BusinessMagazin

Tag: retail

  • Creştere în ritm german

    ”Am trecut prin toate etapele unui start-up cu experienţă germană. Noi, latinii, vrem să facem lucrurile mai repede; aici am început treptat, cu doi clienţi, cu angajarea a 3-4 persoane etc.“, descrie Vlad Stanislav, managing directorul companiei GEZE România, istoria de pe piaţa locală a companiei cu origini germane, începută în 2004. Potrivit reprezentanţilor companiei, aceasta a devenit într-un deceniu liderul de pe piaţa locală în sisteme premium de acţionare a uşilor, ferestrelor şi tehnologiei de siguranţă. Anul trecut (anul fiscal pentru companie începe la 1 iulie) a ajuns la afaceri de peste 3,5 milioane de euro, iar pentru 2018 (ajuns la 7 luni), Stanislav previzionează un avans de circa 15% faţă de anul anterior, de până la aproximativ 4 milioane de euro.

    Avansul s-ar datora atât tendinţei de creştere a segmentelor de piaţă retail şi office, dar şi dezvoltării reţelei de parteneri din distribuţie, care ajunge la 22 de companii. Veniturile GEZE România sunt segmentate: tehnologie destinată uşilor (cca 70%), tehnologie pentru ferestre şi sisteme de siguranţă (cca 30%); o pondere redusă în venituri este adusă şi din serviciile de mentenanţă. Printre produsele şi serviciile oferite se numără sistemele de uşi automate (batante, glisante şi rotative, amortizoare), construcţii de sticlă, instalaţii de evacuare a fumului, precum şi sisteme de ferestre şi de ventilare.

    Compania-mamă a fost înfiinţată în urmă cu 155 de ani, iar la nivel internaţional reuneşte aum 21 de subisidiare, peste 2.800 de angajaţi şi patru fabrici. În România, primele produse au ajuns prin intermediul dealerilor şi distribuitorilor, la începutul anilor 2000. Compania a angajat primii patru oameni (consultanţi tehnico-comerciali în 2004) în 2003. Primul birou local al firmei a fost înfiinţat în 2007, însă au continuat să opereze cu activităţi reduse (after sales, service şi mentenanţă) până în 2010, când a fost înfiinţată şi subsidiara locală a firmei. Activitatea companiei se concentrează în prezent pe segmentele de retail, office şi logistică, iar Stanislav oferă ca exemple colaborări cu proiecte comerciale ca ParkLake, Mega Mall sau Promenada Mall, ori cu reţele ca Lidl, Kaufland sau Penny Market.

    Mai dă şi alte exemple, din office (Globalworth Campus, Renault Headquarters) sau proiecte publice, ca Teatrul Naţional Bucureşti sau aeroportul din Timişoara. Potrivit lui Stanislav, costurile cu tehnologiile pentru uşi şi sisteme de siguranţă se plasează, în cazul unui proiect de retail sau office, între 1 şi 1,5% din valoarea investiţiei în proiectul respectiv. În ceea ce priveşte rezidenţialul, în cazul unui bloc mic, de trei-patru etaje, costurile variază între 7.000 şi 10.000 de euro, urcând până la 50.000 de euro în cazul unui bloc de dimensiuni mari. În ceea ce priveşte costurile sistemelor pentru uşi, acestea variază în funcţie de proiect, însă Stanislav oferă câteva repere: preţurile pentru uşile rotative de pildă pornesc de la 20.000 de euro şi pot ajunge la 80.000 de euro; cele mai ieftine sisteme pentru uşi pornesc însă de la câteva sute de euro.

  • Cushman&Wakefield a fost implicată în tranzacţii imobiliare de peste 300 mil. de euro în 2017, reprezentând 30% din volumul investiţional

    „Nivelul de lichiditate a pieţei s-a îmbunătăţit gradual în ultimii ani, după ce în 2009 sectorul imobiliar s-a confruntat cu o scădere accentuată a capitalului investit. Activitatea tranzacţională din 2017 reprezintă o fundaţie puternică pentru 2018, an în care ne aşteptăm să vedem o creştere semnificativă a fluxului de capital străin nou în piaţa imobiliară locală. Fondurile noi aflate în căutare de oportunităţi pe piaţa imobiliară locală sunt în prezent la un nivel destul de constant, comparativ cu viteza de intrare a capitalului din perioada 2004 – 2008”, spune Tim Wilkinson, partner, capital markets al companiei Cushman&Wakefield.

