BusinessMagazin

Tag: romani

  • Studiu BCR: 8 din 10 români spun că banii reprezintă principalul motiv de ceartă în cuplu, iar pentru 66% dintre cupluri fondul de urgenţă este principala prioritate în economisire

    Opt din zece români spun că banii reprezintă principalul motiv de ceartă în cuplu, iar jumătate dintre ei consideră că educaţia financiară poate consolida o relaţie, arată un studiu realizat de BCR împreună cu firma de cercetare Unlock Market Research, privind comportamentul şi relaţia cuplurilor din România cu banii.

    În plus, pentru 65% dintre respondenţi, planificarea banilor pentru situaţii neprevăzute este cea mai presantă dorinţă.

    Studiul Unlock vine în contextul în care BCR a anunţat de curând depăşirea pragului de 1 milion de români educaţi financiar prin programele sale Şcoala de Bani şi Financial Coach .

    ”Atingerea pragului de 1 milion de români care au ales programele de educaţie financiară ale BCR nu este un punct de sosire, ci unul de plecare. Azi, după 8 ani de eforturi intense în aceeastă direcţie, putem spune că 1 milion de români construiesc cu încredere în viaţa lor, pentru atingerea obiectivelor şi visurilor lor, iar relaţia lor cu banii s-a schimbat în mai bine. Este în egală măsură un motiv de mândrie pentru noi, pentru că am arătat că o bancă poate avea un impact pozitiv real la nivelul societăţii. Nu ne oprim aici. Aşa cum noi putem contribui la educaţia financiară, tot aşa şi noi vrem să învăţăm cât mai multe de la oamenii cu care purtăm zilnic dialoguri financiare sincere”, spune Dana Dima, Vicepreşedinte Executiv Retail şi Private Banking la BCR.

    Potrivit studiului Unlock, atunci când vine vorba despre economisire, 74% dintre cupluri declară că pun bani deoparte, iar peste jumătate dintre ele folosesc un produs bancar de economisire, cum ar fi conturi de economii sau depozite​​.

    De asemenea, 66% dintre cupluri evidenţiază fondul de urgenţă ca fiind principala lor prioritate în ceea ce priveşte economiile, iar 37% aleg să păstreze banii într-un cont curent sau normal şi 19% preferă să păstreze încă banii în formă cash.

    În ceea ce priveşte gestionarea situaţiilor financiare dificile, 65% dintre cupluri afirmă că s-au adaptat şi au gestionat împreună schimbările financiare, evidenţiind o abordare colaborativă în faţa provocărilor. Cu toate acestea, 13% au recunoscut că aceste schimbări au creat tensiuni şi dispute, subliniind importanţa unui fond de urgenţă şi a planificării financiare.

    ” Nu am fost surprinşi să descoperim că banii pot fi un factor de tensiune în relaţiile de cuplu, însă am remarcat deschiderea tot mai mare a românilor către educaţie financiară pentru consolidarea relaţiei. În acelaşi timp, am observat diferenţe semnificative între cuplurile analizate, iar aici este un element care ne-a surprins plăcut şi ne oferă optimism: cu cât cuplurile sunt mai tinere, mai educate şi mai profesionalizate, cu atât şi partenerii sunt mai deschişi către progres, mai independenţi financiar, punând mai degrabă bazele unui parteneriat cu drepturi egale. În schimb, majoritatea cuplurilor clasice, cu venituri comune sau dependente de un singur partener, se confruntă cu vulnerabilităţi financiare, corelându-se cu niveluri mai scăzute de educaţie şi venituri”, arată Adina Vlad, sociolog şi fondator Unlock Market Research.

    Studiul mai arată că 80% dintre cupluri declară că îşi pun veniturile la comun şi gestionează bugetul familiei printr-o discuţie comună, ceea ce denotă un nivel ridicat de transparenţă şi colaborare în relaţii, însă expunerea la educaţie financiară este încă moderată, cu 46% dintre respondenţi care caută periodic informaţii financiare.

    În plus, o treime dintre cei intervievaţi (36%) au ascuns informaţii despre bani faţă de parteneri, ceea ce poate duce la neînţelegeri şi tensiuni.

    Alte concluzii ale studiului:

    • Siguranţa financiară se află pe locul 4 în lista de priorităţi atunci când oamenii planifică întemeierea unei familii.
    • 1 din 2 persoane intervievate susţine că bărbatul trebuie să plătească la prima întâlnire.
    • Doar 1 din 5 români mai consideră zestrea ca fiind relevantă în relaţia lor. Cel mai important argumente pentru zestre rămân proprietăţile (casă, terenuri, pământ).
    • De regulă, bărbatul câştigă mai mult, dar utilităţile şi vacanţele sunt plătite în mod egal.
    • Deşi clară tendinţa de a cheltui în mod egal bani pe hobby-uri şi dorinţe personale, încă se păstrează percepţia cum că femeile cheltuiesc mai mult pe dorinţe personale (31%) şi bărbaţii mai mult pe hobby-uri (25%).
    • Datoriile apropie cuplurile. Majoritatea spune că ele trebuie gestionate împreună (66%).
    • Deciziile de investiţii riscante se iau mai degrabă împreună (58%).

    Cercetarea Unlock Market Research a fost realizată în luna ianuarie 2024,  pe un eşantion de 600 de persoane cu vârsta de peste 20 de ani, căsătoriţi sau într-o relaţie şi locuiesc cu partenerul.

