentru că sunt de părere că unităţile din aceste oraşe unde sunt deja prezenţi trebuie şi să fie mai mari. „Odată cu dimensiunea mai mare, bineînţeles că patologia acoperită este mai mare şi încrederea unui pacient de a se adresa unui spital care are mai multe specializări sub un singur acoperiş este răsplătită. Credem mult în aceste centre medicale multidisciplinare dezvoltate la nivel naţional.”

    Corporatizare în stil antreprenorial

    Având în vedere strategia axată pe achiziţii – de până acum, dar şi când vine vorba de dezvoltările viitoare – l-am întrebat pe Mihai Marcu şi care este cel mai important aspect de care ţine cont atunci când ia decizia integrării unei noi clinici în companie. Caracterul fondatorului, răspunde el, subliniind faptul că cei mai mulţi dintre fondatori rămân alături de ei după semnarea tranzacţiei.

    „S-a creat senzaţia că MedLife este o instituţie care este fondată de familia Marcu şi punct. Aceasta este o informaţie puţin trunchiată pentru că MedLife a achiziţionat sau a făcut fuziune prin absorbţie cu multe companii: numărul acestora a ajuns la 35 în ultimii 12 ani. Acestea au o caracteristică interesantă şi importantă: fie că au rămas cu o minoritate, fie că au vândut sută la sută, fondatorii acestora, în general medici români sau români care au fondat o companie în anii ’90 sau în anii 2000, au rămas în MedLife şi sunt managerii MedLife pentru unităţile respective, conduc acele unităţi şi le dezvoltă.” De asemenea, ei devin achizitori la rândul lor, în regiunea în care activează sau în domeniul în care activează. Aşadar, la masa de conducere a MedLife, formată din 70-80 de manageri care conduc cei peste 8.000 de oameni ai companiei, aproape jumătate sunt antreprenori români. Aceşti antreprenori din domeniul medical stau la aceeaşi masă cu ceilalţi executivi ai MedLife, intraprenorii companiei, şi discută strategii, idei pentru a-şi dezvolta businessul, contribuie la realizarea bugetelor.

    „Cred că acesta este cel mai mare câştig şi cred că suntem o companie unică din punctul acesta de vedere: avem 30-40 de fondatori, împreună cu ceea ce noi numim manageri-intraprenori, care stăm la masă, ne întâlnim frecvent şi încercăm să găsim soluţii la nivel naţional şi pentru a ne face loc pe piaţă. Este un mesaj important faptul că sunt câteva zeci de fondatori români care reuşesc să fie liderii de pe o piaţă şi îndrăznesc să arunce o privire seriosă în jur pentru a vedea dacă nu pot să devină nu doar un lider naţional, ci şi unul regional sau balcanic.”

    Mare iubitor de istorie, Mihai Marcu citeşte mult despre antreprenoriatul românesc în special, despre personaje precum Malaxa sau alte figuri ale perioadei interbelice. Are chiar şi o colecţie de caricaturi interesantă axată pe corupţia şi businessurile la români în ultimul secol. Ce a observat atât în propria experienţă, cât şi în lecturile sale? „Eu sunt din şcoala celor care cred că te naşti cu antreprenoriatul. Tot văd şcoli de antreprenoriat, dar cred că acestea sunt o poveste. Eu mă uit la copiii mei, am o fetiţă şi un băiat fabuloşi şi cred că dintre ei, unul va fi antreprenor şi altul nu”, spune el. De asemenea, punctează că „E foarte clar că un patron nu-şi asumă doar riscuri. Un antreprenor trebuie să îşi asume şi eşecuri.” Or, această cultură este specifică Statelor Unite şi mai puţin populară în România.

