O întâmplare cel puţin amuzantă s-a petrecut în octombrie 2009, atunci când Schwarzenegger a participat, fără să fi fost invitat, la o gală organizată de democraţi în San Fran. Nefiind foarte popular în rândul celor prezenţi, actorul a fost huiduit şi chiar înjurat; câteva zile mai târziu, Schwarzenegger a trimis o scrisoare unuia dintre liderii democraţilor, anunţându-l pe acesta că a respins o propunere legislativă.
Printre rânduri, însă, guvernatorul a transmis un mesaj secret:
Asmelash Zeferu, un tânăr de 35 de ani din Etiopia, şi-a dorit toată viaţa să fie pilot. După terminarea facultăţii din Alemaya, Zeferu a încercat să se înroleze în divizia de aviaţie a armatei din Etiopia, dar a fost respins pentru faptul că era prea scund.
Chiar dacă nu zburase niciodată cu avionul, el a decis să construiască singur un aparat pe care să îl piloteze, dar cu cât mai puţine costuri. A petrecut aproape 8 ani şi jumpătate citind cărţi şi urmărind documentare despre construirea avioanelor, timp în care a economisit aproape 7.000 de dolari.
A urmat procesul efectiv de construire a aparatului de zbor, care i-a luat un an şi jumătate. El a adunat mai multe piese la mâna a doua şi a folosit materiale ieftine, precum lemnul, acolo unde normele de siguranţă i-au permis acest lucru. Modelul de bază folosit de etiopian a fost cel al unui avion uşor folosit de britanici în anii 1920.
Cea mai mare problemă a fost cea a motorului: avionul folosit de englezi folosea un motor produs de Ford, care însă era prea scump pentru Zeferu. El a optat atunci pentru un motor de Volkswagen Beetle, mult mai ieftin şi mai uşor de procurat.
Pe 15 iunie 2015, Asmelash Zeferu a încercat să decoleze pentru prima dată. Elicea a cedat, aşa că tânărul s-a întors la masa de lucru pentru a găsi o soluţie. El a anunţat că pe 28 octombrie va încerca din nou să zboare, iar sute de entuziaşti au anunţat că vor merge să îl susţină.
Zaharcenko a declarat pentru BBC că ancheta asupra dezastrului “nu a fost deloc realizată corect”.
Între timp, şeful aviaţiei ruse a îndemnat miercuri organismul ONU pentru aviaţie civilă să deschidă o anchetă.
Occidentul şi Ucraina afirmă că rebelii proruşi au doborât Boeingul 777, însă Rusia acuză forţele ucrainene.
Avionul – care zbura de la Amsterdam la Kuala Lumpur – s-a prăbuşit în estul Ucrainei, în toiul conflictului armat dintre trupe guvernamentale ucranene şi separatişti proruşi, în iulie, anul trecut.
Un raport final cu privire la dezastru a fost dat publicităţii marţi, după 15 luni de anchetă, de către o echipă internaţională condusă de către Biroul Olandez pentru Securitate.
Cele mai multe dintre victime sunt olandezi – 196, inclusiv unii cu dublă cetăţenie. Ceilalţi pasageri şi membri echipajului proveneau din zece ţări.
Raportul a stabilit că o rachetă Buk de fabricaţie rusească a lovit partea stângă din faţă a avionului, provocând ruperea altor părţi ale aeronavei. Experţii afirmă că atât armata rusă, cât şi cea ucraineană deţin acest tip de rachetă.
Însă Zaharcenko, liderul “republicii populare” de la Doneţk (DNR), a dezminţit miercuri că forţele sale au deţinut lansatoare de rachete de tip Buk.
El a criticat Biroul, miercuri, întrebând de ce nu a dezvăluit cui a aparţinut racheta sau locul din care a fost trasă.
Potrivit reglementărilor care guvernează anchetele cu privire la incidente internaţionale, Biroul olandez nu are autoritatea să atribuie vine.
“De ce n-au primit malayesienii acces? De ce n-au luat toată epava? Încă nu au luat toată epava”, a declarat el pentru BBC.
Situaţia instabilă în domeniul securităţii din estul Ucrainei a afectat eforturile de recuperare a fragmentelor aeronavei şi trupurilor, imediat după tragedie.
Întrebat despre un comunicat emis de către rebeli imediat după prăbuşirea MH17, prin care aceştia anunţau că au doborât un avion ucrainean de transport, Zaharcenko a răspuns că era “probabil un fals”.