     

  • Revolut: Românii au efectuat în 2023 aproape 644 mil. de tranzacţii prin Revolut, cu 75% peste 2022

    Românii au efectuat în 2023 aproape 644 de milioane de tranzacţii cu banca digitală Revolut (tranzacţii cu cardurile şi cu aplicaţia, transferuri de fonduri către alţi utilizatori, fie pe card, pe telefonul mobil sau către conturi bancare, retrageri de numerar la bancomate etc.), în creştere cu 75% faţă de 2022. În fiecare oră, au fost procesate, în medie, aproape 74.000 de tranzacţii realizate de clienţii români, potrivit informaţiilor transmise de Revolut.

    Aproximativ 51% dintre aceste tranzacţii, respectiv 337 milioane, au fost plăţi cu cardurile fizice sau virtuale, în creştere cu 20% în 2023 faţă de 2022, în condiţiile în care baza de clienţi retail s-a majorat cu 38%. De semenea, o creştere record cu 79% a fost înreistrată în 2023 şi pentru cardurile virtuale de unică folosinţă generate de clienţii români, au mai spus reprezentanţii Revolut. 

     

  • Calendarul sărbătorilor legale 2024: De câte zile libere se bucură angajaţii din România. Când sunt următoarele zile libere pentru români

    În anul 2024 Codul Muncii, legea care stabileşte numărul zilelor libere acordate angajaţiilor din România, prevede 17 zile de sărbătoare legală pe care românii le vor avea libere. Din cele 17 zile nelucrătoare de sărbătoare legală doar 10 pică în timpul săptămânii. Deoarece 7 dintre cele 17 zile zile nelucrătoare de sărbătoare legală pică în weekend, salariaţii care au un program de lucru de luni până vineri se vor bucura de doar 10 zile libere.

    Zilele libere în anul 2024 sunt:

    • 1 mai (miercuri – Ziua Muncii);
    • 3 mai (vineri – Vinerea Mare);
    • 5 mai – (duminică – Paştele);
    • 6 mai (luni – a doua zi de Paşte);
    • 1 iunie ( sâmbătă – Ziua Copilului);
    • 23 iunie (duminică – Rusalii);
    • 24 iunie (luni – a doua zi de Rusalii);
    • 15 august (joi – Sfânta Maria);
    • 30 noiembrie (sâmbătă – Sfântul Andrei);
    • 1 decembrie (duminică – Ziua Naţională a României);
    • 25 şi 26 decembrie (miercuri şi joi – prima şi a doua zi de Crăciun).

    În acest an, cei care lucrează la stat vor avea în plus; zilele de 2 mai, 16 august şi 27 decembrie 2024 libere, cu scopul de a crea  punţi între zilele deja libere şi weekenduri.

    Angajatorii ai căror salariaţi lucrează în zile de sărbătoare legală, sunt obligaţi să le acorde acestora compensaţii.

    Conform legislaţiei în vigoare, angajaţii au dreptul la o compensare cu timp liber în următoarele 30 de zile. În caz că această compensare nu poate fi acordată, angajaţii au dreptul la un spor salarial de cel puţin 100% din salariul de bază.

    Angajatorii care nu acordă salariaţilor timp liber în zilele nelucrătoare sau care nu-i recompensează pentru munca în respectivele zile riscă amenzi între 5.000 şi 10.000 de lei.

     

     

  • EY România: Anul 2024 stă sub semnul creşterilor de taxe pentru toţi contribuabilii români

    Anul 2024 stă sub semnul poverii creşterilor de taxe pentru toţi contribuabilii, a fost una dintre concluziile principale ale conferinţei anuale de fiscalitate a companiei de consultanţă şi audit EY România.

    Cea de a 18-a ediţie a Conferinţei Anuale de Fiscalitate EY România, la care au participat peste 220 de reprezentanţi ai companiilor româneşti din toată ţara, s-a desfăşurat sub semnul  necesarelor clarificări ale avalanşei de noutăţi apărute în peisajul fiscal naţional, cu aplicabilitate din acest an. Experţii EY au oferit, în cadrul prezentărilor şi sesiunilor de întrebări şi răspunsuri care au urmat, clarificări pe cele mai importante subiecte fiscale din acest moment.

    Digitalizarea serviciilor fiscale din România

    E-Factura, SAF-T, CESOP, e-TVA, e-Transport şi e-Sigiliu sunt raportările digitale pe care le au de implementat companiile româneşti, în relaţiile dintre ele şi în relaţia cu ANAF. Noutăţile şi răspunsuri pe teme importante privind acest proces au oferit, în cadrul conferinţei, Magdalena Grădinaru – Director General Adjunct – Activitatea de Control Fiscal –  DGAMC – pe subiectul SAF-T şi Doina Sandu – Consilier Superior – Biroul Elaborare Strategie şi Informatizare – Unitatea de management a Informaţiei – pentru topicul e-Factura. Clarificările oferite pe cele două subiecte de mare interes pentru contribuabili în această perioadă au vizat aspecte precum rolul SAF-T vizavi de completarea decontului TVA şi a Declaraţiei 406, care cuprinde coduri de taxe specifice fiecărei operaţiuni, achiziţii intracomunitare, importuri şi altele. Obiectivul principal al strategiei de viitor ANAF este integrarea într-un sistem centralizat a tuturor documentelor digitale la care se trece, gradual, în acest moment.