    MedLife în cifre

    1,2 mld. lei, cifra de afaceri pro-formă* înregistrată de MedLife în primele 9 luni ale anului, în creştere cu 56% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut

    240,4 mil. lei, EBITDA pro-formă MedLife în primele 9 luni ale anului, în creştere cu 54,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut peste 35 de companii româneşti a integrat MedLife în grup

    7.500 de angajaţi şi colaboratori avea MedLife în decembrie 2020 dintre care 3.000 de medici

    5,5 milioane de pacienţi unici are compania, 750.000 de abonaţi, 30.000 de analize procesează MedLife în fiecare zi

    *Cifra de afaceri pro-formă ilustrează efectul achiziţiilor anunţate în 2020 asupra Grupului MedLife

    „Afaceri cum a deschis Bill Gates în Statele Unite, în garaj, mai sunt alte câteva mii. Dacă un business al unui american nu merge, se concentrează pe altceva, fără a face o dramă din asta. La noi eşecul este considerat o catastrofă, dar nu trebuie să fie aşa, antreprenorul creează şi nu îi ies toate businessurile.” MedLife a depăşit etapa antreprenorială şi, după cum chiar Mihai Marcu spune, s-a transformat într-o „corporaţie cu o cifră de afaceri de peste o treime de miliard de euro la finalul acestui an, cu mii de angajaţi şi cu peste 100 de manageri care conduc mulţi oameni, fiecare dintre ei având propria responsabilitate”. Pe de altă parte, în pofida dimensiunii de corporaţie, compania şi-a păstrat flexibilitatea, capacitatea de inovare rapidă şi de investiţii, spune el. „Dacă eşti antreprenor şi ai 10 ouă într-un coş, nu scoate mai mult de două niciodată, lasă opt ouă să producă, sunt vaca ta de muls care duc businessul de bază mai departe şi care duc responsabilitatea plăţii salariilor şi a dezvoltării companiei. Dacă nu scoţi tot timpul două din coş, să facă pui, vei muri într-o zi. În ziua de astăzi, cine nu se dezvoltă, cine nu insistă asupra tehnologiei, cine nu face cercetare, mai ales în domeniul medical după pandemia aceasta, va pierde meciul.”

    Astfel, dincolo de „meciul dezvoltării” pe orizontală, prin achiziţii, Mihai Marcu sesizează nevoia de inovare, în special în domeniul în care activează. „În MedLife s-a păstrat dinamica antreprenorială. Dorinţa de a investi şi de a inova. De fapt aceasta este cheia unei afaceri. Cine rămâne pe loc va pierde meciul”.

    Din rândul celor mai recente inovaţii, exemplifică prin capacitatea de a oferi consultanţii online, lansată peste noapte în plină pandemie, roboţii de self-pay şi de self check-in – toate pregătite cu un an înainte de contextul pandemic şi care s-au dovedit a fi un avantaj din acest punct de vedere. „Epoca în care medicul pune mâna pe pacient, se uită în ochii lui şi îi ia febra, s-a terminat.

    Medicul vrea să vadă cum arată omul pe dinăuntru, vrea să vadă imagini de la gastroenterologie, de colonoscopie, de endoscopie,  cum arată cordul pe ecograf, cum arată plămânii pe CT, articulaţiile pe RMN şi aşa mai departe. Vrea să îi vadă analizele, să vadă dacă omul are o imunitate bună, vrea să vadă zona de hematologie şi compoziţia sângelui. Vrea să vadă dacă partea de biochimie şi echilibrul chimic al organismului sunt complete. Un diagnostic nu se mai poate lua bazat pe faptul că pacientul are ochii roşii sau alte simptome; este important examenul clinic, dar începe din ce în ce mai mult să fie doar o parte a întregului spectru de investigaţii pe care medicina modernă le oferă”.

    De altfel, el crede că abilitatea de inovare reprezintă condiţia de supravieţuire pentru un business antreprenorial, mai ales în domeniul pe care ei îl reprezintă. Unde vede businessul peste alţi zece ani? „Este clar pentru mine că în 10-15 ani de acum încolo, MedLife nu va mai fi MedLife, chiar dacă vom vorbi despre o companie regională. Probabil că vom vorbi despre Online Medical Services European Center. Cine nu se europenizează, cine nu vede mai departe decât colţul blocului următor, nu va mai exista în următorii cinci sau zece ani, cu siguranţă. Eu nu ştiu cât de mult se vor întâlni pacienţii cu medicii în următorii zece ani şi cât din analizele noastre medicale vor fi făcute chiar de terminalul nostru de telefon din buzunar. Întrebarea e doar când se va întâmpla acest lucru, nu dacă, iar de aceasta nu se îndoieşte nimeni.” Vorbind la modul general, despre sistemul medical per ansamblu, Mihai Marcu observă că medicii români din spitalele publice au făcut „o figură frumoasă în contextul COVID, în sensul dedicării şi sacrificiului, am avut medici cu măşti, unele incomplete, care au stat la capul pacientul muribund şi care au ventilat şi asta nu trebuie uitat”. Este de părere că o îmbunătăţire a sistemului, în condiţii de COVID sau fără, s-ar putea realiza prin intermediul unei medicine centralizate – „Spitalele mici de provincie din oraşe de 10.000 – 30.000 de locuitori ar trebui transformate în spitale de paliative şi de boli cronice. Acesta este viitorul medicinei şi dacă România va face aşa, va fi şi performantă şi la nivelul sistemului public”.