    Volumul investiţional din 2017 s-a ridicat la aproximativ 989 mil. euro, potrivit calculelor şi estimărilor Cushman & Wakefield Echinox, în creştere cu 15,5% faţă de anul precedent, cel mai mai activ sector fiind cel de retail, cu o pondere de circa 43% în total.

    Piaţa imobiliară locală a fost atractiva pentru o paleta largă de investitori, atrăgând fonduri din 14 ţări diferite, incluzând aici tranzacţiile realizate de companii din China (China Investment Corporation), S.U.A., (Cerberus), Africa de Sud (Atterbury, Prime Kapital), Franţa (Immochan), Belgia (Mitiska-REIM), Austria (Immofinanz) sau Republica Ceha (CTP).

    Totuşi, la nivelul Europei Centrale şi de Est, piaţa imobiliară locală a atras doar 6% din volumul total tranzacţionat (16,2 miliarde de euro), cele mai active pieţe fiind Polonia (cu o pondere de 30%), Rusia (25%) şi Republica Ceha (20%).

    „În 2018 ne aşteptăm să stabilim un nou record în ceea ce priveşte volumul tranzacţionat pentru echipa noastră de capital markets. Ne aşteptăm ca sectorul de birouri să genereze în acest an cea mai mare parte a volumului tranzacţional, urmat îndeaproape de sectorul de retail. Totodată, anticipăm că sectorul industrial va beneficia de cea mai importantă scădere a randamentului investiţional, în timp ce activitatea tranzacţională din sectorul hotelier va continua şi se va extinde şi înspre oraşe secundare”, adaugă Tim Wilkinson.

  • Altex România are un nou Director de Achiziţii

    Anterior revenirii în Altex, Raul Filip a fost timp de şase ani Director Achiziţii – produse electro-IT în cadrul Carrefour România şi a ocupat funcţia de Head of AV Division în Samsung Electronics România. Raul Filip este un bun cunoscător al grupului de companii Altex România şi are o experienţă de 18 ani în domeniu.

  • Povestea managerului care a transformat Profi în reţeaua de retail modern cu cea mai mare extindere geografică din România

    Daniel Cîrstea lucrează în retail din 2001, trecându-şi în portofoliu nume locale şi internaţionale precum Artima (actualmente Carrefour), Carrefour şi apoi Profi. La Profi a ajuns în 2010, când retailerul era pe locul 13-14 în piaţă, după cum îşi aminteşte executivul român. Avea 82 de magazine şi afaceri de 600 mil. lei.

    A ocupat mai multe poziţii în companie până când în 2015 a devenit director general. În mandatul său de conducere lanţul de magazine a ajuns la peste 700 de supermarketuri şi magazine de proximitate sub trei branduri, dintre care unul dedicat zonei rurale. Mai mult, businessul a trecut de pragul de 1 mld. euro (4,7 mld. lei) anul trecut, potrivit lui Daniel Cîrstea, valoare ce îi permite retailerului să urce în prima parte a clasamentului celor mai mari jucători din comerţul alimentar.

    Românii cheltuie anual peste 20 mld. euro pe mâncare şi bunuri de larg consum, iar circa 60% din bani merg către comerţul modern, mai exact către cele zece reţele străine de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount, cash & carry sau proximitate modernă. Profi este unul dintre cei zece jucători, cel mai extins dintre ei. Acest titlu a fost adjudecat anul trecut, în mandatul lui Daniel Cîrstea, care are 38 de ani. Aproape jumătate din viaţă şi-a petrecut-o în comerţul alimentar, un domeniu despre care spune că ”singura constantă în retail este schimbarea“. Asta l-a şi atras de altfel să rămână. Ce l-a determinat să se angajeze prima dată în domeniu? A fost o conjunctură fericită.