    Pe parcursul ultimilor trei ani, direcţia către adoptarea unor proiecte de digitalizare fiscală a fost una extrem de accelerată, iar 2024 este anul în care toate societăţile vor trebui să adopte e-Factura, SAF-T devine obligatoriu din 2025, iar RO e-transport a fost deja extins pentru toate bunurile care trec frontiera României. „Sancţiunile pentru neconformare sunt semnificative, atât în cazul RO e-factura cât şi în cazul RO e-Transport, ca atare vedem o presiune sporită asupra mediului de afaceri pentru conformarea la timp cu noile cerinţe. Cât priveşte SAF-T, la doi ani după prima declaraţie D406, este esenţial ca societăţile să îşi verifice calitatea şi completitudinea datelor deja raportate pentru a preveni aplicarea de contravenţii”, a explicat Georgiana Iancu, Partener, Coordonatorul Practicii de Taxe Indirecte şi Digitalizare Fiscală, EY România.

    Aşteptarea, începând cu 2024, este ca cele şase sisteme informatice de interes strategic naţional să asigure sustenabilitatea financiară pentru statul român: RO e-Factura, RO e-Transport, RO e-Sigiliu, RO e-SAF-T, RO e-Case de marcat şi RO e-TVA.  „La 20 august 2024 companiile ar trebui să primească prin SPV primul decont de TVA precompletat de autorităţi în baza informaţiilor preluate în principal din RO e-factura şi RO e-Case de marcat, dar din ce vedem şi din alte baze de date gestionate de Ministerul de Finanţe. În îndeplinirea obligaţiei de verificare a acestui decont de TVA pre-completat, recomandarea către companii este să nu uite de importanţa reconcilierilor cu SAF-T”, a adăugat Georgiana Iancu.

     

    Noutăţi în serviciile vamale

    Claudiu Ardeleanu – Director General, Direcţia Generală de Legislaţie Fiscală şi Reglementări Vamale şi Contabile, invitatul EY România, a reiterat noutăţile din serviciile vamale române, care vizează simplificarea formalităţilor vamale şi creşterea eficienţei operaţiunilor. Scopul principal este acela ca operatorii români să aibă aceleaşi facilităţi şi condiţii concurenţiale ca cei din UE. Noutăţile AVAR privesc, printre altele, modificarea regulamentului de aplicare a Codului Vamal din România privind dreptul de a fi comisionar în vamă, acordat acum doar persoanelor juridice române. Pentru e-Sigiliu, este probabil că urmează implementarea în a doua parte a acestui an.

     

    Tendinţe impozitare internaţională şi potenţiale efecte în România – BEPS 2.0

    ”Finalul anului 2023 a fost foarte intens pentru Fiscalişti, cu multe schimbări de legislaţie, în toate ariile de impozitare şi pentru toate tipurile de companii, de la microîntreprinderi până la companiile mari, parte a unor multinaţionale. Nu toate aceste schimbări au fost anunţate din timp, nu toate au fost explicate, altfel decât prin necesitatea creşterii veniturilor Bugetului de Stat”, a explicat Miruna Enache, Partener, EY CESA Tax Markets Leader, EY Romania & Moldova. Una dintre modificările la care se aştepta mediul economic a fost adoptarea BEPS Pilon 2.0. „Impozitul minim global este gândit ca o modalitate de a echilibra impozitarea multinaţionalelor la nivel internaţional, fiind reglementat printr-o directivă Europeană implementată la noi în decembrie 2023. Există însă o serie de zone gri, pentru care vor trebui elaborate norme. Legislaţia internaţională în acest sens are deja mai multe sute de pagini şi cred că pentru a jongla cu impozitul pe profit, impozitul minim pe cifra de afaceri şi acest impozit minim global, un fiscalist va trebui să aibă nu doar multă răbdare, ci şi abilitaţi deosebite”, a adăugat Miruna Enache.

    Inteligenţa artificială în fiscalitate

    Este de notorietate faptul că apariţia soluţiilor bazate pe inteligenţa artificială au iscat discuţii privind rolul acesteia în consultanţa fiscală. “Vedem deja rezultate tangibile la clienţii noştri care au integrat noua tehnologie, Generative AI, într-un cadru existent de abordare structurată a automatizării. Acolo unde există programe de automatizare bine structurate, iar identificarea ideilor de automatizare este legată direct de obiectivele de afaceri, avem exemple unde rentabilitatea investiţiei este de peste 300% din primul an de utilizare. Binenteles, trebuie echilibrată oportunitatea de creştere a productivităţii şi a beneficiilor cu un cadru de guvernantă AI corespunzător pentru minimizarea riscurilor. În acelaşi timp, abordarea are în centru oamenii, pregătirea lor şi managementul schimbării astfel încât aceste proiecte să fie de succes“, consideră Aurelia Costache, Partener, EY EMEIA Intelligent Automation Leader.

    La rândul ei, Andra Casu, Partener, liderul departamentului Taxe directe, EY CESA Tax & Law FS Sector Leader, a adăugat: „Este momentul unor mari schimbări legislative la nivel global, cu noi zone de reglementare fiscală, unele de uniformizare globală, altele de introducere a unor noi reglementări, iar altele de particularizare locală, inclusiv în România. La nivel global asistăm la expansiunea dezvoltării tehnologice, iar mediul de business a ajuns la concluzia preliminară că AI va genera creşterea eficienţei, atâta vreme cât este utilizat prin adresarea corectă a beneficiilor, dar şi a riscurilor. Unul dintre aspectele-cheie este proactivitatea, care va genera avantaje celor care utilizează cu succes AI în business cât mai rapid, degrevând angajaţii de sarcini de rutină. Inclusiv în domeniul fiscalităţii vom asista la acest trend, care va da posibilitatea companiilor de a se concentra mai mult pe strategia fiscală şi aspecte de tehnică fiscală superioară cu mai multă valoare adăugată”.