    Centralizarea serviciilor reprezintă, crede Mihai Marcu, principala soluţie când vine vorba despre viziunea pe termen lung asupra sistemului medical. „Pot să vă spun doar că niciun ministru al sănătăţii nu m-a sunat niciodată să mă întrebe pe mine, un angajator a 4-5% dintre medicii din România, să îmi ceară o opinie, iar aceasta spune foarte multe despre ceea ce se întâmplă.” Mărturiseşte totuşi că nu îşi doreşte să aibă un rol concret în conturarea politicilor publice, preferă să se concentreze pe business şi pe familie. Sub umbrela brandului MedLife au creat însă o platformă, RoMâine, despre care spune că o dedică României sănătoase. „RoMâine este, dacă vreţi, o chemare la optimism şi o chemare la a ne trezi, a ne uni forţele după această nebunie pe care o trăim şi de a reconstrui medicina şi sănătatea noastră. Este o chemare la a ne alătura unor demersuri importante pentru sănătatea oamenilor în general, pentru conştientizarea sănătăţii şi pentru a construi lucruri eficiente, nu pentru a ne pierde vremea făcând proiecte megalomanice care nu sunt niciodată gata.”

     

    O platformă pentru un viitor mai bun?

    La acest obiectiv aderă şi angajaţii companiei, iar Mirela Dogaru, Membru Executiv în cadrul MedLife Group, se implică activ în dezvoltarea platformei RoMâine din noul rol în care sunt integrate şi atribuţiile de marketing. În viziunea ei, RoMâine este o şcoală naţională în care Sistemul Medical MedLife aduce laolaltă profesori, medici, sociologi, scriitori, artişti, muzicieni, sportivi, preşedinţi de bănci sau de asociaţii de locatari, hairstylişti şi IT-işti, pentru a găsi împreună soluţii. „Vrem să ne construim o ţară care îşi tratează cu respect cetăţenii, în care vrem să trăim, în care vrem să ne întoarcem si unde putem să avem un viitor. Este mai mult decât o strategie de marketing, este un demers pe termen lung prin care ne propunem ca, pe lângă serviciile medicale de calitate, în care investim neîncetat, să oferim românilor ocazia de a pune umărul la găsirea şi aplicarea soluţiilor prin care să facem România bine împreună.” Mirela Dogaru şi-a construit întreaga carieră în cadrul MedLife şi coordonează echipele de vânzări la nivel naţional, echipele de medicina muncii, de laboratoare, precum şi mai nou echipa de marketing, având, spune ea, aceeaşi prioritate de mai bine de 15 ani încoace, dorinţa de a pune umărul la o calitate a vieţii mai bună a românilor.

    Iar când vine vorba despre realizările ei în zona de business, se gândeşte în primul rând la cele peste 7000 de companii care au ales să ofere servicii de sănătate angajaţilor. Este un mare pas, nu doar pentru creşterea calităţii vieţii şi a performanţei business-ului, dar mai ales pentru partea de prevenţie medicală unde, din pacate, în România mai sunt multe de îmbunătăţit şi schimbat. În acest moment, 15% din cifra de afaceri a grupului este reprezentată de segmentul corporate: „Mizăm pe o creştere susţinută, iar odată cu extinderea serviciilor în afara ţării, vrem să replicăm acest model şi pe pieţele internaţionale”.

