BusinessMagazin

Tag: restaurante

  • Ţara unde starea de urgenţă a avut un impact limitat asupra economiei: „Restricţiile sunt moderate şi afectează în mare parte sectorul de entertainment şi industria de restaurante, adică 3% din PIB”

    Ultima stare de urgenţă din Japonia, aplicată în câteva părţi din ţară, va avea un impact limitat asupra economiei, spun analiştii, conform CNBC.

    „Efectul economic al ultimelor măsuri va fi mai mic prin comparaţie cu ultimul episod”, spune Shigeto Nagai, şeful diviziei japoneze de cercetare din cadrul Oxford Economics.

    Prima perioadă de stare de urgenţă din arhipelagul nipon a durat aproximativ două luni, din aprilie până la finalul lui mai 2020. Cea mai recentă perioadă de stare de urgenţă, anunţată săptămâna trecută de prim-ministrul Yoshihide Suga, va dura până pe 7 februarie, reprezentând un nou efort de controlare a infecţiilor cu coronavirus.

    Japonia a înregistrat până acum peste 290.000 de infecţii cu virusul SARS-CoV-2 şi circa 4.100 de decese, însă ne raportăm în acest caz la o populaţie de 126 de milioane de oameni. Prin comparaţie, România – cu nici 20 de milioane de locuitori – numără peste 680.000 de cazuri de COVID-19 şi aproape 17.000 de morţi, potrivit datelor colectate de Worldometers.

    Nagai a citat mai mulţi factori pentru nivelul redus al contracţiei pe care o va suferi economia, incluzând aici faptul că restricţiile aplicate mediului de afaceri iau în vizor doar restaurantele şi barurile din zonele cu o rată îngrijorătoare de infecţie.

    „Restricţiile sunt moderate şi afectează în mare parte sectorul de entertainment şi industria de restaurante, adică 3% din PIB”, a declarat Marcel Thieliant, senior economist în divizia japoneză a companiei de consultanţă şi cercetare Capital Economics.

    De asemenea, numărul oamenilor care vor lucra de la birou va fi redus cu 70% prin programele de muncă în regim remote, iar şcolile şi grădiniţele vor rămâne deschise de această dată.

    „Credem totuşi că starea de urgenţă se va înăspri şi va fi extinsă la nivel naţional, fiind închise toate magazinele şi restaurantele”, spun economiştii din cadrul Capital Economics, adăugând că nivelul de consum va scădea în acest scenariu cu 1,5% în T1 faţă de ultimele trei luni din 2020.

     

  • Covid: Restaurantele, cinematografele, teatrele şi sălile cu jocuri de noroc din Ilfov se închid

    Autorităţile au decis să închidă toate restaurantele, cafenelele, teatrele şi sălile cu jocuri de noroc din Ilfov din cauza creşterii numărului de persoane infectate cu virusul SARS CoV-2. Excepţie sunt restaurantele şi cafenelele din hoteluri care rămân deschise pentru clienţii cazaţi. 

    Măsura a fost luată duminică de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi este valabilă două săptămâni.

    „Având în vedere că în Judeţul Ilfov rata de incidenţă cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mare de 3/1000 locuitori, respectiv 4.28/1000 locuitori, pentru următoarele 14 zile, începând cu data de 03.01.2021 ora 20:00 şi până în data de 17.01.2021 ora 20:00, la nivelul judeţului Ilfov, pentru localităţile în care nu este instituită carantina zonală”, scrie în decizia autorităţilor ilfovene.

    Conform deciziei Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă se suspendă activitatea tuturor restaurantelor, cafenelelor, sălilor cu jocuri de noroc, cinematografelor, instituţiilor de spectacole sau concerte. Excepţie sunt restaurantele şi cafenelele din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unităţi de cazare. Acestea rămân deschise doar pentru persoanele cazate în cadrul unităţilor.

  • Ce industrii au pierdut cei mai mulţi angajaţi în 2020. Industria prelucrătoare, în fruntea clasamentului

    Industria prelucrătoare a pierdut 63.400 de angajaţi în perioada octombrie 2019 – octombrie 2020, de la 1.149.200 de persoane în octombrie 2019, la 1.085.800 de persoane în aceeaşi lună din anul 2020, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

    Dintre locurile de muncă pierdute de industria prelucrătoare, cele mai multe au fost cele din fabricile de îmbrăcăminte (-16.400), fabricarea autovehiculelor (-12.299), tăbăcirea şi finisarea pieilor, fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnasamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor (-6.500) şi din fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente (-4.800).

    A doua cea mai mare scădere a numărului de angajaţi a fost în industria hotelurilor şi restaurantelor, de 10.800 de persoane, de la 218.500 în octombrie 2019 la 207.700 de angajaţi în aceeaşi lună din 2020.

    De altfel, industria HoReCa a fost printre cele lovite de această pandemie, restaurantele şi cafenelele fiind închise sau funcţionând doar parţial din martie şi până la finalul anului 2020.