    Schimbări în abordarea inspecţiilor fiscale, dar şi cum s-au adaptat angajatorii la cerinţele de raportare a beneficiilor neimpozabile din 2023 au fost, de asemenea, teme intens dezbătute în contextul creşterii obligaţiilor fiscale, în diferite grade şi paliere, pentru companii. Pe agenda conferinţei au figurat şi alte subiecte importante privind preţurile de transfer şi ce vor viza inspecţiile ANAF în domeniu, când şi cum se va aplica ro-eSigiliu în transporturile de mărfuri rutiere, tehnici de control în domeniul TVA, tematici de control şi o recapitulare a măsurilor legislative adoptate în 2023, cum s-au adaptat angajatorii la cerinţele de raportare a beneficiilor neimpozabile din 2023 şi recomandări de abordare pe acest segment.

    “Anul 2024 este cel al creşterii poverii fiscale asupra tuturor contribuabililor. Impactul direct sau indirect al modificărilor majore a legislaţiei fiscale încă din 2023 deja se face simţit, şi este doar un început de drum spre creşterea şi mai mare a taxelor şi impozitelor ca pondere din PIB, direcţia fiind apropierea de media europeană de circa 40% din PIB. În aceste condiţii, devine imperativ pentru orice contribuabil să înţeleagă din timp implicaţiile modificărilor fiscale asupra sa, astfel încât să-şi poată aloca corespunzător atenţia şi resursele”,  a concluzionat Alex Milcev, Partener, liderul departamentului de Asistenţă fiscală şi juridică; EY România & Moldova.

     

  • Adrian Sârbu: Democraţia e bună, dar trebuie să te ţii de ea. România trebuie să copieze sistemul electoral american. Toate funcţiile publice să fie alese şi finanţarea transparentă

    Nemo: Aţi invocat de multe ori, în discuţii, aici la Ştiu, democraţia americană, pe care românii ar trebui să o ia drept model. Dar democraţia asta americană e complicată. La noi, românii nu prea ies la vot, vrem să comasăm alegeri. Americanii au început deja alegerile şi nu sunt alea generale.

    Adrian Sârbu: În primul rând, democraţia americană e democraţie pentru că acolo se desfăşoară alegeri tot timpul şi pentru orice funcţie importantă. Ţi-am spus tot, da? A concura pentru un job public este o acţiune permanentă, şi cele mai importante joburi, nu numai preşedintele şi primarul de la noi, sunt alese. Direct sau indirect. Ăsta e primul lucru.

    Nemo: Şi nu obosesc americanii.

    Hofi: Exact, nu obosesc pentru că au nişte conducători şi ideologi foarte proşti, înţelegeţi ironia, care nu spun: „uite avem patru rânduri de alegeri anul ăsta, să nu mai facem atâtea”.

    Adrian Sârbu:  Hai să parafrazez o zicală mult îndrăgită de tine.

    Hofi: Hai să văd cât e ora că poate înjuraţi. Puteţi să spuneţi.

    Adrian Sârbu: Zice „băutura e bună, dar să te ţii de ea”, da? Am voie?

    Hofi: Şi mie îmi place vorba asta?

    Adrian Sârbu: Şi eu spun, vorbind despre America democraţia: e bună, dar să te ţii de ea, da? În fiecare zi şi pentru fiecare funcţie importantă. Ăsta e un element. Al doilea. Sistemul de alegeri cu electori, care, ştii care e culmea? A fost şi în România şi l-am abandonat. În Caragiale, România când a intrat în democraţie, a funcţionat cu democraţie indirectă. Sistemul american, înainte de toate, este foarte clar. Am o putere legislativă, Congresul. Şi am o putere executivă, preşedintele. În America, preşedintele e ales direct-indirect. Adică, alegătorii aleg electori care votează pentru preşedinte după sistemul cine a câştigat un stat, the winner takes it all. Deci, sistemul electoral american este model. În acest sistem, care e foarte complex, foarte complex, ai alegerea preşedintelui direct-indirectă, pentru că până la urmă votul tău generează electori care votează pentru tine, nu votează împotriva ta, model pe care Trump a încercat să-l fisureze în 2020 şi o să-l coste. Şi un lucru foarte, foarte important: transparenţa finanţării. E transparenţa finanţării până la super PAC-uri ( comitete de acţiune politică). Tu, Hofi, ai voie să-i dai lui Nemo până la o sumă de bani, dacă eşti individ. Dacă eşti firmă, până la o sumă de bani. Toţi banii sunt pe faţă. Nu-i dă AEP. AEP-ul e chestia asta de la noi care dă milioane de euro partidelor ca să dea şpagă presei, să dea şpagă celor care sunt bine poziţionaţi. Nu e ca la noi.

    Hofi: Adică în România banii pleacă de la toţi, acolo pleacă de la cine vrea să dea.

    Adrian Sârbu: Nu, în România banii noştri se duc la buget, nişte şmecheri îi împart cum vor ei, pe un algoritm pe care l-au creat, dar nu au întrebat pe nimeni, că l-au făcut în Parlament bara-bara, pe vremea lui Băsescu.

    Nemo: Şi mai fac parte şi partidelor.