El a criticat Guvernul ucrainean pentru că nu a închis spaţiul aerian în zona devastată de conflictul armat în estul ţării – aspect relevat, de asemenea, de Biroul Olandez pentru Securitate.
Preşedintele Biroului Djibbe Joustra a declarat că existau suficiente motive pentru închiderea spaţiului aerian ucrainean – o măsură pe care Ucraina nu a luat-o.
Ministrul ucrainean de Externe Pavlo Klimkin a apărat decizia ţării sale de a nu închide spaţiul aerian. El a declarat marţi pentru presă că nimeni nu bănuia că în Ucraina au fost aduse asemenea rachete antiaeriene sofisticate.
Klimkin a lăudat raportul, îndemnând o altă anchetă olandeză, penală, care se află în curs, să-i aducă pe vinovaţi în faţa justiţiei.
Şeful Agenţiei federale ruse pentru aviaţie Oleg Storcevoi a declarat că el “contestă categoric” ancheta olandeză, pe care a catalogat-o drept “nefondată şi părtinitoare”.
El a anunţat că a cerut Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI) să deschidă o anchetă asupra incidentului.
Rusia a opus un vot de veto unui proiect de rezoluţie al Consiliului de Securitate al ONU care crea un tribunal internaţional pentru judecarea celor vinovaţi de doborârea MH17. Preşedintele rus Vladimir Putin aprecia la acea vreme că înfiinţarea tribunalului este “prematură” şi “contraproductivă”.
Spre deosebire de raportul olandez, firma rusă de stat care produce rachete Buk – Almaz-Antey – a afirmat marţi că avionul a fost doborât cu o rachetă de tip Buk de către forţele ucrainene.
În baza unei simulări, firma a afirmat că racheta a fost trasă de la Zaroşcenke, o localitate situată la momentul respectiv într-o zonă aflată sub controlul forţelor ucrainene, la aproximativ 20 de kilometri de zona desemnată în raportul olandez.
Almaz-Antey a mai apreciat că racheta folosită în atac este un model vechi de decenii care nu se mai află în serviciul forţelor ruse.
Jack Ma, CEO al companiei Alibaba, este cel mai bogat om din China şi unul dintre cei mai înstăriţi oameni de afaceri din lume. Viaţa lui nu a fost însă întotdeauna uşoară, după cum a povestit chiar el în cadrul conferinţei Davos 2015. “Am încercat să îmi găsesc o slujbă pentru a-mi putea plăti studiile, am vrut să mă angajez chiar şi la KFC atunci când a ajuns în China”, a povestit Jack Ma. “La Harvard am aplicat de 10 ori şi am fost respins de fiecare dată. Într-un final am renunţat şi mi-am spus că îmtr-o bună zi am să merg să le predau cursuri celor de acolo”, a spus Ma în cadrul conferinţei Davos 2015.
Jack Ma îşi aminteşte că elevii din China primeau informaţii distorsionate, diferite de realitatea existentă în acel moment. “Ceea ce am aflat de la străinii veniţi în China mi-a deschis mintea; lucrurile erau atât de diferite faţă de ceea ce învăţasem la şcoală, iar asta m-a învăţat să îmi folosesc mintea de fiecare dată când aflu ceva nou.”
“Prima oară am intrat pe internet în 1995, când am fost în vizită la un prieten în Statele Unite. Mi-era teamă să folosesc calculatorul, pentru că erau foarte scumpe şi nu aş fi avut bani să îl plătesc dacă îl stricam. Primul lucru pe care l-am căutat pe internet a fost <bere>. Am găsit sute de rezultate, nu îmi venea să cred. Iar apoi am căutat <China> şi nu exista nicio informaţie; asta se întâmpla cu doar 20 de ani în urmă”, povesteşte miliardarul chinez.
Jack Ma sau Ma Yun este fondatorul grupului chinez de comerţ electronic Alibaba, cel care a devenit anul trecut cel mai bogat om din China, în urma listării companiei pe bursa din New York. Listarea i-a adus lui Alibaba o sumă record de 25 de miliarde de dolari, compania ajungând la o valoare de piaţă de peste 200 de miliarde de dolari.
Ma s-a născut în oraşul Hangzhou din provincia chineză Zhejiang. Când era copil, şi-a dorit să înveţe limba engleză şi, pentru a-şi împlini ţelul, mergea cu bicicleta 45 de minute în fiecare zi spre un hotel din apropierea locului în care trăia pentru a conversa cu turiştii de acolo. Ma le oferea acestora servicii de ghid fără să le ceară bani, doar pentru a-şi îmbunătăţi cunoştinţele de limba engleză.