    A treia cea mai afectată industrie a fost cea de transport şi depozitare, unde numărul angajaţilor a scăzut cu 7.900 între octombrie 2019 şi octombrie 2020, de la 268.800 la 260.900. Din acest sector, doar diviziunea de poştă şi curierat a înregistrat o creştere în perioada menţionată, respectiv de 2.700 de angajaţi. Firmele de curierat au înregistrat creşteri puternice ale activităţii în pandemia de COVID-19. Companiile de poştă şi curierat au avut afaceri de 5,2 miliarde de lei în 2019, iar ritmul de creştere s-ar putea dubla în 2020, cifra de afaceri a companiilor urmând să atingă pragul de 6 miliarde de lei, conform unei analize KeysFin.

  • Prosecco la orice oră

    „Fata cu prosecco” este numele de cod al Alinei Chiticaru. Iniţial, îşi promovase afacerea cu numele de ZumWines, dar cum toţi colaboratorii o ştiau drept „fata cu prosecco”, aşa i-a rămas numele. Ce face ea? După cum şi brandul o sugerează, livrează prosecco mereu şi oriunde, ca să dea gust momentelor în care puţin alcool este tot ceea ce lipseşte.

    Businessul s-a născut din bani împrumutaţi de la prieteni şi din dorinţa de a nu mai avea un program fix. Alina Chiticaru se săturase să meargă la birou şi să aibă aceleaşi sarcini în fiecare zi. Nu prea mai găsea motivaţie şi îşi dorea să facă ceva care să-i pună imaginaţia la încercare.

    „Aşa că mi-am dat demisia, m-am angajat la un business mic care nu a evoluat aşa cum plănuisem, din cauza investitorilor, am încercat un alt business asemănător în parteneriat cu o persoană, însă ne-am dat seama că nu aveam aceeaşi viziune, am renunţat şi am pornit la drum singură, fără niciun ban în buzunar”, îşi aminteşte Alina Chiticaru.

    Investiţia iniţială a fost de circa 5.000 de euro, bani împrumutaţi de la prieteni. A fost greu la început să găsească clienţi care să aducă venituri fixe lunare, precum magazine de vinuri şi restaurante, dar într-un final a reuşit.

    O altă problemă a fost găsirea furnizorilor de vin din Italia, care cereau mereu plata în avans şi comenzi minime, dar a avut noroc cu un colaborator din România care îi este şi prieten acum şi împreună aduceau comenzile, astfel încât cheltuielile să fie convenabile. Aşa că a continuat să livreze vinuri şi diverse combinaţii de cadouri, iar acum se gândeşte ce poate face pentru a continua să se dezvolte.

    „Până la sfârşitul anului sper să îmi upgradez site-ul pe care l-am făcut singură, deci are destul de multe lipsuri, şi să vând cât mai multe cadouri personalizate pe care oamenii să le ofere celor dragi, aducându-le bucurii binemeritate după atât de mult stres.”

    Livrează aproape la orice oră o sticlă de prosecco sau un cadou potrivit pentru cine ştie ce ocazie şi aşa au ajuns s-o cunoască oamenii. Nu vinde doar o sticlă de vin, ca cele care se pot găsi oricând în orice supermarket, ci o împachetează într-o poveste, dar şi într-un ambalaj drăguţ, pentru a face experienţa completă. Aşa se face că, la Fata cu prosecco, se pot găsi sticle de vin de la 15 la 200 de lei.

    „Pandemia a venit fix după prezenţa mea la două târguri, iar asta cred că m-a salvat, fiindcă restaurantele şi magazinele au fost închise, deci încasările mele de la ele au fost blocate, aşa că toţi clienţii întâlniţi la târguri şi toţi prietenii mei s-au aprovizionat şi încă o fac de la mine. Deci, cumva, nu pot să mă plâng. Bineînţeles că nu e perfect, dar este ok”, spune Alina Chiticaru despre perioada zbuciumată pe care a adus-o anul 2020.

     

    La Fata cu prosecco, se pot găsi sticle de vin de la 15 la 200 de lei.

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Bambooda – brand de hârtie igienică din bambus (Bucureşti)

    Fondator: Dan Cornea

    Investiţie iniţială: 25.000 de euro

    Prezenţă: naţională

     

    Colina Farms – fermă de legume organice (Băbuţiu, jud. Cluj)

    Fondator: Liviu Baltă

    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: peste 1 mil. lei (211.000 de euro)

    Prezenţă: jud. Cluj

     

    Atelier Panda – self-service auto (Bucureşti)

    Fondator: Dan Pantilin

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Prezenţă: zona Pantelimon din Bucureşti

     

    Şcoala de drift Sorin Ene (Bucureşti)

    Fondator: Sorin Ene

    Prezenţă: Bucureşti

     

    DeLaAndrei – business cu plante aromatice (Poiana Mare, jud. Dolj)

    Fondator: Andrei Segărceanu

    Investiţie iniţială: 50.000 de lei
    (10.000 de euro)

    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 100.000 de lei (21.000 de euro)

    Prezenţă: naţională

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Unde putem ieşi la restaurant de Crăciun

    Poţi petrece Crăciunul şi Revelionul intr-un restaurant dacă te cazezi la hotel. Există limite în ocuparea spaţiilor în restaurante, între 30 şi 50%

    Mesele sunt la o distanţă mai mare ca de obicei pentru a respecta distanţarea fizică. Pot fi maxim 6 persoane la o masă, cu excepţia celor din aceeaşi familie
    Vine Crăciunul şi vrei să ştii dacă poţi să petreci la restaurant alături de familie şi de prieteni? Rata de infectare cu Covid-19 a depăşit 7 la mia de locuitori, însă reprezentanţii HoReca vor restaurantele deschise de Crăciun şi de Revelion pâna la ora 1.00. Restricţiile rămân însă aceleaşi. Doar oraşele care au incidenţă sub 1,5 vor putea redeschide restaurantele la interior, la o capacitate de 30%.  Dacă te-ai decis să petreci Crăciunul la munte sau într-un alt oraş, te poţi caza la hotel şi astfel vei putea lua masa acolo, dar cu limite, iţi spune preşedintele ANAT Dumitru Luca.