    Adrian Sârbu: Şi acum ei zic că finanţează democraţia dând şpagă presei. Asta e România. Ne întoarcem în America. Orice ban e vizibil. Într-adevăr, după nişte dezbateri foarte, foarte dureroase au născut acum vreo 8 ani, chiar pe vremea lui Obama, nu a lui Trump, aceste super-PAC unde tu poţi să pui bani, respectiva organizaţie, care atenţie, este supercontrolată, orice dolar de acolo e controlat şi raportat, foarte important, aceste super-PAC-uri fac campanie favorabilă unuia sau altuia, favorabilă unei teme, unei idei, unui trend. Şi, într-adevăr, sunt driveri ai opiniei. Dar când eu spun democraţie, ai principalele două condiţii ale democraţiei, şi anume votezi funcţiile, în primul rând funcţiile sunt clare, legislativ – executiv, votezi şi vezi rezultatul votului tău şi ai toată finanţarea vizibilă. Ce trebuie să facem noi? Să-l copiem.

     

  • 3500 de cititori decid prioritatea nr.5 a României în 2024

    Hofi: Sondajul pe care l-am pregătit pentru tine, începând de săptămâna trecută. Te-am lăsat pe tine să alegi priorităţile României, să decizi tu şi te-am pus să votezi între următoarele 5 priorităţi. Alţii au votat ridicarea capacităţii de apărare a României prin investiţii în tehnologii moderne şi resurse umane, în condiţiile extinderii războiului regional.

    Adrian Sârbu: Mă îngrijorează foarte tare, şi nu este deloc autoironic şi nici ironic,  faptul că mentalul colectiv al românilor respinge ideea de pericol în care suntem şi că românii spun: „domne, pe ultimul loc din priorităţile noastre e să băgăm bani în armată”. După părerea mea, România trebuie să investească între 10 şi 20% din PIB în cheltuieli militare, dar asta nu înseamnă că facem kalaşnikoave.

    Hofi: Doar tancuri pe străzi şi militare.

    Adrian Sârbu: Nu înseamnă că avem tancuri, Hofi. Deloc, deloc.

    Hofi: Păi şi cu banii ăia ce facem?

    Adrian Sârbu: Hai să-ţi spun ce înseamnă cheltuieli militare azi Hofi. Înseamnă aşa. Drone. Dronele despre care vorbesc eu sunt dronele individuale, dronele pe care le conduce un militar. Ştii câţi militari are Ucraina capabili să opereze drone? 60.000, 60.000. Asta este o cifră oficială.

    Hofi: Dar nu sunt specializaţi pe drone.

    Adrian Sârbu:  Care s-au specializat, da? E mai mult decât are militari armata noastră, inclusiv cu generalii de birou. Deci, ce înseamnă investiţii militare? Înseamnă tehnologie. Când vorbim de tehnologie, vorbim de ceea ce toată lumea spune azi microcipuri, software, verde, drone. AI. Crede vreunul dintre noi că războaiele pe care ar trebui să le poarte România şi pe care astăzi le-a şi pierdut, Doamne fereşte…

    Hofi: România trebuie să poarte războiaie?

    Adrian Sârbu: Da, România trebuie să fie pregătită să poarte războiaie pentru că în jurul României nu sunt prieteni ai României. Sunt nişte popoare care investesc, cresc şi în momentul în care creşti, ai instinctul natural al poporului şi al omului să te extinzi. Românii nu văd importanţa investiţiilor militare pentru că românii, aşa cum spui tu, se gândesc: „iar le dăm la ăia bani să-i cheltuiască aiurea, să-i ducă pe soldaţi la porumb”…

    Nemo: Şi asta e o problemă.

    Adrian Sârbu: „Să vină cu tab-urile peste noi cum au venit în 89, în loc să stea frumos în unităţile militare, să tragă, cum ne-au omorât la Timişoara.”

    Hofi : Asta e justificarea pentru care 9% din români votează…

    Adrian Sârbu: Da, Hofi, dar nu e bine. Eu de aia sunt îngrijorat. Investiţia militară este core-ul, este nucleul investiţiei tehnologice a unei ţări. Dacă nu facem ceea ce face America acum…am dat noi ştire acum o oră, două. Schmidt, Google e acum într-un venture capital care propune Pentagonului tehnologii militare. Şi aşa mai departe. Şi cu tot felul de arme noi, care nu sunt văzute, dar, de departe în ăştia doi ani s-a văzut un singur lucru: războiul de azi nu mai seamănă cu războiul de ieri.

     

    Rezultatele sondajului Mediafax- ZF-Aleph News

    Decide tu prioritatea numărul 1 a României în 2024 şi următorii 5 ani

    1. Creşterea economică de peste 5% prin alocarea resurselor financiare rezultate din tăierea cu 20% a numărului bugetarilor şi alocarea fondurilor europene către antreprenori, operatori privaţi şi către proiecte româneşti – 42%
    2. Revenirea la modelul real de democraţie liberală, putere-opoziţie, prin renunţarea la democrativă şi creşterea controlului cetăţeanului asupra acţiunilor Parlamentului, Guvernului şi Preşedintelui-18%
    3. Schimbarea mentalităţii românilor din pierzători în câştigători, capabili să-şi promoveze identitatea culturală în România şi în Europa – 17%
    4. Adoptarea accelerată şi largă a tehnologiilor digitale, a inteligenţei artificiale în economie, administraţie, în educaţie în vederea transformării României într-o societate învăţată şi verde – 14%
    5. Ridicarea capacităţii de apărare a României prin investiţii în tehnologii moderne şi resurse umane, în condiţiile extinderii războiului regional -9%

     

  • 3500 de cititori decid prioritatea nr.3 a României în 2024

    Hofi: Sondajul pe care l-am pregătit pentru tine, începând de săptămâna trecută. Nu o să alegem prioritatea pentru România a lui Ciolacu, neapărat. Te-am lăsat pe tine să alegi priorităţile României, să decizi tu şi te-am pus să votezi între următoarele 5. Schimbarea mentalităţii românilor din pierzători în câştigători, capabili să-şi promoveze identitatea culturală în România şi în Europa.