    Era 2001 când s-a angajat prima dată în retail. ”Abia terminasem facultatea şi eram în Timişoara când l-am cunoscut pe Florentin Banu, atunci proprietarul magazinelor Artima“, îşi amintea recent executivul român.

    Florentin Banu este antreprenorul care a dezvoltat în trecut brandul de napolitane Joe, vândut către gigantul elveţian Nestlé, şi supermarketurile Artima, pe care le-a vândut fondului de investiţii Enterprise Investors (şi preluate ulterior de către Carrefour).

    Daniel Cîrstea habar nu avea la momentul acela ce înseamnă retailul. Avea mai multe opţiuni să se angajeze, însă Florentin Banu l-a convins. ”Era încă de atunci un antreprenor autentic, fără frică. Iar pasiunea mea pentru retail de la el o am“, îşi aminteşte executivul. De altfel, antreprenorul a rămas de-a lungul anilor unul dintre modelele sale în viaţă şi în carieră, alături de Pawel Musial (cel care a condus Profi până în 2015) şi de Călin Costinaş (adjunctul său în cadrul Profi în prezent).

    ”L-am întrebat pe Florentin Banu de ce m-a ales pe mine, iar el mi-a spus că nu se bazează pe şcoala făcută, pentru că poţi învăţa la locul de muncă, iar rezultatele vin pe parcurs. Contează să te înconjori de oameni de încredere. Ceea ce am făcut şi eu ulterior şi fac şi astăzi“, afirma Daniel Cîrstea recent.

    Crede că viaţa în general îţi este influenţată de 4-5 persoane, la fel şi cariera. Florentin Banu l-a învăţat despre antreprenoriat şi curaj. Pawel Musial i-a arătat că te poţi bate cu cei mari din retail, iar Călin Costinaş este ca o floare de lotus, ascultă oamenii. ”De la fiecare dintre ei am învăţat ceva ce eu nu aveam. Trebuie să te înconjori de oameni de încredere şi să vii la muncă cu plăcere.“ În cariera sa din retail, Daniel Cîrstea a învăţat multe. Puţini sunt cei care se pot mândri cu o carieră marcată de tranzacţii şi schimbări de acţionariat, expansiuni galopante şi evoluţii demne de un basm cu Feţi-Frumoşi, care cresc într-un an câţi alţii în şapte. Cum reuşeşte toate acestea? Se trezeşte de regulă la 6 dimineaţa pentru a ieşi la plimbare cu cei doi câini ai familiei. Totodată, când nu este în deplasări, încearcă la 7-8 seara să îşi încheie ziua de lucru pentru a se dedica familiei.

    Primul său job a fost în departamentul de contabilitate al lanţului de supermarketuri Artima, pentru că terminase o facultate cu profil economic. Şi-a dat seama însă că ce învăţase în şcoală nu avea legătură cu realitatea.

    ”Florentin Banu mi-a spus încă de la început că nu este pentru mine contabilitatea şi mi-a propus să merg în departamentul de achiziţii.“ I-a mai spus că dacă nu îi place se poate întoarce. Nu a făcut-o niciodată. După trei zile ştia că nu avea să o mai facă. A crescut, spune chiar el, încet, dar sigur. A fost iniţial asistent în departament, după care buyer, iar apoi a ajuns şef de magazin la Bistriţa, Oradea şi altele.

    În 2005, fondul de investiţii Enterprise Investors, cu care avea să se mai întâlnească apoi în carieră, a cumpărat de la Florentin Banu supermarketurile Artima. Atunci, Daniel Cîrstea afirmă că a avut contact cu comerţul modern, structurat şi ordonat. La momentul acela era senior category manager. Trei ani mai târziu ajunsese coordonatorul departamentului de achiziţii, când gigantul francez Carrefour a intrat în scenă. Grupul a preluat supermarketurile Artima şi şi-a făcut astfel intrarea pe acest segment al magazinelor mici după ce anterior fusese activ doar în domeniul hipermarketuri. Provocarea a fost atunci pentru Daniel Cîrstea şi să se mute cu jobul de la Timişoara la Bucureşti.