    „Restaurantele din interiorul structurilor de cazare sunt deschise conform dispoziţiilor legale pentru cei cazaţi acolo. Cazaţi, nu spune nicăieri dacă pentru o oră, o zi, o săptămână, aşadar  s-a găsit această formă pentru a mai putea supravieţui şi a oferi concret nişte servicii de sărbători”, a afirmat Dumitru Luca preşedinte ANAT.

    Reguli la restaurant:
     Limitări în ocuparea spaţiilor din restaurante, între 30 şi 50% 
     Condiţii personalizate de fiecare zonă, de fiecare judeţ, localitate
     Există nişte limitări în ce priveşte ocuparea şi numărul de persoane care pot să stea la o masă
     Maxim 6 persoane, cu excepţia celor care se gospodăresc împreună 
     Mesele sunt la o distanţă mai mare decât de obicei pentru a permite distanţarea fizică de persoane din afara grupului propriu, al familiei
     Personalul restaurantelor a fost instruit şi respectă chiar mai multe măsuri decât au fost impuse legal 
     Nu vor putea dansa, practic asta este ce ne va lipsi în mod deosebit, dar cu cât vom respecta mai mult aceste reguli de bun simţ vom trece mai rapid peste această perioadă şi vom reveni la viaţa obişnuită
     

  • Cum e la vecini: Bulgaria ţine liceele, restaurantele, cafenelele, mall-urile şi sălile de sport închise până la finalul lunii ianuarie

    Bulgaria a decis să ţină liceele, mall-urile, cafenelele, sălile de spot şi restaurantele închise până la finalul lunii ianuarie, în încercarea de a opri răspândirea virusului în interiorul ţării cu unul dintre cele mai slabe sisteme de sănătate din Europa, a anunţat guvernul bulgar, citat de Reuters.

    Restricţiile ar fi trebuit să se ridice în data de 21 decembrie, însă ţara cu 7 milioane de locuitori înregistrează una dintre cele mai mari rate de decese în raport cu populaţia din UE.

    Bulgaria a raportat joi 1.959 de cazuri noi, ajungând la un total de peste 186.000 de cazuri, cu 6.196 de decese cauzate de Covid-19. Peste 7.000 de persoane sunt spitalizate, în timp ce peste 18.900 de oameni s-au vindecat în ultima săptămână. Cu toate acestea, mai mult de jumătate din paturile de spital sunt ocupate, arată datele ministerului sănătăţii din Bulgaria.

    „Nu vrem ca bulgarii să fie trataţi, vrem ca ei să fie sănătoşi, iar aceasta este ţinta restricţiilor. (…) Preţul pe care nu suntem pregătiţi să îl plătim este cel măsurat în vieţi omeneşti”, a spus Kostadin Angelov, ministrul sănătăţii din Bulgaria, într-o conferinţă de presă.

    Cluburile de noapte şi cazinourile vor rămâne închise până pe 31 ianuarie, cel puţin, în timp ce grupurile organizate de turişti rămân interzise.

    Într-o încercare de a ajuta sectorul de turism, restaurantele din hoteluri vor fi redeschise pentru oaspeţii hotelurilor în data de 22 decembrie, însă pot funcţiona doar la 50% din capacitate şi trebuie să se închidă la ora 22.

    Grădiniţele şi şcolile se vor redeschide la începutul anului viitor, după vacanţa de sărbători.

    La fel ca alte ţări, economia Bulgariei a fost grav afectată de pandemie. Guvernul de centru-dreapta a declarat că a pregătit în total măsuri de peste 560 de milioane de euro pentru a ajuta businessurile mici şi mijlocii şi pentru a proteja locurile de muncă.

  • Cine este noul executiv al McDonald’s, venit după un scandal mostru făcut chiar de fostul CEO. Ce meniu mănâncă el zilnic, chiar şi de două ori pe zi

    După ce imaginea companiei a fost grav lovită de relaţiile cu mai multe angajate ale fostului CEO, Steve Easterbrook, McDonald’s l-a numit la conducere pe un executiv recrutat chiar de el. Chris Kempczinski are 52 de ani, experienţă în marketing, este familist, religios şi un apărător al valorilor, după cum reiese din cel mai recent interviu al său publicat în presa internaţională.

