BusinessMagazin

Tag: rusia

  • SUA: Rusia, tehnologie spaţială Coreei de Nord în schimbul armelor pentru războiul din Ucraina

    Rusia este pregătită să furnizeze Coreei de Nord (RPDC) tehnologii avansate în domeniul spaţial şi al sateliţilor în schimbul armelor şi echipamentelor care să o ajute în eforturile sale de război din Ucraina, declară secretarul de stat al SUA, Antony Blinken.

    „Avem motive să credem că Moscova intenţionează să împărtăşească tehnologii spaţiale şi satelitare avansate cu Phenianul”, a declarat Blinken, conform European Pravda, care citează agenţia de presă sud-coreeană Yonha.

    Potrivit lui Blinken, cooperarea dintre Moscova şi Phenian este un motiv de îngrijorare pentru Statele Unite şi principalii săi aliaţi, precum Coreea de Sud şi Japonia.

    El a subliniat că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, „ar putea fi aproape de a inversa o politică de zeci de ani prin acceptarea programului de arme nucleare al RPDC”.

    „Această preocupare este foarte mult în centrul atenţiei, nu numai pentru Statele Unite, ci şi pentru Coreea şi Japonia”, a spus Blinken.

    Secretarul de stat american a menţionat că alianţa strânsă a Coreei de Nord cu Rusia subliniază necesitatea unei mai strânse cooperări în materie de securitate între SUA, Coreea de Sud, Japonia şi NATO, deoarece securitatea în Indo-Pacific şi Europa devine tot mai interconectată.

    În timpul vizitei lui Blinken la Seul, Coreea de Nord a lansat o rachetă balistică cu rază intermediară de acţiune care a parcurs peste 1 100 km spre est înainte de a ateriza în mare, a declarat armata sud-coreeană.

    Serviciile de informaţii americane cred că desfăşurarea trupelor nord-coreene în Rusia a fost ideea Coreei de Nord, nu a Rusiei.

    Anterior, Pentagonul prevăzuse o creştere a numărului de victime în rândul militarilor nord-coreeni, care continuă să participe la luptele din regiunea Kursk din Rusia, unde forţele ucrainene desfăşoară operaţiuni.

  • Ministrul de Externe al Germaniei a avertizat cu privire la activităţile „flotei fantomă” ruse

    Ministrul de Externe al Germaniei, Annalena Baerbock, şi-a exprimat îngrijorările cu privire la „flota fantomă” a Rusiei, în urma mai multor incidente de deteriorare a cablurilor aflate în apele europene, scrie The Kyiv Independent.

    Într-un interviu din 28 decembrie, Baerbock a subliniat activităţile suspecte ale echipajelor de pe navele din Marea Baltică, inclusiv tragerea ancorelor pe fundul mării, care adesea dăunează cablurilor în proces. Ea a subliniat că aceste incidente repetate nu pot fi întâmplătoare, subliniind rolul esenţial al cablurilor subacvatice în comunicarea globală şi cerând sancţiuni mai dure împotriva Rusiei.

    Avertismentul a venit după ce Finlanda a raportat deteriorarea cablului submarin Estlink 2, autorităţile suspectând sabotaj. Nava implicată, petrolierul Eagle S, este legată de „flota fantomă” a Rusiei, o reţea de nave utilizată, conform unor surse, pentru a evita sancţiunile internaţionale, în special cele care limitează vânzările de petrol.

    Baerbock a explicat că această flotă este esenţială pentru finanţarea războiului ilegal al Rusiei în Ucraina. Mai mult, UE a sancţionat peste 50 de nave din această flotă. Comentariile lui Baerbock au coincis cu investigaţiile privind un posibil sabotaj al cablurilor de fibră optică din Marea Baltică, autorităţile suedeze implicând o navă chineză în anchetă.

  • TikTok, amendat în Rusia cu 3 milioane de ruble (30.000 de dolari)

    O instanţă rusă a aplicat vineri o amendă de 3 milioane de ruble (28.929,60 dolari) platformei TikTok, după ce platforma a fost găsită vinovată de nerespectarea restricţiilor legale ruseşti privind distribuirea anumitor tipuri de informaţii, conform serviciului de presă al instanţelor din Moscova.