    Mirela Dogaru, Membru în Comitetul Executiv al Grupului MedLife:

    „La început, lumea nu ştia exact ce înseamnă un abonament, ce presupune să ai un asemenea serviciu şi cum poate fi folosit, iar noi, echipa MedLife, am avut un rol esenţial în formarea pieţei de servicii medicale private. Dacă acum 15 ani mergeam noi către ei să le povestim despre abonamente şi beneficiile lui, acum vin ei către noi cu această solicitare, iar echipa acţionează personalizat, în funcţie de specificul companiei, de nevoile pe care le are şi aşa mai departe.”

    Carte de vizită Mirela Dogaru, Membru în Comitetul Executiv al Grupului MedLife

    ►Œ Mirela Dogaru are în subordine echipele de vânzări la nivel naţional, echipele de medicina muncii şi de curând echipele de laboratoare şi marketing.

    ► Este absolventă a Universităţii Politehnica din Bucureşti, Facultatea de Biochimie (2003) şi a programului de Masterat Executiv în Administrarea Afacerilor (EMBA)/ASEBUSS al Universităţii Kenesaw din Atlanta, Georgia, SUA.

    Ž► S-a alăturat echipei MedLife în 2005, în calitate de coordonator al echipei de vânzări corporative (corporate sales manager), funcţie pe care a deţinut-o până în 2011, când a fost numită în funcţia de director de vânzări (sales manager) pentru sectorul de dezvoltare a afacerii (New Business).

    Creşterea accelerată este susţinută de piaţa aflată într-o dinamică uimitoare, dar şi de nevoia acută în ceea ce priveşte accesarea serviciilor medicale generată de contextul pandemic, spune ea: „Doar uitându-te la anii 2020 şi 2021, îţi dai seama că acest interval ne-a dat ceva ce noi nici nu ne-am putut imagina că o să se poată întâmpla vreodată. Şi aici intervine adaptarea la acest nou context devenit realitate: trebuie să ştim să acţionăm rapid, să ştim să evaluăm nevoile reale asttfel încât să putem oferi soluţii orientate 100% spre pacient. În egală măsură, această adaptare înseamnă să fim alături de companii, să venim în întâmpinarea acestora exact cu programele şi serviciile de care au nevoie pentru a-i ajuta să-şi repornească business-ul sau să îşi continue activitatea în siguranţă”.

    Mirela Dogaru spune că transformarea MedLife în grupul de mari dimensiuni din prezent este consecinţa unui parcurs la care se aşteptau şi pe care l-au planificat: „MedLife este o companie cu un know-how foarte mare pe zona de achiziţii, într-o permanentă dezvoltare pe infrastructura medicală. Nu a fost o trecere bruscă, ci mai degrabă un traseu accelerat, de care eram conştienţi şi pregătiţi, reuşind să integrăm în grup fiecare nouă companie. Avem o echipă foarte bună pe partea de achiziţii şi dezvoltare”. Per ansamblu, uitându-se în urmă, la parcursul său profesional care a început de altfel în cadrul MedLife, spune că cele mai importante lucruri pe care a învăţat să le aprecieze sunt construcţiile solide şi cât de important este să nu laşi pe mâine ce poţi face astăzi: „MedLife nu este doar o şcoală de business, este o şcoală de speranţă că lucrurile se pot face bine”.

    27 de ani de istorie în medicina românească privată

    1994

    Un grup de medici antreprenori dezvoltă primele policlinici care aveau să devină mai târziu cel mai mare grup medical privat din România şi unul dintre cele mai mari din regiune.

    2004

    Managementul companiei este preluat de Mihai Marcu, care deschide prima hiperclinică MedLife.

    2006 

    IFC intră în acţionariatul MedLife, iar compania deschide cel mai mare spital privat din România.

    2011 

    Are loc prima achiziţie. Din 2011 şi până în prezent MedLife a achiziţionat sau a deschis 145 de unităţi medicale.

    2016

    MedLife devine prima companie medicală privată din România care se listează la BVB.

    2018

    MedLife trece graniţele şi duce capitalul românesc în Ungaria, fiind prima companie medicală care face acest pas.

    2020

    Este prima companie de servicii medicale private care a înregistrat o cifră de afaceri de un sfert de miliard de euro.