Ulterior, a urmat cursurile Hangzhou Teacher’s Institute, unde a fost acceptat la a patra încercare, după ce a picat de trei ori examenul. Le-a absolvit în 1988, obţinând astfel licenţa în Limba Engleză. După studii, a devenit lector universitar la catedra de engleză şi comerţ universitar din cadrul Universităţii Hangzhou Dianzi. Ulterior, Jack Ma a renunţat la cariera de profesor şi şi-a înfiinţat propria firmă de traduceri, profitând astfel de intensificarea comerţului dintre China şi Statele Unite ale Americii.
Prima sa companie a fost totuşi un eşec, astfel că, în 1998 – 1999, a preluat conducerea unei companii din domeniul tehnologiei informaţiei fondate de Centrul de Comerţ Electronic Internaţional din China, un departament al Ministerului de Comerţ Exterior şi Cooperare Economică. În 1999, Ma a pus bazele Alibaba, un site business-to-business care serveşte în prezent mai mult de 79 de milioane de membri din peste 240 de ţări şi teritorii. În noiembrie 2012, volumul tranzacţiilor online al Alibaba a depăşit un trilion de yuani, după acest prag Ma fiind etichetat drept ”Trillion Hou„, expresie chinezească ce se traduce ”Marchizul trilionului de yuani„.
Europa are nevoie de Grecia şi Grecia are nevoie de Europa, indiferent de rezultatul referendumului. Această realitate ar trebui să fie principiul călăuzitor în negocierile dintre guvernul premierului elen Alexis Tsipras şi Uniunea Europeană. Între timp însă, premierul elen nu s-a sfiit să discute cu preşedintele rus Vladimir Putin despre rezultatul referendumului din Grecia şi despre “o serie de probleme privind continuarea dezvoltării cooperării ruso-greceşti”, a anunţat Kremlinul.
Premierul Tsipras ar putea să fi câştigat o victorie, prin respingerea de către greci, cu o mare majoritate, a politicilor europene de austeritate. Grecia riscă însă să plătească un preţ ridicat pentru această decizie. În timp ce votul a consolidat brusc popularitatea lui Tsipras, aceasta s-ar putea evapora rapid dacă va conduce ţara mai adânc în faliment şi haos financiar, creând o nouă rundă de instabilitate cu consecinţe pentru Grecia şi proiectul european, notează New York Times.
Mai mult decât orice, Tsipras ar putea să constate că e mai greu, nu mai uşor să încheie rapid un acord cu creditorii europeni, sporind riscul ca Grecia să iasă din zona euro dacă Europa nu va decide să dea premierului de la Atena şi naţiunii sale sfidătoare o nouă şansă.
„Tsipras s-a pus într-o situaţie imposibilă. Trebuie să aleagă între un drum care ar apropia ţara de Grexit şi reluarea negocierilor prin prezentarea unei oferte de măsuri care să respecte mai mult condiţiile creditorilor, în pofida votului negativ dat de populaţie austerităţii”, explică Wolfango Piccoli, director general al institutului Teneo Intelligence din Londra.
Analiştii spun în acelaşi timp că liderii europeni poartă o parte din vină pentru acutizarea confruntării cu autorităţile de la Atena, prin insistenţa pentru respectarea strictă a regulilor europene de către Grecia, după ce au dovedit flexibilitate în cazul unor state mari cum este Franţa.
„Avem nevoie de mai multă înţelepciune de ambele părţi. Grecia nu mai poate continua, se află pe marginea prăpastiei. După toate acestea, întrebarea este dacă partenerii noştri vor fi atât de lipsiţi de inteligenţă încât să împingă Grecia în prăpastie, ar fi dăunător pentru toată lumea”, a spus Loukas Tsoukalis, preşedintele Fundaţiei Elene pentru Politică Europeană şi Externă.
Rezultatul referendumului a consolidat în aşa măsură puterea lui Tsipras în Grecia încât ceilalţi lideri europeni nu au altă alternativă decât să continue să colaboreze cu el.
Situaţia economiei elene, care a reintrat în recesiune, s-a înrăutăţit drastic pe fondul haosului politic şi financiar, iar impunerea controlului capitalului şi blocarea activităţii băncilor şi a bursei ar putea să fi dublat sau triplat costul oricărui nou program de salvare, avertizează Mujtaba Rahman, analist-şef pentru zona euro la firma de analiză Eurasia Group din Londra.