    Jurnaliştii de la Financial Times îl descriu pe Chris Kempczinski, preşedinte şi CEO al McDonald’s, drept un executiv cu experienţă în marketing, dobândită atât prin studii teoretice, la Harvard Business School şi Boston Consulting Group, cât şi prin experienţă practică la Procter & Gamble. Este, de altfel, descris de autorul articolului drept un „tip de brand” («a brand guy» în limba engleză n.red.). Abilităţile sale de marketing pare că sunt esenţiale în contextul în care a fost avansat: Kempczinski a devenit noul şef de la conducerea celui mai mare operator de restaurante la nivel global după ce, în urmă cu un an, predecesorul său, Steve Easterbrook, a avut o o relaţie cu o angajată, împotriva politicii companiei. Anterior rolului curent, el a condus din rolul de preşedinte operaţiunile celor aproximativ 14.000 de restaurante aflate în Statele Unite.

    La prânzul cu jurnalistul FT, „Chris K”, aşa cum pare că este numit de colegii săi, cere un Filet-O-Fish, o porţie medie de cartofi prăjiţi, o Cola dietetică şi o îngheţată de vanilie sundae.

    „Mănânc asta în fiecare zi – de fapt de două ori pe zi, de luni până vineri.”

    Executivul de 52 de ani spune că reuşeşte totuşi să îşi menţină condiţia fizică alergând 50 de mile săptămânal şi renunţând la sosul tartar din sandvişurile cu peşte, precum şi la şunca din Egg McMuffins (o specialitate din meniul american).

    După un an în care a avut acest regim spune: „După un an, începi să croieşti stilul care ţi se potriveşte în baza meniului restaurantului”.

    Închiderile forţate au afectat şi businessul McDonald’s, care a înregistrat un profit mai mic cu 13% în primele două trimestre ale anului, comparativ cu anul trecut – dar fast-foodul se dovedeşte a fi unul dintre cele mai rezistente domenii în pandemie, cel puţin în Statele Unite. Compania a înregistrat anul trecut venituri de peste 21 de miliarde de dolari şi are circa 38.695 de restaurante răspândite în toată
    lumea.

    „Avem un meniu foarte Darwinian. Orice se vinde, punem în meniu; ce nu se vinde, scoatem din meniu”, dar „există un anumit nivel al cererii care trebuie susţinut. Nu ne merge bine dacă vindem unu sau două produse pe oră”, spune el, întrebat când vor introduce în meniu un burger fără carne.

    Nu poate să îşi creeze singură cererea compania care are un buget de marketing de 4 miliarde de dolari? El răspunde că produsele pe bază de plante nu sunt suficient de mainstream – cel puţin nu acum.

    Kempczinski a fost recrutat chiar de către Easterbrook, fostul CEO, de la Kraft, în 2015, iar printre noutăţile introduse de cei doi în strategia companiei se numără includerea meniurilor de mic-dejun toată ziua.

    Vestea că el este noul CEO l-a surprins, iar primele sale reacţii au fost să se gândească la impactul avut asupra prietenului său, propria carieră şi organizaţia pe care trebuia să o aducă pe calea cea bună.

    Vestea că mentorul său este pe punctul de a-şi încheia cariera a venit după ce s-a întors acasă la finalul unei sesiuni de alergat şi a găsit un apel pierdut de la preşedintele companiei şi un mesaj de la CFO în care era întrebat, cu majuscule, unde se află. A fost o veste care i-a dat „dureri de cap”, după cum a povestit el în articolul de la FT.

    „Nu este treaba McDonald’s să gestioneze politicile societăţii, legate de salariul minim corect şi alte aspecte de acest tip.”

    Nouă luni mai târziu, durerea a devenit şi mai puternică, după ce compania pe care o conducea a decis să îl dea în judecată pe Easterbrook, pretinzând că a minţit în legătură cu alte trei legături cu angajate şi că aprobase o recompensă în acţiuni pentru una dintre ele.

    Procesul său, pe care Easterbrook îl contestă, oferă detalii cu materiale video şi poze nud pe care investigatorii le-au descoperit pe serverele companiei şi care au servit cazului în care compania şi-a recuperat daunele plătite acestuia în valoare de 40 de milioane de dolari.

    McDonald’s îl concediase  pe Easterbrook după ce el a recunoscut că a schimbat materiale video şi mesaje text cu un angajat. El a spus companiei că nu au existat alte situaţii similare în trecut. La vremea respectivă, compania a decis că fostul CEO a dat dovadă de o slabă judecată şi că interzice managerilor să aibă relaţii cu subordonaţi direcţi sau indirecţi.

    În baza a ceea ce compania ştia la vremea respectivă, boardul McDonald’s a aprobat o concediere fără cauză în care i-au permis lui Easterbook să păstreze în jur de 40 de milioane de dolari în beneficii de acţiuni, la care să se adauge 26 de zile de salariu, precum şi o compensaţie de 670.000 de dolari.

    De atunci însă, reprezentanţii companiei au aflat de alte relaţii nepotrivite între Easterbrook şi alţi trei angajaţi. Compania spune că el ar fi înlăturat dovezile referitoare la acele relaţii din telefonul său.

    „Am fost mândru că boardul nostru, din experienţa mea, a luat mereu deciziile bune, dar câteodată dificile”, a spus noul şef al McDonald’s în interviul acordat FT. „Cred că putem afirma că Steve era un executiv extrem de talentat care s-a comportat foarte rău.”