    Adrian Sârbu: Dă-mi şi mie 5 winneri români care ar trebui să fie modele pentru noi.

    Hofi: Radu Drăguşin, forbalistul despre care am vorbit şi astăzi s-a transferat la Tottenham. Înalt, frumos, aş spune că e şi el un Radu cel Frumos.

    Adrian Sârbu: Ia uite un român frumos de 30 de milioane de euro.

    Nemo: Vreţi unul mai cunoscut? Vi-l dau exemplu pe Hagi care de fiecare dată se ia de gât cu autorităţile: „domne, investiţi să creştem…”

    Adrian Sârbu: Păi nu trebuie să-i facem o statuie lui Hagi în fiecare oraş?

    Nemo Ba da, trebuie să-i facem.

    Hofi: I-au făcut alţii.

    Nemo: Cristian Măcelaru, Simona Halep, David Popovici.

    Adrian Sârbu: Aaa, Simona Halep? Păi când au faultat-o străinii ăştia pe Simona Halep, că noi nu suntem xenofobi, românaşii, nu, noi suntem iubitori, ospitalieri, îi iubim pe străini. Când a faultat-o, care a sărit? În primul rând de ce nu are statuie Simona Halep? Lângă Hagi. E loc să-i faci şi Simonei Halep statuie, că tot dăm bani la cultură, nu ştiu 310 sau 400 de milioane. E Simona Halep un winner?

    Nemo: Bineînţeles.

    Adrian Sârbu: Este. De ce nu am apărat-o? De ce nu ne-am luat-o model existenţial? De ce?

    Hofi: Pentru că românii nu au această identitate pe care o cer de câte ori…

    Adrian Sârbu: Dar sârbii când nu l-au lăsat ăia în Australia pe Djokovici i-au zis:” hai înapoi”.

    Hofi: Dar ştiţi de ce, nu? Sârbul e altfel întotdeauna.

    Adrian Sârbu: Nu ştiu că e altfel, că suntem la 1000 de km distanţă unii de alţii.

    Hofi: Eu sunt la un metru de Sârbu.

    Adrian Sârbu: Dar de ce ăia l-au apărat pe Djokovici şi noi nu am apărat-o pe Simona Halep? De ce? Pentru că ne convine nu numai noi să fim looseri, ci şi ăştialalţi, care sunt winneri de-ai noştri, să fie looseri. Nu e bine. Hofi, ca să-ţi fac un cadou maxim pe ziua de azi, nu numai că sunt de acord că e o prioritate pentru români să lucreze la mentalitatea lor… deci în loc să meargă la sală… trebuie să creăm nişte săli unde oamenii fac mindbuilding şi selfconfidence building, nu bodybuilding. Da? Mă duc la sală să slăbesc. Nu, mă duc la sală să mă întăresc în încrederea în mine. De ce să nu ne trezim în fiecare dimineaşă să ne spunem domne sunt câştigătorul acestei zile, cum am fost câştigătorul zilei de ieri. Alaltăieri nu mi-a ieşit, dar n-am ratat. A fost o situaţie. Azi câştig, mâine câştig şi aşa mai departe. E prioritatea fiecăreia şi fiecăruia dintre noi să ne câştigăm în fiecare zi identitatea de a fi câştigători şi identitatea de a ne exprima într-un spaţiu cultural diferit. Hai să ne întoarcem la identitatea culturală română. Untold-ul, e perceput ca un fenomen cultural românesc?

    Hofi: Este, este.

    Adrian Sârbu E perceput, da? Eu zic că s-a născut ca un fenomen cultural şi românesc, dar şi european, ca să fii şi tu, Nemo, mulţumit, şi global.

    Nemo: L-aş numi mai degrabă brand decât un fenomen cultural.

    Adrian Sârbu: Dă-mi un fenomen cultural.

    Nemo: Fenomen cultural aş numi manelele pentru că prin ălea suntem mai degrabă cunoscuţi.

    Adrian Sârbu: Dar pe Dani Mocanu nu mi-l dai şi mie? Că mi-era dor de el. Să arate câţi bănuţi are el.

    Hofi: El are mentalitate…

    Nemo: Măcar când numără banii…

    Adrian Sârbu: Dani Mocanu

    Hofi: Muzica, DJ! Vă plac manelele, nu ştiu cum se face.

    Adrian Sârbu: Nu, nu-mi plac manelele, nu ascult manele, dar îmi place maneaua pentru că e făcută de oameni al căror singur obiectiv e succesul prin bani şi prin poziţie socială într-o comunitate pe care ţi-o aduce succesul.