Noul program de susţinere financiară ar putea fi cu 20-30 de miliarde de dolari mai mare decât ar fi fost în lipsa controlului capitalului, potrivit estimărilor Eurasia Group.
„Ce s-a întâmplat în ultimele şase luni a tras economia în urmă cu un an. Chiar şi în cel mai bun scenariu Grecia va plăti un preţ greu”, potrivit analiştilor unui institut de cercetări din Atena. În sectorul bancar, specialiştii au avertizat că băncile vor rămâne în curând fără bani, dacă Banca Centrală Europeană (BCE) nu va suplimenta finanţarea prin programul de urgenţă ELA.
Prima problemă este menţinerea economiei pe linia de plutire. Sistemul bancar şi activităţile economice se prăbuşesc, veniturile scad, sărăcia creşte dramatic. A doua problemă este stabilirea şi implementarea unui program pe termen lung. Aceste eforturi trebuie să înceapă imediat, prin negocierile cu creditorii. Fără confirmare din partea zonei euro şi a Comisiei Europene, BCE va fi obligată să retragă sprijinul băncilor elene şi va avea loc o criză bancară devastatoare. Pe termen lung, BCE trebuie să continue să furnizeze lichidităţi băncilor din Grecia. În caz contrar, turismul se va prăbuşi, vor lipsi produse de consum de bază şi medicamentele, iar tensiunile sociale se vor amplifica.
Noul program pentru Grecia trebuie reproiectat de la zero, în baza unui nou set de principii, concentrat pe deficienţele structurale ale economiei elene, potrivit unei analize realizată de Reuters.
Ar trebui creat un mediu în care afacerile să funcţioneze, antreprenoriatul să fie eliberat, iar investiţiile să fie profitabile. Statul ar trebui să fie un susţinător şi nu un impediment pentru activităţile antreprenoriale.
În domeniul social, programul ar trebui să facă tot posibilul, inclusiv financiar, prin împrumuturi sau granturi, pentru a împiedica Grecia să intre în haos şi să devină un stat eşuat. Noul program ar trebui în mod explicit să fie pe termen lung, nu pe termen scurt, legat de ţintele fiscale, şi să beneficieze de susţinerea populaţiei şi a partenerilor externi. Numai astfel ar putea fi reduse incertitudinile care sunt cel mai mare obstacol pentru redresarea socială şi economică.
Guvernul din Grecia, condus de premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras, intenţionează să ia o decizie extremă în cazul în care majoritatea grecilor va respinge la referendum măsurile de austeritate propuse de Grupul Bruxelles, afirmă surse citate de Corriere della Sera.
Guvernul de la Atena a pregătit planuri pentru scenariile posibile după referendumul de duminică, pe tema pachetului de reforme propus de Grupul Bruxelles – format din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.
“Au fost discuţii între CE, ceilalţi colegi miniştri pe fiecare subiect pe care îl au în gestiune. Au fost discuţii fructuoase. Asupra unui singur punct de pe agendă încă nu ne-am înţeles şi asupra căruia nu este un acord – Codul Fiscal”, a declarat ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici.
Codul Fiscal aprobat de Parlament prevede printre altele reducerea TVA de la 24% la 19% de la 1 ianuarie 2016, eliminarea “taxei pe stâlp” şi a supraaccizei la carburanţi, scăderea impozitului pe dividende, majorarea plafonului de deductibilitate pentru asigurările private de sănătate, şi dă posibilitatea primăriilor să majoreze cu 50% nivelul taxelor locale, în timp ce impozitul pe terenurile nelucrate poate creşte cu 500%. Din proiectul iniţial au fost eliminate scăderile cotei unice de impozitare şi CAS, propuse iniţial pentru 2019, respectiv 2018.
În condiţiile în care aceste amendamente nu au fost agreate, Legea de respingere a OUG 55 va avea, cel mai probabil, un singur articol, unic, de respingere a ordonanţei, fără a vorbi şi despre efectele ordonanţei, aşa cum a solicitat Curtea Constituţională.
“Cum rămâne cu efectele? Avem un articol unic în care spunem că respingem OUG 55, dar decizia Curţii spune că trebuie să reglementăm efecte”, a spus Gabriel Andronache, deputat PNL.
“Efectul, dacă mă întrebaţi pe mine, juridic, este exact că nimeni nu va mai putea vreodată să dea o asemenea ordonanţă, pentru că ea a fost declarată neconstituţională”, i-a răspuns preşedintele Comisiei juridice, Bogdan Ciucă.
El a arătat că “această poveste tristă” nu se va mai putea repeta.