    Natura exactă a plângerii împotriva TikTok nu a fost specificată, conform Reuters.
     

  • Avionul Azerbaijan Airlines s-a prăbuşit din cauza unei rachete ruseşti

    Investigaţia preliminară a stabilit că prăbuşirea zborului 8432 al Azerbaijan Airlines lângă Aktau, Kazahstan, a fost cauzată de o rachetă rusească sol-aer, care a explodat în apropierea aeronavei, provocând rănirea mortală a pasagerilor şi echipajului.

    O investigaţie preliminară a stabilit că o rachetă rusească sol-aer a provocat prăbuşirea zborului 8432 al Azerbaijan Airlines lângă Aktau, Kazahstan, în urma căreia au murit toţi cei 38 de pasageri, pe 20 decembrie, informează EuroNews.

    Potrivit surselor guvernamentale azere, racheta, lansată în timpul unui atac cu drone deasupra oraşului Groznîi, a explodat în apropierea avionului în timpul zborului, iar schijele au rănit mortal pasagerii şi echipajul.

    Piloţii au solicitat permisiunea pentru o aterizare de urgenţă pe aeroporturi din Rusia, dar cererea a fost respinsă, fiind redirecţionaţi către Aktau, peste Marea Caspică.

    Tragedia a fost agravată de faptul că sistemele de navigaţie GPS ale aeronavei au fost raportate bruiate pe parcursul traseului de zbor. Racheta a fost lansată dintr-un sistem de apărare aeriană Pantsir-S, conform outletului de ştiri azer AnewZ.

    Surse ruseşti au confirmat operaţiuni active de apărare aeriană împotriva dronelor ucrainene în Cecenia în acel moment.

    Incidentul aminteşte de alte tragedii aeriene implicând forţele ruse, precum prăbuşirea zborului MH17 în 2014.

    Această prăbuşire scoate în evidenţă preocupările majore legate de siguranţă în contextul intensificării activităţilor cu drone şi ridică întrebări critice despre decizia de a refuza avionului o aterizare apropiată. Investigaţiile continuă pentru a clarifica circumstanţele lansării rachetei şi lanţul de evenimente care au dus la această pierdere.

  • Ministrul de Externe polonez: Ţările occidentale ar trebui să preseze pentru pace Rusia, nu Ucraina

    Comentariile lui Sikorski vin pe măsură ce Europa se pregăteşte pentru o posibilă retragere a sprijinului american odată cu revenirea preşedintelui ales Donald Trump la Casa Albă. Trump a promis să accelereze negocierile între Kiev şi Moscova.

    Sikorski a spus că Rusia, ca agresor în conflict, ar trebui să fie cea care întâmpină presiunea pentru a negocia, nu Ucraina. „Atât Statele Unite, cât şi Uniunea Europeană trebuie să ajute Ucraina să îşi îmbunătăţească poziţia de negociere, condiţii care ar trebui impuse agresorului, nu victimei”, a spus el.

    Ministrul polonez a cerut Europei şi aliaţilor săi să formeze o front unit împotriva Rusiei şi a declarat că Uniunea Europeană ar trebui să răspundă mai „aprig” la agresiunea rusă.

    Aliaţii Ucrainei şi-au intensificat sprijinul economic şi militar pentru Kiev, în încercarea de a întări mâna naţiunii devastate de război înaintea oricăror negocieri de pace.

    Uniunea Europeană a adoptat luni un nou pachet său de sancţiuni împotriva Moscovei.

  • Raport: Rusia îşi retrage militarii din Siria. Rebelii acordă Moscovei imunitate doar pe retragere

     

    Un raport al Ministerului german al Apărării arată că Rusia îşi retrage militarii din Siria, iar rebelii au acordat Moscovei imunitate doar pe timpul retragerii militare. Rusia se pregăteşte să-şi retragă complet forţele din bazele militare din Siria.