     

    Rezultatele sondajului Mediafax- ZF-Aleph News

    Decide tu prioritatea numărul 1 a României în 2024 şi următorii 5 ani

    1. Creşterea economică de peste 5% prin alocarea resurselor financiare rezultate din tăierea cu 20% a numărului bugetarilor şi alocarea fondurilor europene către antreprenori, operatori privaţi şi către proiecte româneşti – 42%

    2. Revenirea la modelul real de democraţie liberală, putere-opoziţie, prin renunţarea la democrativă şi creşterea controlului cetăţeanului asupra acţiunilor Parlamentului, Guvernului şi Preşedintelui-18%

    3. Schimbarea mentalităţii românilor din pierzători în câştigători, capabili să-şi promoveze identitatea culturală în România şi în Europa – 17%

    4. Adoptarea accelerată şi largă a tehnologiilor digitale, a inteligenţei artificiale în economie, administraţie, în educaţie în vederea transformării României într-o societate învăţată şi verde – 14%

    5. Ridicarea capacităţii de apărare a României prin investiţii în tehnologii moderne şi resurse umane, în condiţiile extinderii războiului regional -9%

     

     

  • 3500 de cititori decid prioritatea nr. 2 a României în 2024

    Hofi: După îndelungi discuţii în coaliţie PSD recunoaşte. Ar fi de acord cu comasarea alegerilor dar numai daca propunerea PNL ar fi sustinuta si de alte partide. Asta spune vicepreşedintele PSD, Gabriel Zetea care nu exclude modificarea a Statutului PSD, astfel încât nici candidatul la Preşedinţie să nu fie neapărat preşedintelui partidului. Să fie unul comun al coaliţiei, dar să fie de stânga.

    Nemo: Şi am ajuns la preocuparea nr. 2 a românilor când vine vorba de priorităţi, democratică.

    Adrian Sârbu: Mă aştept ca românii să fie mai inerţi la acest blat istoric. Practic, România e clar împărţită. E România partidelor şi a votanţilor lor, cu interesele lor care, iarăşi sunt foarte clare. Banii din buget, inclusiv ce vine de la UE, sunt pentru ei. Noi, restul, trebuie să producă taxele care generează o parte din banii ăştia, că restul, pe baza a ce producem noi şi a PIB-ului nostru se iau bani de la UE. Bine. Românilor nu li sa oferit oportunitatea de a vota pentru democratică. Sunt convins că ar fi votat majoritar împotrivă. A fost un blat şi o manevră înăuntrul comunităţii politice pentru că s-au gândit şi că românii sunt inerţi şi oricum nu au cum să reacţioneze. Ce să faci, revoluţie? Deci, aceştia 3500 de români prim-miniştri spun, cu aproape 20% din voturi, că eo prioritate să revim la ceea ce România a început să simtă că fiind stătea ei naturală. O democraţie liberală, într-o economie de piaţă, care îşi doreşte să evolueze. România eo democraţie eşuată. De ce? Pentru că: 1. Românul nu mai votează, că spune că e dezamăgit. Greşit. E o insultă pe care şi-o aduce sieşi. Nu, românul trebuie să voteze, să se lupte pentru că orice non vot eo ratare. E o ratare a unei şanse ca un alt tip de ideologie, de mentalitate să devină măcar prezentă, dacă nu majoritară în lumea acestor aşa-zişi lideri. Sigur, ne apucăm acum să dăm sfaturi dlui Ciolacu. E, aici e situaţia reală şi foarte gravă a României. Toţi aceste cetăţeni îşi au interesele lor în această ţară. Şi ei, astăzi, din păcate, prevalează. De ce au obosit ei? Pentru că au de făcut 5 campanii electorale. Acum zice: „domne, ştiţi ceva… Incredibil… Ştiţi ceva, avem candidat comun. Nu mai facem alegeri de 4 ori. Ne permitem să facem numai de trei ori, dar de fapt de două ori, dar numai o dată. Şi după aia niciodată că v-am spus candidatul şi am hotărât noi. Şi avem şi doi preşedinţi”. Constituţia spune că primul lucru într-un stat şi să votăm. Şi dacă nu vor să coste 3,5 miliarde de lei, luăm frumos telefonul mobil, nu-i mai dăm banii STS-lui, că nu ştim cine-s ăia, votăm cu mobilul. Luăm o platformă consacrată globală şi votăm în fiecare zi.

     

    Rezultatele sondajului Mediafax- ZF-Aleph News

    Decide tu prioritatea numărul 1 a României în 2024 şi următorii 5 ani

    1. Creşterea economică de peste 5% prin alocarea resurselor financiare rezultate din tăierea cu 20% a numărului bugetarilor şi alocarea fondurilor europene către antreprenori, operatori privati ​​şi către proiecte româneşti – 42%
    2. Revenirea la modelul real de democraţie liberală, putere-opoziţie, prin renunţarea la democraţie şi creşterea controlului cetăţeanului asupra acţiunilor Parlamentului, Guvernului şi Preşedintelui-18%
    3. Schimbarea mentală din pierzătorii românilor în câştigători, capabili să promoveze identitatea culturală în România şi în Europa – 17%
    4. Adoptarea accelerată şi largă a tehnologiilor digitale, a inteligenţei artificiale în economie, administraţie, în educaţie în vederea transformării României într-o societate învăţată şi verde – 14%
    5. Ridicarea capacităţii de apărare a României prin investiţii în tehnologii moderne şi resurse umane, în condiţiile extinderii războiului regional -9%

     

  • Studiu Revolut: Românii au investit cu precădere în 2023 în acţiunile Tesla şi Nordea Bank. Suma medie alocată investiţiilor la bursă, circa 1.600 de euro

    Revolut, aplicaţie financiară cu 3,4 milioane de clienţi în România,  a prezentat principalele tendinţe în domeniul investiţiilor personale în 2023, pe piaţa locală şi în Spaţiul Economic European, se arată într-un comunicat de presă. Platforma a atins un nou record  pe piaţa locală, unde numărul clienţilor care fac investiţii personale cu aplicaţia de digital banking aproape s-a dublat la finalul anului trecut faţă de 31 decembrie 2022 (plus 95%).