    Dar nu s-a adaptat în Capitală. ”Am învăţat multe în perioada aceea, dar nu reuşeam să mă simt ca acasă.“ Era vorba de o corporaţie unde spiritul antreprenorial era lăsat pe plan secund, spunea el recent. Aşa a decis să plece la Profi. Era 2010, iar retailerul era la momentul acela locul 13-14 în piaţă. Îşi aminteşte astăzi, uitându-se în urmă, că mulţi i-au spus că e nebun. Nu s-a lăsat influenţat, mai ales că o bună parte din echipă o ştia din Artima, iar alţii li s-au alăturat pe parcurs. Şi astăzi, 80% din top managementul Profi a avut o legătură cu lanţul de magazine Artima.

  • Schimbări în conducerea ING România

    Cu o experienţă de 17 ani în ING Group, Pita a fost Client Intelligence Manager la ING Direct Headoffice. „Sunt convins că experienţa lui Javier va contribui semnificativ la construirea unui astfel de model în relaţia cu clienţii noştri şi sunt entuziasmat să fim o echipă”, declară Michal Szczurek, CEO ING Bank România.

    Despre fostul director de retail, Michal Szczurek spune că „Viziunea lui Daniel Llano a influenţat modul de abordare a experienţei clienţilor noştri. Toate produsele şi platformele ING sunt gândite din perspectiva digitalizării şi a disponibilăţii instant. A fost o reală bucurie să îl avem pe Daniel în România şi să-l susţinem în crearea unei echipe de specialişti cu expertiză diferită şi cu abordare inovativă a serviciilor bancare şi a experienţei pe care clientul ar trebui să o aibă. Iar businessul diviziei de retail aproape s-a triplat în această perioadă”.

    În ultimii ani, divizia de retail ING România a lansat produse lansate în premieră, iar numărul de clienţi a fost în creştere. În 2015, ING a lansat în România primul credit de nevoi personale instant, ale cărui vânzări s-au triplat, iar din 2017 a devenit disponibil şi online, prin introducerea semnăturii electronice.

    În ultima vreme, ING s-a concentrat pe integrarea digitalului în experienţa de banking a clienţilor, introducând o nouă versiune HomeBank, şi anume, ING Bazar, o platformă care le oferă acestora reduceri la diverşi comercianţi. De asemenea, au lansat şi un nou canal de distribuţie în ţară, ING Point. 

  • Magazine în loc de uzine. Trei sferturi din fostele platforme industriale deja valorificate imobiliar s-au transformat în proiecte de retail

    Industria grea a Bucureştiului a ajuns în ultimii 15-20 de ani la fier vechi sau, în cel mai bun caz, a fost mutată la marginea oraşului, iar pe terenurile fostelor fabrici au fost şi vor mai fi ridicate centre comerciale, o piaţă care cel puţin la nivelul Capitalei atrage mult mai multe investiţii decât producţia.
     
    Pe terenurile unor foste fabrici ca Tricodava, Vulcan, Electroaparataj, Laromet sau Textila Dacia vor apărea în următorii trei-patru ani noi centre comerciale, deşi oraşul pare deja împânzit de malluri şi hipermarketuri.
     
    „Printre punctele forte ale acestor platforme se numără accesibilitatea uşoară şi poziţionarea în oraş, dar şi faptul că au suprafeţe generoase care permit dezvoltarea unor proiecte ample. Aceste puncte forte devin relevante în funcţie de tipul proiectului care urmează să fie dezvoltat pe teren: pentru rezidenţial contează foarte mult zonele liniştite, dar şi proximitatea mijloacelor de transport în comun, piaţa de office are nevoie de cât mai multe mijloace de transport în comun, dar şi de un mix de retail diversificat, iar segmentul de retail cere densitate cât mai mare de consum”, explică Gabriel Simulescu, – associate director land division Knight Frank România.
     
    Un subiect important în rândul unora dintre aceste foste platforme îl reprezintă ecologizarea terenului, mai ales în cazul acelora unde s-au folosit substanţe toxice.
     