    O notă a Ministerului german al Apărării, citată de Daily Sabah arată că Rusia se pregăteşte să-şi retragă complet forţele din bazele militare din Siria, scrie Monitorul Apărării şi Securităţii.

    Baza navală Tartus a fostg deja eliberată, iar navele sunt retrase în larg la 20 km de ţărm.

    Garanţiile de securitate din partea noilor conducători ai ţării se extind probabil doar la retragerea forţelor ruse şi „nu la şederea lor pe termen lung”, se arată în memoriu, dar şi în sursele postului Al jazeera.

    Cea de-a doua bază mare a Rusiei în Siria, instalaţia aeriană Hemeimeem, la sud de oraşul-port Latakia, este aproape goală, dar avioane de transport strategic aterizează şi decolează în ceea ce ar putea fi o evacuare pe calea aerului a militarilor şi echipamentelor ruse.

    Aceste instalaţii militare au fost folosite de Rusia pentru a ajuta regimul Assad în lupta cu insurgenţii, în ameninţarea flancului sudic al NATO şi în extinderea operaţiunilor militare ruseşti în nordul şi centrul Africii.

    Baza Aeriană Hemeimeem şi baza din portul Tartus au fost folosite în trecut pentru a deservi un centru logistic în Libia pentru forţele ruse din Africa.

    Pierderea lui Hemeimeem ar afecta probabil transporturile aeriene din Rusia în Libia, deoarece aeronava va putea transporta mai puţin pe ruta mai lungă, prezice analiza Ministerului german al Apărării.

    În timp ce pierderea bazelor siriene ar afecta logistica rusă către şi dinspre Africa pe termen scurt şi mediu, angajamentele militare actuale ale Rusiei în Africa nu vor fi „afectate semnificativ în principiu”, se spune în raport.

    Tartus a fost până în prezent singura bază rusească din estul Mediteranei, iar pierderea sa va avea probabil un efect negativ asupra unei prezenţe militare ruseşti de încredere în regiune, se arată în memoriu. Acesta adaugă că, fără un acord cu noii conducători din Siria, Rusia va avea doar „menţinerea restricţionată a unei prezenţe maritime în Marea Mediterană”.

     

     

  • Drone ucrainene lovesc o zonă de depozitare a combustibilului din centrul Rusiei

    Klychkov scrie pe aplicaţia de mesagerie Telegram că un „atac în masă” asupra unui sit de infrastructură a provocat incendierea combustibilului. Fragmentele provenite de la dronele doborâte au spart ferestrele caselor, a spus el.

    O înregistrare video postată pe blogurile militare ucrainene a arătat un incendiu izbucnit la ceea ce a fost descris ca fiind o instalaţie de stocare a combustibilului. Reuters nu a putut verifica în mod independent rapoartele din ambele părţi.

    Atacuri cu drone au fost raportate şi în alte regiuni din Rusia.

    Guvernatorul regiunii Krasnodar, Vladimir Kondratyev, a declarat că apărarea aeriană a distrus drone ucrainene în mai multe zone din regiune, la sud şi la est de Ucraina. O dronă a spart geamurile unor case din sat, dar nu au existat răniţi.

    Apărarea aeriană a distrus şapte drone deasupra regiunii Bryansk, la frontiera de nord a Ucrainei, a declarat guvernatorul regional Alexander Bogomaz.

    Iar în regiunea Belgorod din Rusia, adesea vizată de armata ucraineană la graniţa de nord-est, guvernatorul Vyacheslav Gladkov a declarat că forţele ucrainene au atacat două sate, rănind un locuitor şi declanşând un incendiu într-o casă, dar acesta a fost stins rapid.

  • Germania, prinsă în mijlocul unui război care riscă să arunce toată Europa în haos: Cancelarul german Olaf Scholz este presat să trimită rachete cu rază lungă de acţiune în Ucraina

    Cancelarul Olaf Scholz se confruntă cu o presiune tot mai mare pentru a renunţa la poziţia sa de a nu furniza Ucrainei rachete cu rază lungă de acţiune, după ce SUA a autorizat Kievul să folosească rachetele pentru a lovi adânc în teritoriul Rusiei, scrie FT.