    Chiar dacă spune că acum se uită cu încredere la viitorul companiei şi nu la trecutul acesteia, Kempczinski foloseşte căderea lui Easterbrook pentru a face compania să se gândească la setul de valori, la fel cum se gândeşte la valoarea meniurilor.

    „Un set de principii ar trebui să se aplice tuturor, fie că eşti CEO sau lucrezi la staţia de prăjit”, spune el, muşcând din sandvişul său cu peşte.

    Kempczinski pare că a ajuns la succes bazându-se pe principiile sale – cu o soţie, doi copii şi un căţel, bărbatul născut în Ohio pare să fie un predicator al mesajelor etice. În prima sa comunicare în calitate de CEO către angajaţi, a adus vorba de învăţătura catolică şi le-a spus angajaţilor „să facă pur şi simplu ceea ce trebuie”.

    Şi totuşi, notează FT, McDonald’s a fost deseori acuzată că face lucrurile greşit. A ajuns la o succesiune de procese în care a pretins că face prea puţin pentru a opri hărţuirea sexuală şi discriminarea rasială în restaurantele companiei. A ajuns o companie care dictează fiecare aspect din activitatea felului în care francizaţii îşi prepară mâncarea mai puţin riguros când vine vorba despre alte standarde?

    Executivul răspunde că astfel de cazuri atrag o atenţie disproporţionată, fiind atât de incongruente cu modul în care oamenii văd McDonald’s. El adaugă că în locul unor reguli mai stricte, ar fi necesar ca francizaţii companiei să îmbrăţişeze valorile acesteia.

    Aceasta ar oferi o protecţie mai mare împotriva tendinţelor angajaţilor de a se uni în sindicate. „Din moment ce avem grijă de oamenii noştri, nu cred că există motive pentru ca aceasta să se schimbe.” Totuşi, McDonald’s reprezintă o ţintă pentru sindicaliştii americani, care fac campanii în direcţia unui salariu minim pe oră de 15 dolari. CEO-ul spune că ei nu fac lobby pentru salarii mai mici, operează cu succes în ţări
    unde salariul minim este de 23 de dolari pe oră, dar se îndoieşte că rivalii lui ar urma compania dacă ar creşte în mod unilateral salariul minim.

    În plus, adaugă el, „nu este treaba McDonald’s să gestioneze politicile societăţii, legate de salariul minim corect şi alte aspecte de acest tip”.

  • Unu din şapte lei cheltuiţi de români în restaurante a mers către fast-food-uri şi şaormerii. În 2020 pandemia a afectat aceste businessuri, dar mai puţin ca piaţa totală

    ♦ Românii au cheltuit anul trecut peste 2 mld. lei în restaurantele de tip fast-food, fie parte a unor lanţuri internaţionale, fie shaormerii locale ♦ Spre comparaţie, toată piaţa de restaurante a ajuns la circa 14 mld. lei anul trecut, un nivel maxim istoric ♦ Datele iau în calcul companiile care şi-au depus datele financiare pe 2019 şi care au declarat CAEN 5610 – Restaurante.

    Unu din şapte lei cheltuiţi în 2019 în restaurantele locale au mers către McDonald’s, KFC, Taco Bell, Subway, Dabo Doner, Shaormeria Dristor sau Socului. Aceştia sunt, din datele ZF, cei mai mari jucători din acest segment, dar nu sunt cu siguranţă singurii. Doar cifrele lor de afaceri cumulate dau circa 2 mld. euro.

    Piaţa este însă puternic fragmentată, cu multe afaceri care operează o singură unitate. Este interesant de observat că pe piaţa locală, fiecare oraş, fie el şi de 15.000-20.000 de locuitori, are cel puţin o şaormerie sau un fast-food care să satisfască cererea.

    Tocmai apetitul românilor pentru astfel de produse i-a determinat pe unii dintre cei mai mari jucători internaţionali din acest segment să intre pe piaţa locală sau să revină după o primă încercare nereuşită. Astfel, Taco Bell a intrat pe piaţa din România în octombrie 2017 şi are în prezent 11 unităţi poziţionate în unele din cele mai importante oraşe din ţară. Mai mult, compania a ajuns la afaceri de peste 30 mil. lei anul trecut.

    Cea mai recentă intrare – de fapt o revenire după circa un deceniu de pauză – este cea a gigantului american Burger King, care a deschis primul local în toamna anului trecut. Între timp reţeaua a ajuns la cinci unităţi.

    Toate brandurile internaţionale – începând cu McDonald’s şi KFC şi continuând cu Subway, Burger King sau Taco Bell – se dezvoltă local în sistem de franciză, piaţa din România fiind considerată prea mică pentru o expansiune directă. McDonald’s are circa 90 de restaurante, la fel şi KFC, iar Subway aproape 40.

    Împreună cu aceste reţele se dezvoltă însă şi multe afaceri locale mai mici sau mai mari. Apetitul pentru fast-food nu e ceva specific românilor, însă pe piaţa locală există un număr mai mare de şaormerii ca în alte ţării. Un argument important în favoarea acestor businessuri este preţul. Astfel, cu 10-15 lei un consumator poate să acopere o masă. De altfel, acesta a fost argumentul suprem în criza anterioară când aceste afaceri au înflorit. În perioadele dificile economic, când românii sunt atenţi pe ce cheltuie banii, factorul preţ devine tot mai important.