    Ecosistemul MedLife cuprinde clinici, spitale, laboratoare, stomatolgie, corporate, imagistică, pharma:

    200 de centre de recoltare 53 de clinici

    36 de laboratoare de analize

    23 de hiperclinici

    21 de farmacii

    12 centre de stomatologie

    12 spitale

    5 laboratoare COVID

    4 maternităţi

    1 bancă de celule stem

  • Dosarul medical, o investiţie de 81 mil. lei, încă nefuncţional. Medicii adună date de la rudele bolnavilor

    Dosarul electronic de sănătate (DES), un proiect demarat în 2012 şi pus în funcţiune în 2014, după o investiţie de 81 mil. lei, majoritatea bani europeni, încă nu poate fi accesat de medici. În prezent, doctorii află informaţii vitale despre medicamentele luate de bolnavi sau alte afecţiuni direct de la pacienţi sau de la rudele lor.

    Deşi trebuia să fie accesibil deja, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate spune că încă se fac probe pentru a funcţiona corespunzător.

    „Dosarul electronic al pacientului este în teste, se fac nişte probe să fie funcţional fără probleme. În maximum zece zile va fi funcţional. Există o secţiune în dosar unde se pun de către medic antecedentele declarate de pacient pentru istoricul din urgenţă“, potrivit răspunsului CNAS. În 2016, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţio­na­lă privind dosarul electronic de sănătate, susţinând că încal­că regulile de protecţie a vieţii private. La recoman­darea Curţii Constituţionale, CNAS a lucrat la posibi­lita­tea anonimizării datelor pacientului, la solicitarea aces­tu­ia, însă nici acum acest proiect nu ajută pacienţii şi medicii.

  • Opinie Dragoş Damian, Terapia Cluj: Nu ştim cât mai durează criza politică, dar eu unul aş dori să avem un ministru al Economiei, al Sănătăţii şi unul de Externe cum are Ungaria. Poate chiar luam unul de acolo

    Motto: “Unless a country has its own capabilities in strategically important areas, it will have to rely on “the goodwill and helpfulness of others”, the foreign minister said”

    https://abouthungary.hu/news-in-brief/fm-hungary-is-continuously-developing-its-strategic-national-capabilities

    Citatul din motto-ul de mai sus apartine lui Péter Szijjártó, ministrul ungar al afacerilor externe. Daca dati click pe link-ul de dedesupt veti ajunge pe pagina principala a site-ului oficial https://abouthungary.hu/,  unde in afara de relatarea care cuprinde citatul veti gasi deloc surprinzator o serie de initiative si masuri absolut translatabile in Romania: alocare de 6,2% din PIB pentru masuri de sprijinire a familiei, Ministrul Inovatiei si Tehnologiei in vizita in Germania la companii din domeniul tehnologiei medicale, Ministrul Justitiei vorbind despre o “Europa intelegenta bazata pe tari puternice”. Afli si ceea ce stim deja, ca Ungaria a sarit in ajutorul Romaniei in criza medicala.

    Iti doresti sa vezi aceste initiative si masuri si in Romania, din pacate acum nu avem timp de strategii, suntem in criza medicala cu o medie de 500 de morti si 10 mii de infectati pe zi plus criza economica plus criza politica si contemplam alegeri anticipate.

    Dar cea mai rezonanta este declaratia ministrului ungar de externe, care apreciaza ca daca o tara nu detine propriile capacitati in arii de importanta strategica aceasta va trebui sa se bazeze pe “bunavointa si ajutorul altora”.

    Energie, alimentatie, medicamente si consumabile medicale, nevoi fundamentale pe care Romania a ajuns sa le importe aproape in totalitate, pentru ca timp de 30 de ani am distrus sistematic capacitatile in arii de importanta strategica cladite de Ceausescu, si am pus in locul lor mandre mall-uri, cladiri de birouri si ansambluri rezidentiale. Si acum miile de oameni de afaceri care au participat sau doar asistat complice la decaderea industriilor strategice din tara comenteaza ca politicienii sunt de vina; nu, vina este a noastra ca nu am stiut sa convingem politicienii sa puna in loc si capacitati in arii de importanta strategica. Nici PNRR-ul nu intareste rezilienta si redresarea industriilor strategice, aduce poate vesti bune de infrastructura, dar nu atrage investitii si finantari in capacitati in arii de importanta strategica.