    Astfel, preşedintele american Joe Biden va permite Ucrainei să lanseze atacuri în regiunea Kursk folosind rachete americane cu rază lungă de acţiune, o schimbare majoră de politică înaintea de învestirea lui Trump în ianuarie.

    Scholz s-a împotrivit deciziei de a furniza rachete Taurus către Ucraina din cauza temerilor că o asemenea decizie ar atrage NATO în conflict.

    Cu toate acestea, apelurile pentru schimbare deciziei s-au înmulţit. Ministrul Economiei şi canidatul verzilor pentru poziţia de cancelar, Robert Habeck, a spus dumincă că el ar trimite Ucrainei rachete cu rază lungă de acţiune dacă ar fi ales cancelar.

    Rachetele germane Taurus ar creşte semnificativ capacitatea Ucrainei de a provoca daune armatei ruse, notează analiştii. Rachetele au un sistem inteligent care provoacă maximul de daune podurilor sau buncărelor, având o rază de 500 de kilometri.

    Creşterea presiunilor asupra lui Olaf Scholz vine într-un moment delicat pentru cancelar, coaliţia de guvernare colapsând la începutul acestei luni.

    Totodată, acesta a fost criticat de Volodymyr Zelenskyy, preşedintele Ucrainei, pentru apelul de telefonic de o oră avut cu Vladimir Putin vineri, primul din ultimii doi ani.

  • Războiul din Ucraina revine în prim-plan: Biden i-a dat voie lui Zelenski să atace direct Rusia cu arme cu rază lungă de acţiune fabricate în SUA

    Preşedintele american Joe Biden a autorizat Ucraina să lanseze lovituri limitate în Rusia folosind rachete cu rază lungă de acţiune fabricate în SUA, într-o schimbare importantă de politică înainte de sfârşitul mandatului său la Casa Albă în ianuarie, potrivit FT. 

    Măsura luată de Biden vine ca răspuns la desfăşurarea a mii de trupe nord-coreene pentru a sprijini Rusia în războiul său împotriva Ucrainei şi după o serie de noi lovituri asupra oraşelor ucrainene din partea Rusiei în weekend. Marţi se vor împlini 1 000 de zile de la invazia la scară largă a Ucrainei de către Moscova.

    Biden a permis Ucrainei să utilizeze Himars – sistemul american de rachete de artilerie cu mobilitate ridicată – pentru a lovi ţinte din interiorul Rusiei. Dar s-a opus mult timp să permită Kievului să lanseze atacuri în interiorul Rusiei folosind rachete cu rază lungă de acţiune fabricate în SUA, cunoscute sub numele de Army Tactical Missile Systems sau ATACMS, pe motiv că ar putea escalada tensiunile cu Moscova.

    Rachetele ATACMS au o rază de acţiune de până la 300 de kilometri, sau 190 de mile. Dar acum renunţă la aceste obiecţii cu mai mult de două luni înainte de a-şi părăsi funcţia pentru a-i face loc lui Donald Trump. Republicanul este sceptic cu privire la acordarea de ajutor militar suplimentar Ucrainei şi a promis că va pune capăt rapid războiului, fără a spune exact cum va face acest lucru.

    Casa Albă a refuzat să comenteze. Pentagonul a refuzat să răspundă la o cerere de comentarii. Biroul preşedintelui Volodymyr Zelenskyy nu a răspuns imediat la o cerere de comentarii. Zelenskyy a pledat luni de zile pentru ca Casa Albă şi partenerii occidentali să ridice restricţiile impuse armelor cu rază lungă de acţiune furnizate de aceştia pentru a fi utilizate în interiorul Rusiei.

    El a susţinut că loviturile transfrontaliere cu rachetele americane ATACMS, britanice Storm Shadow şi franceze Scalp au fost necesare pentru a lovi forţele Moscovei înainte ca acestea să poată lansa noi atacuri asupra ţintelor ucrainene, inclusiv asupra infrastructurii critice.