    La fel ca majoritatea clienţilor Revolut din Uniunea Europeană, românii au fost interesaţi mai ales de acţiunile Tesla (TSLA), pe bursele americane, şi de acţiunile Nordea Bank Abp (NDA), pe pieţele europene

    „Utilizatorii români s-au situat printre cei mai entuziaşti investitori europeni, după numărul de clienţi ai produselor de investiţii, iar portofoliul mediu/ client a atins suma de 1.640 euro, în timp ce media per utilizator, la nivelul SEE, a fost de 1.827 euro. Pe piaţa locală, cea mai mare sumă medie investită a fost înregistrată în rândul segmentului de vârstă 45-54 de ani, atingând 3.145 euro/client”, scrie compania în comunicat.

    O abordare diferită a produselor investiţionale propuse de Revolut s-a remarcat şi în funcţie de sex – bărbaţii s-au dovedit a fi investitori individuali mai entuziaşti decât femeile, atât în privinţa frecvenţei investiţiilor, cât şi a sumelor. Un utilizator român a investit de aproape două ori şi jumătate mai mulţi bani decât o investitoare – 1.980 euro în medie/ client faţă de 840 euro/ clientă.

    În rândul clienţilor din SEE, cele mai tranzacţionate acţiuni de pe bursele americane au fost cele ale producătorului de vehicule electrice Tesla (TSLA), urmate de cele ale companiei de transporturi spaţiale Momentus (MNTS) şi ale companiei auto chinezeşti NIO (NIO). Printre acţiunile europene vizate de investitori s-au numărat cele ale producătorului olandez de bere Anheuser-Busch (1NBA), urmat de gigantul german din industria auto Volkswagen (VOW3) şi compania olandeză de plăţi electronice Adyen (1N8).

    Românii au preferat să adauge în portofoliile lor acţiunile companiei americane Tesla precum şi pe cele ale producătorului de vehicule electrice NIO (NIO). De asemenea, şi-au diversificat portofoliile cu acţiunile companiei de divertisment AMC (AMC), aflată în centrul fenomenului „meme stocks” început în urmă cu trei ani.

    În privinţa preferinţelor pentru acţiunile europene, pe primul loc în top s-a situat compania finlandeză Nordea Bank (04Q), iar top trei acţiuni preferate a fost completat de banca olandeză ABN AMRO Group N.V. (AB2) şi de compania germană de tehnologie optică Jenoptik AG (JEN).

    „Analizând evoluţia pieţei în 2023, vedem că piaţa de capital a cunoscut o creştere impresionantă cu peste 24% pentru indexul S&P 500 şi cu 54% pentru indexul Nasdaq 100, arătând rezilienţa şi adaptabilitatea mediului financiar la contextul economic global. Privind la 2024, perspectiva unor dobânzi care să ajungă până la un maximum posibil de 4%-5% în SEE imprimă o dinamică diferită faţă de anul anterior. Pe măsură ce dobânzile scad, preţurile obligaţiunilor cresc şi se creează noi oportunităţi strategice pentru investitori. În curând, şi Revolut le va permite clienţilor săi accesul la acest tip de instrumente investiţionale, direct în aplicaţie”, spune Rolandas Juteika, head of wealth and trading SEE, Revolut.

    Platforma de tranzacţionare are în portofoliul de investiţii peste 2.200 de acţiuni ale companiilor listate pe bursele americane, peste 140 de acţiuni de pe bursele europene şi 200 de fonduri tranzacţionate pe bursă (ETF-uri) prin intermediul aplicaţiei.

    „Tendinţa de temperare a inflaţiei din ultimele luni aduce un sentiment de optimism care contribuie şi el la reconfigurarea strategiilor de investiţii. Cum abia am intrat în noul an, o atitudine echilibrată şi analitică a condiţiilor de piaţă este binevenită pentru cei care doresc să fructifice noile oportunităţi”, adaugă Juteika.

     

  • Veşti bune pentru datornici: Fiscul a şters o parte din datoriile românilor. Orice datorie sub această sumă de acum a dispărut

    La începutul acestui an, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a anulat în mod automat „creanţele fiscale restante administrate de organul fiscal central, aflate în sold la data de 31 decembrie a anului 2023, mai mici de 40 lei“, conform Codului de procedură Fiscală.

    În acest context, creanţele fiscale care se situează sub cuantumul de 40 de lei, aflate în evidenţa ANAF la data de 31 decembrie 2023, au fost anulate în primele zile din anul acesta.

     „Creanţele fiscale restante administrate de organul fiscal central, aflate în sold la data de 31 decembrie a anului, mai mici de 40 lei, se anulează. Plafonul se aplică totalului creanţelor fiscale datorate şi neachitate de debitori, conform alin. (5) art.266 din Codul de Procedură Fiscală

    Excepţia de la regulă prevede  că “în cazul creanţelor fiscale administrate de organul fiscal local, prin hotărâre, autorităţile deliberative pot stabili plafonul creanţelor fiscale care pot fi anulate, care nu poate depăşi limita maximă prevăzută la alin. (5) “.

    Ordinul Nr. 727/2019 din 13 martie 2019 pentru aprobarea Procedurii privind emiterea şi comunicarea unor acte administrative pentru debitorii care înregistrează obligaţii fiscale restante sub o anumită limită prevede: “ Creanţele fiscale restante administrate de organul fiscal central competent în administrarea obligaţiilor fiscale ale debitorului, amenzile de orice fel, precum şi alte creanţe bugetare înscrise în titluri executorii de creanţă bugetară, transmise spre recuperare organului fiscal, aflate în sold la data de 31 decembrie a anului, al căror plafon este prevăzut pentru anulare de Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, se scad din evidenţele fiscale în primele 7 zile ale anului următor”.