  • Anul dezastrelor pentru retail. Mii de magazine s-au închis şi multe altele au intrat în faliment

    1. Foarte multe magazine s-au închis anul acesta. În SUA, peste 8000 de magazine din reţele naţionale şi-au închis uşile anul acesta. J.C Penney, Macys sau Sears sunt câteva exemple de reţele de retail care au renunţat la zeci de locaţii, relatează Fortune.com

    2. În mai 2017 a fost bătut recorduri de falimente din industrie înregistrat în 2016. Câteva dintre companiile care şi-au declarat falimentul: The Limited, Radio Shack, Gymboree, Wet Seal sau Hhgregg.

    3. Amazon a surprins pe toată lumea achiziţionând Whole Foods pentru 13,7 miliarde de dolari. Achiziţia a declanşant un război al preţurilor cu rivali Amazon.

    4. Walmart intră pe teritoriul Amazon şi în 2017 şi-a crescut oferta online. Walmart a cumpărat branduri precum Bonobos, Moosejaw sau Modcloth. Compania şi-a crescut veniturile online cu 50% în al treilea trimestru al anului, dovedind că se poate bate cu Amazon.

    5. Retaileri precum Best Buy, Nike sau Calvin Klein au devenit parteneri cu Amazon în 2017

  • Marii retaileri au deschis cu 18% mai puţine magazine în 2017

    În cadrul studiului au fost analizate ritmul de expansiune şi evoluţia cifrei de afaceri ale unui număr de 99 de companii de retail care operează magazine sub 120 de branduri din domeniile FMCG, Fashion, Electro-IT, Cosmetice, Articole Sportive, Încălţăminte, Magazine pentru Copii, Bijuterii, Restaurante şi Cafenele, Home & Deco şi Librarii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marii retaileri au deschis cu 18% mai puţine magazine în 2017

    În cadrul studiului au fost analizate ritmul de expansiune şi evoluţia cifrei de afaceri ale unui număr de 99 de companii de retail care operează magazine sub 120 de branduri din domeniile FMCG, Fashion, Electro-IT, Cosmetice, Articole Sportive, Încălţăminte, Magazine pentru Copii, Bijuterii, Restaurante şi Cafenele, Home & Deco şi Librarii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Decathlon deschide un nou magazin şi ajunge la o reţea de 21 unităţi naţionale

    Cu o investiţie totală ce se ridică la circa 800,000 Euro, magazinul Decathlon din Buzău a fost proiectat conform ultimelor standarde internaţionale de proiectare şi siguranţă în domeniul retail-ului sportiv.

    Centrul din Buzău, amplasat pe Strada Unirii, Nr. 301 – 303 are o suprafaţă de 1,395 m2 şi corespunde formatului magazinelor Decathlon – “Toate sporturile sub acelaşi acoperiş” şi un teren de joacă cu acces gratuit.

    Astfel, magazinul pune la dispoziţia consumatorilor mai mult de 5,000 de articole şi echipamente, destinate practicării a peste 50 de sporturi, printre care drumeţie montană, nataţie, sporturi de echipă, fitness, alergare, sporturi de combatere, tenis, vânătoare, pescuit, echitaţie, ciclism, role, patinaj, schi şi multe altele.

    Articolele sunt potrivite atât pentru începători, cât şi pentru avansaţi şi se disting pe piaţă prin calitate, fiabilitate tehnică, diversitate, creativitate şi inovaţie în domeniul sportului. Acestea respectă un raport excelent calitate – preţ şi au o garanţie de minim doi ani.

    De la începutul anului 2017, retailerul sportiv a deschis trei noi spaţii: două magazine la Botoşani şi Buzău, sediul logistic din Ştefăneşti ce va deservi 3 ţări europene şi a extins spaţiul din centrul comercial Pallady din capitală.

    La nivel naţional, Decathlon reuneşte peste 1000 de colaboratori, într-o reţea de 21 de magazine, la care se adaugă platforma online. Până la finalul anului, retailul va inaugura un nou magazin în Piatra Neamţ, ajungând astfel la o reţea de 22 de magazine.

    Decathlon comercializează şi articole Made in România, printre care biciclete, încălţăminte concepută pentru drumeţii montane şi textile pentru ciclism şi sporturi de echipă.