    „Două ţări sunt împotriva noastră, împotriva Ucrainei”, a declarat Zelenskyy vineri, referindu-se la Rusia şi Coreea de Nord. „Ne-ar plăcea foarte mult să ni se acorde capacitatea de a folosi arme cu rază lungă de acţiune împotriva ţintelor militare de pe teritoriul Rusiei”. 

  • Cine este Tulsi Gabbard, alegerea controversată a lui Trump pentru conducerea Serviciilor de Informaţii: De la presupusele legături cu liderul politic Bashar al-Assad, la acuzaţiile fierbinţi legate de răspindirea propagandei ruse în Statele Unite

    Tulsi Gabbard, fost congresman democrat care a trecut la Partidul Republican pentru a-l susţine pe Donald Trump, a fost aleasă pentru funcţia de director al Serviciilor Naţionale de Informaţii, scrie BBC.

    Această poziţie importantă presupune supravegherea a 18 agenţii de informaţii americane, inclusiv CIA, FBI şi Agenţia Naţională de Securitate (NSA), care se ocupă de colectarea şi analiza informaţiilor. Gabbard va avea nevoie de confirmarea Senatului pentru a prelua această funcţie.

    Nominalizarea sa a stârnit controverse, în special din cauza lipsei sale de experienţă în domeniul informaţiilor şi a acuzaţiilor conform cărora ar fi amplificat în trecut propaganda Rusiei. Dacă va fi confirmată, Gabbard va gestiona un buget de peste 70 de miliarde de dolari şi va coordona activitatea agenţiilor de informaţii americane.

    Critici notabile au venit din partea congresmanului democrat Abigail Spanberger, membră a Comisiei pentru Serviciile de Informaţii a Camerei Reprezentanţilor. Pe platforma X, Spanberger s-a declarat „îngrozită” de nominalizarea lui Gabbard, pe care a descris-o drept „prost pregătită şi necalificată” şi a acuzat-o că promovează teorii ale conspiraţiei şi întreţine relaţii apropiate cu lideri autoritari precum Bashar al-Assad şi Vladimir Putin.

    Tulsi Gabbard a fost frecvent criticată pentru poziţiile şi declaraţiile sale controversate. În 2019, în timpul candidaturii sale pentru nominalizarea democrată la preşedinţie, ea a fost acuzată că a beneficiat de o acoperire mediatică favorabilă din partea presei de stat din Rusia. De asemenea, sprijinul său pentru preşedintele sirian Bashar al-Assad, un aliat al Rusiei, a atras critici dure.

    Într-o declaraţie din 2017, Gabbard a afirmat că Assad „nu este inamicul Statelor Unite” şi a apărat întâlnirea sa cu liderul sirian. Tot în acel an, într-un interviu acordat CNN, ea s-a arătat sceptică cu privire la responsabilitatea regimului Assad pentru un atac cu arme chimice care a ucis zeci de persoane. Această poziţie contrasta cu declaraţiile oficiale ale administraţiei Trump, care a condamnat folosirea armelor chimice de către Siria.

    Deşi în 2019 Gabbard l-a descris pe Assad drept un „dictator brutal”, poziţiile sale anterioare au continuat să fie un punct de dezbatere.

    Declaraţiile lui Gabbard despre Rusia şi invazia Ucrainei au generat, de asemenea, controverse. În ziua în care Rusia a invadat Ucraina, ea a sugerat că războiul ar fi putut fi prevenit dacă SUA şi aliaţii săi ar fi recunoscut „preocupările legitime de securitate” ale Rusiei legate de aderarea Ucrainei la NATO.

    Ulterior, Gabbard a susţinut că în Ucraina existau biolaboratoare finanţate de SUA care ar putea „elibera agenţi patogeni mortali”, apelând la un armistiţiu. Aceste afirmaţii au fost criticate dur, senatorul republican Mitt Romney acuzând-o că răspândeşte „propaganda rusă” într-un mod fervent.

    Nominalizarea lui Tulsi Gabbard pentru această funcţie de înaltă responsabilitate continuă să reprezinte un subiect de dezbateri aprinse în mediul politic american.