    În 2020, în plină criză generată de pandemia de COVID-19 însă, com­por­ta­mentul de consum e diferit. Mai exact, analiştii şi jucătorii din piaţă spun că acum românii nu resimt în buzunar criza la fel ca acum mai bine de un deceniu. Astfel, ar­gu­mentele lor sunt de altă natură. Mai exact, acum faptul că multe restaurante au fost închise total sau parţial şi că libertatea de miş­care a fost limitată i-a determinat pe români să caute produse rapide, pe care le pot servi acasă sau în altă parte. Şaor­meriile şi restaurantele fast-food stradale sau de tip drive-thru exact asta oferă.

    „Comportamentul de consum nu s-a schimbat masiv, preferinţele sunt aceleaşi. Clienţii nu se uită doar la pret, ci la valoarea adaugată. Numărul de vizitatori a fost pe un trend descendent, dar asta şi pentru că malluri au fost închise câteva luni, iar acum nu se poate mânca în interior. Cifrele de acum nu sunt ca în perioada de lockdown, dar nu sunt nici în linie cu anul trecut“, spune Paul Drăgan, executivul care a preluat conducerea operaţiunilor McDonald’s România în această vară. El adaugă că actuala criză nu se compară cea din 2009-2010. Acum e o criză economică, dar cu componentă sanitară.

    În lunile de lockdown, când industria HoReCa funcţiona doar cu livrarea, McDonald’s sau KFC avea restaurantele de tip drive-thru deschise pentru că ele permiteau oamenilor să meargă cu maşina şi să îşi ridice personal comanda. Chiar şi acum, restaurantele la interior sunt în continuare deschise, aşa că e vânzările se fac la terasă – dacă vremea permite asta – sau sunt de tipul livrări.

    Pandemia de COVID-19 este aşteptată să înjumătăţească vânzările pieţei de restaurante din România, ceea ce înseamnă o întoarcere în timp de circa zece ani. Chiar dacă poate sunt mai puţin afectate, şi lanţurile şi restaurantele de fast-food vor resimţi impactul acestui eveniment în vânzări. Rămâne însă de văzut în că măsură.

    „Pentru următoarele luni, livrarea la domiciliu va fi cheia businessului nostru deoarece statul la terasă nu va mai fi o opţiune când vor mai scădea temperaturile. Deocamdată, impactul noilor restricţii nu este semnificativ, ne aşteptăm să fie un impact deoarece se minimizează durata de funcţionare până la ora 21:00, iar după această oră se poate doar livra la domiciliu. Este o perioadă cu impredictibilitate foarte mare pentru toate industriile conexe HoReCa“, spune Călin Ionescu, CEO al Sphera Franchise Group, ce are în portofoliu brandurile KFC, Pizza Hut şi Taco Bell.

     

  • Afacerea pentru care pandemia de COVID-19 a fost cel mai bun lucru. Aceasta a crescut într-un ritm alert

    În timp ce pe unii jucători pandemia de COVID-19 i-a obligat să tragă obloanele, pentru alţii a turnat apă la rădăcină, multe businessuri înflorind în noul context financiar. Este şi cazul Glovo România, una dintre cele mai importante companii din piaţa locală de servicii de livrare rapidă.

    2020 este un an foarte surprinzător pentru noi. Ne aşteptăm să evoluăm, pandemia ne-a avansat cu şase luni în dezvoltarea businessului”, a declarat Victor Răcariu, general manager Glovo CEE, în cadrul unei conferinţe de presă organizate recent.

    Deşi „departe de mine că cineva va ieşi câştigător din toată povestea asta”,  după cum s-a exprimat executivul în evenimentului, referindu-se la contextul actual în care se află mediul de business, compania pe care o conduce se numără totuşi printre câştigătorii actualei crize, după ce riscul infectării cu virusul SARS-CoV-2 şi măsurile impuse de autorităţi în prima parte a anului i-au determinat pe români să rărească vizitele la cumpărături sau ieşirile la terase. Această creştere a venit, însă, după „o scădere foarte accentuată”, înregistrată la începutul anului, „probabil, pe baza unui aprovizionări foarte abundente a oamenilor înainte de a fi închis totul, cam dpuă săptămâni, până au rămas fără produse, şi au început să iasă sau să comande.”

    De la începutul anului, peisajul local al serviciilor de livrare s-a schimbat radical. Am asistat atât la exituri, cum e cazul celor de la Uber Eats, cât şi la noi apariţii, precum Bolt, la rebranduiri, şi aici avem exemplul Tazz by Emag, fostă EuCeMananc, dar şi la extinderi. Parte a ultimei categorii, după un an în care a înregistrat o cifră de afaceri de 32,3 milioane de lei, dar şi pierderi de 30,8 milioane de lei potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, platforma Glovo România, parte a companiei spaniole Glovo, raportează anul acesta o expansiune puternică a prezenţei în piaţa locală, în 23 de localităţi noi, dar şi o creştere cu 400% a valorii tranzacţionate faţă de anul trecut, până la 150 de milioane de euro, cât estimează reprezentanţii businessului pentru sfârşitul acestui an. „Am reuşit să ne extindem foarte digitalizat.