    Guvernul tari vecine nu doar spune, ci chiar face. Aflam din aceeasi sursa ca Ungaria a aprobat o finantare de aproape 200 milioane de Euro intr-un program de sprijin pentru industria sănătăţii – un acord de 70 miliarde forinti – de care vor beneficia 50 de companii de profil din Ungaria. Efectele probabil nu se vor resimti in aceasta pandemie, dar cu siguranta Ungaria va fi pregatita pentru toate cele care vor urma si nu va sta cu mana intinsa la straini.

    Asadar, imi doresc un ministru al Economiei, al Sanatatii si unul al  Afacerilor Externe asa cum are Ungaria. Imi doresc un Guvern puternic care sa ia decizii grele pe termen scurt si folositoare Romaniei pe termen mediu, in asa fel incat sa nu mai facem stiri negative pe CNN si Deutsche Welle si sa nu ne crape obrazul de rusine ca se uita strainii cu dispret spre noi.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     


     

  • Şeful OMS avertizează că ar putea apărea un nou virus care nu poate fi stăpânit: „Este o certitudine”

    Directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, a avertizat că “la un moment dat” ar putea apărea un nou virus care să nu poată fi stăpânit şi a făcut apel la consolidarea OMS.
     
    „Este o certitudine biologică faptul că, la un moment dat, va apărea un alt virus pe care pur şi simplu nu îl vom putea stăpâni”, a declarat Ghebreyesus în timpul unei reuniuni a miniştrilor Sănătăţii şi Finanţelor din G20.
     
    Şeful OMS a mai îndemnat comunitatea internaţională să înveţe din pandemia actuală pentru a se pregăti pentru următoarea, potrivit Sputniknews.
     
    Pentru aceasta, potrivit lui Ghebreyesus, lumea are nevoie de o Organizaţie Mondială a Sănătăţii “consolidată, împuternicită şi finanţată în mod durabil”, de un nou mecanism financiar pentru a asigura un răspuns rapid la pandemii şi de o mai bună guvernanţă. În acest scop, el a îndemnat ţările să sprijine înfiinţarea unui Consiliu de finanţare a ameninţărilor la adresa sănătăţii şi semnarea unui acord internaţional cu caracter juridic obligatoriu privind pregătirea şi răspunsul la pandemii.
     
     
     

  • PSD propune acordarea unui certificat verde temporar, la 10 zile de la prima doză

    Specialiştii în sănătate Alexandru Rafila şi Adrian Streinu-Cercel au participat, sâmbătă, în calitate de experţi, la Guvern, la o întâlnire tehnică privind găsirea unor soluţii imediate la criza sanitară. În cadrul discuţiilor, PSD a propus acordarea unui cetificat verde temporar.

    Potrivit unui comunicat al PSD, aceştia au fos invitaţi de ministrul interimar al Apăării, Nicolae Ciucă, iar la discuţii au mai participat ministrul interimar al Sănătăţii, Cseke Attila, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, şi coordonatorul campaniei de vaccinare, Valeriu Gheorghiţă.

    În cadrul întâlnirii au fost discutate mai multe măsuri posibile de implementat pe termen scurt pentru îmbunătăţirea accesului pacienţilor COVID-19 la servicii ambulatorii şi medicaţie antivirală.

    De asemenea, a fost subliniată necesitatea consilierii profesionale pentru medicii de familie, dar şi organizarea unor structuri de coordonare a asistenţei medicale spitaliceşti la nivel judeţean.

    Specialiştii PSD au propus şi posibilitatea acordării temporare a certificatului verde în termen de 10 zile de la administrarea primei doze de vaccin, urmând ca după încheierea schemei complete de vaccinare acesta să devină definitiv.

    „Întâlnirea de azi demonstrează responsabilitatea PSD de a sprijini activ efortul privind lupta împotriva pandemiei. Este nevoie ca toţi specialiştii în sănătate să se aşeze la aceeaşi masă şi să găsească cele mai bune soluţii pentru a trece împreună peste acest moment deosebit de greu”, a declarat profesorul Alexandru Rafila, deputat PSD.