    Discuţiile cu restaurantele au fost prin telefon, curierii au participat la cursuri online pentru a învăţa cum funcţionează aplicaţia. Investiţia a fost mică, motiv pentru care am putut să ne extindem. Am intrat în câte trei oraşe pe săptămână”, spune executivul fără  să ofere cifre pentru investiţiile realizate.

    Potrivit lui Răcariu, odată cu instaurarea stării de urgenţă şi a adoptării măsurilor de distanţare socială, clienţii au început să apeleze din ce în ce mai des la serviciile platformei, aşteptările sale pentru acest an vizând atingerea unui număr de 10 milioane de comenzi. Portofoliul local de parteneri include aproximativ 2.500 de businessuri, printre care restaurante, jucători din retailul alimentar şi farmacii. „Viziunea noastră este să avem pe platformă orice magazin de la care oamenii pot achiziţiona ceva. Zona de restaurante este cea mai mare, anul acesta am adus în platformă peste 1.500 de restaurante.” Fără a oferi cifre legate de comisioanele practicate, executivul spune că acestea variază în funcţie de mai multe aspecte. „Spre exemplu, doi factori importanţi sunt specificul restaurantului şi oraşul în care se află. Iar acestora li se mai adaugă alte criterii precum poziţionarea, dacă deţine flotă proprie şi livrează cu aceasta. Chiar şi dacă vrem să vorbim de cât câştigă un curier, venitul acestuia depinde de anumite variabile şi nu putem oferi o valoare specifică, pentru că aceasta se schimbă şi evoluează constant.”

    Faţă de perioada pre pandemie, Victor Răcariu notează că în obiceiul de consum al clienţilor s-au remarcat îndeosebi schimbări de volum, şi asta mai cu seamă la începutul crizei sanitare. „Dacă vorbim de supermarketuri, oamenii cumpără cam aceleaşi produse, însă într-o cantitate mult mai mare – cele mai frecvente aici sunt bananele şi apa”, urmate de sucuri. În schimb, pe zona de restaurante, „un lucru cred că o să rămână constant indiferent de perioada în care ne aflăm”, adaugă el: „iubirea oamenilor pentru burgeri, pizza, paste şi shaorma.” Valoarea medie a unei comenzi plasate în aplicaţia Glovo a fost anul acesta de 65 de lei la nivelul Capitalei şi de 56 de lei în celelalte oraşe, cu o comandă record de 3.800 de lei, iar cele mai populare intervale orare au fost 11:00-13:00 şi 18:00-20:00. În ceea ce priveşte oraşele cu cel mai mare număr de comenzi plasate, acestea sunt Bucureşti, Timişoara şi Cluj, urmate de Braşov, Iaşi, Constanţa şi Craiova.

    Comparativ cu celelalte pieţe din CEE pe care le conduce (Croaţia, Serbia, şi, proaspăt adăugată în portofoliu, Republica Moldova), Răcariu spune că România este de departe cea mai mare piaţă de desfacere pentru Glovo, cea mai veche şi, nu în ultimul rând, cu cea mai mare populaţie. „Dacă în România, valoarea tranzacţionată prin intermediul aplicaţiei se va ridica la 150 milioane de euro până la finalul anului, estimarea pentru celelalte pieţe este de 40 de milioane de euro pentru 2020.” În general, produsele cel mai frecvent cumpărate sunt similare în toate ţările, notează executivul. „Există, desigur, produse specifice – de exemplu, Ćevapi în Serbia şi Boškarin în Croaţia. Ca un punct comun al zonei CEE, toate ţările din regiune sunt mari consumatoare de carne.”

    Deşi businessul a mers pe o pantă ascendentă, Victor Răcariu spune că anul acesta nu a fost însă lipsit de provocări. „Prima provocare pentru mine a fost de a prevedea şi gestiona corect şi eficient ce se întâmplă în industria HoReCa, deoarece nu mai ştiam cu exactitate ce restaurante sunt deschise şi cum putem să le ajutăm să livreze cât mai profitabil şi să fie în continuare alături de clienţii lor. Ulterior, am observat cum a crescut zona de livrări din supermarket, care, din punctul meu de vedere, sunt cele mai grele livrări din tot e-commerce-ul. Dacă un utilizator Glovo comandă 50 de produse, iar unul dintre produse, un avocado, spre exemplu, arată mai puţin bine, atunci toată experienţa poate fi neplăcută. Aici încă mai avem mult de lucrat şi de învăţat astfel încât să oferim mereu cea mai bună experienţă clienţilor”, explică el. O altă provocare pe care o menţionează a fost lucratul de acasă, „cel puţin la începutul pandemiei. Acum ne-am dat seama de cum putem să lucrăm cât mai bine şi eficient împreună. Cred că un secret este să le acorzi încredere oamenilor din jurul tău, să îi implici în mod real şi să îi ajuţi sa vadă că ceea ce fac ei are un impact foarte mare în business.” În ceea ce-l priveşte, executivul, care a fost, de altfel, şi primul angajat din piaţa locală, încă din mai 2018, de când a fost lansată aplicaţia, spune că agenda nu i s-a schimbat foarte mult pentru că în general o controlează extrem de bine şi îşi alocă un spaţiu suficient pentru gândire, în linişte. „E adevărat, acum, toamna, este o perioadă mult mai încărcată pentru că au fost destul de multe proiecte care se derulau simultan.”

    În prezent, echipa locală a companiei este formată din 45 de angajaţi cărora li se mai adaugă 20 de persoane care lucrează în telesales şi content, „surse externe, dar care lucrează direct cu echipa noastră, sub managementul nostru. Acestei echipe mari i se adaugă alţi 140 de colegi, care lucrează în call center.” Cei peste 40.000 de curieri înscrişi pe platforma Glovo – 13.000 în Capitală şi 27.000 în provincie – dintre care 5.000 activi săptămânal, nu au statutul de angajaţi cu carte de muncă, ci doar de colaboratori, unii fiind angajaţi de alte firme, în timp ce alţii lucrează prin PFA-uri. Potrivit estimărilor reprezentanţilor companiei, aceştia vor înregistra în 2020 venituri cumulate de circa 23 de milioane de euro. Exclusivismul nu este însă o cerinţă pentru încheierea unei colaborări. „Cel mai probabil majoritatea curierilor care fac acest serviciu de mult timp au încercat toate platformele disponibile până acum. Nu avem un număr exact, dar ştim curieri parteneri care activează în timpul săptămânii pe Glovo, iar în weekend cu altă platformă de delivery.”

    Prezentă astăzi în 33 de oraşe, compania are în plan extinderea în alte 32 de localităţi în 2021. Când vine vorba de valoarea tranzacţionată, obiectivele sunt la fel de ambiţioase, reprezentanţii businessului vizând o evoluţie de până la 230 de milioane de euro anul viitor. În ceea ce priveşte aplicaţia Glovo, estimările companiei prevăd în 2021 o creştere cu 1 milion de descărcări, până la 3 milioane. Tot pentru anul viitor, reprezentanţii companiei intenţionează să deschidă în Capitală şi împrejurimi, în zone cu densitate mare a populaţiei, dar cu număr redus de restaurante, precum Bucureştii Noi, Pantelimon sau Popeşti-Leordeni, trei „cook rooms”, mici bucătării pe care să le subînchirieze restaurantelor, cu scopul de a prepara produsele destinate exclusiv livrării. „Investiţia într-o cook room va fi în jurul sumei de 150.000 şi 200.000 de euro”, precizează şeful Glovo.

    Pe plan internaţional, start-up-ul lansat în Barcelona în urmă cu 5 ani şi prezent astăzi în 28 de pieţe din Europa, Orientul Mijlociu, America de Sud şi Africa are un portofoliu de peste 25.000 de parteneri asociaţi şi funcţionează cu un număr de 50.000 de curieri, înregistrând, lunar, peste 2,5 milioane de utilizatori activi.

  • Spania trece prin al doilea val al pandemiei. Principalele restricţii vizează restaurantele

    Patronii din HORECA cer să li se aprope un plan de ajutoare în valoare de 8,5 miliarde de euro.

    Mii de angajaţi din baruri, restaurante şi hoteluri au manifestat pe străzile marilor oraşe din Spania. Au bătut din tigăi şi au strigat lozinci în favoarea sectorului HORECA, pentru care sunt necesare ajutoare directe.

    Peste 60 de miliarde din încasările aşteptate în 2020 s-au pierdut din cauza pandemiei şi a restricţiilor, dar chiriile şi impozitele trebuie plătite. Asociaţiile patronilor de restaurante cer reducerea TVA-ului la 5 % şi ajutoare directe în valoare de 8,5 miliarde de euro ca să nu dispară 100 de mii de afaceri şi 1 milion de joburi.

    Spania este ţara cu cele mai multe baruri şi restaurante din lume şi are o tradiţie străveche în acest domeniu. Sectorul Horeca din Spania angajează 1,7 milioane de persoane şi aduce 4,7 din PIB.

    José Luis Yzuel, preşedintele Federaţiei “Hostelería de España”: Acest sector este constituit din mici firme şi acestea sunt cele mai afectate. Nu pot fi abandonate în voia sorţii. Nu putem accepta să se distrugă 100 de mii de restaurante pentru că nu s-au luat măsuri ca în restul Europei. Şi ne uităm cu invidie la Franţa şi Germania.

    Ce ajutoare se dau în Europa pentru restaurante:

    Germania
    10 miliarde de euro.
    75% din pierderi acoperite de stat.
    TVA redus de la 19 % la 7 %.


    Franţa
    Ajutoare de la 1500 la 10 mii de euro.
    Scutiri de impozite.

    Italia
    5 miliarde sub formă de ajutoare.
    Trei luni de prelungire a creditelor fiscale.
    Eliminarea impozitului pe imobil.
    Prelungirea şomajului tehnic.
    Ajutor de 1000 pentru fiecare PFA.

    Marea Britanie
    Ajutor de 2.325 de euro pe lună.
    Subvenţionarea salariilor până la 80%.


    Spania
    Catalonia – 1000 de euro
    Ţara Bascilor – de la 3 la 4 mii de euro
    Şomaj tehnic pentru PFA