“Deci povestea aceasta tristă, din punct de vedere politic, nu va mai putea fi repetată şi cred că este efectul cel mai important, pentru că odată declarată neconstituţională, nu ordonanţa, ca procedură, ci fondul ordonanţei, nu va putea fi repetat nici prin ordonanţă, nici prin alt act normativ, chiar şi atunci când vorbim de legi. Este opinia mea”, a spus Ciucă.
Totodată, deputaţii jurişti au respins amendamentul adoptat de Comisia de administraţie prin care se interzicea Guvernului posibilitatea de a emite OUG ale căror efecte pot încălca principiile constituţionale ale statului de drept şi deciziile Curţii Constituţionale.
“Este o aberaţie juridică, să-l respingem pentru blazonul Comisiei juridice”, a solicitat Ciucă.
Comisia Juridică urmează să se întâlnească, în cursul zilei de marţi, cu Comisia de Administraţie, pentru a se pune de acord cu privire la acest amendament, tot atunci urmând a se da şi votul final pe raportul la Legea de respingere a OUG 55.
Tribunalul Constanţa a respins, joi, ca nefondată, solicitarea depusă de avocatul lui Nicuşor Constantinescu de recuzare a judecătoarei Iulia Cezara Suciu care se ocupă de dosarul Centrului Militar Zonal.
Decizia magistraţilor este definitivă.
La termenul de miercuri din dosarul Centrului Militar Zonal aflat pe rolul Tribunalului Constanţa , avocatul lui Nicuşor Constantinescu, Marius Mocanu, a depus o cerere de recuzare a judecătoarei.
El a declarat, la finalul şedinţei de judecată, că această decizie a fost luată deoarece ar exista “o lipsă de imparţialitate” a judecătoarei de la Tribunalul Constanţa.
”Cererea de recuzare a fost motivată de împrejurarea că magistratul care soluţionează această cauză este acelaşi care a confirmat măsura arestării preventive faţă de domnul Constantinescu şi prin modalitatea în care s-a argumentat această confirmare a măsurii arestării preventive şi ulterior toate soluţiile care au fost date în cursul soluţionării măsurilor preventive ne-au condus la concluzia că ar putea să existe o lipsă de imparţialitate în ceea ce priveşte soluţionarea cauzei în referire la domnul Constantinescu. Văzând practic că motivările coincid termen de termen cu privire la fiecare soluţionare a măsurilor preventive, deşi au existat soluţii care au fost date în sens contrar de către Curtea de Apel Constanţa referitoare la situaţia reală a domnului Constantinescu, motivul pentru care a vrut să rămână în SUA şi toate celelalte considerente, noi apreciem că aceste elemente ne îndreptăţesc să ajungem la concluzia că trebuie să formulăm o cerere de recuzare pentru a putea să beneficiem de o judecată imparţială”, declara Marius Mocanu.
Nicuşor Constantinescu este judecat sub control judiciar în acest dosar, având interdicţia să comunice cu angajaţii Consiliului Judeţean şi cu consilierii judeţeni care au legătură cu acest caz.
În 2 februarie, preşedintele CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu, a solicitat DNA Constanţa recuzarea procurorului Andrei Bodean, cel care a instrumentat toate dosarele sale de la Constanţa, susţinând că acesta nu mai este imparţial.
În rechizitoriul procurorilor întocmit în dosarul Centrului Militar Zonal Constanţa se arată că, în perioada 2009 – 27 noiembrie 2013, Nicuşor Constantinescu nu şi-a îndeplinit sau şi-a îndeplinit în mod defectuos, în mai multe rânduri, obligaţiile de preşedinte al CJ Constanţa, potrivit articolului 76 din Legea 446/2006. Conform acestui articol, “consiliile judeţene/locale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti sunt obligate să asigure centrelor militare din raza lor de activitate terenurile, localurile, instalaţiile de telecomunicaţii, sistemele şi serviciile informatice, autoturismele, alte dotări şi materiale, precum şi fondurile necesare desfăşurării activităţii specifice, potrivit normelor stabilite prin hotărâre a Guvernului”.
Astfel, în raport de funcţia publică deţinută, Nicuşor Constantinescu nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, neefectuând reparaţiile necesare la sediul acestuia, şi a dispus rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilităţi şi servicii de pază necesare funcţionării în condiţii normale a acestei instituţii, potrivit DNA.
Procurorii îl mai acuză pe Nicuşor Constantinescu că a încercat de mai multe ori să evacueze instituţia din sediul pe care îl ocupa, fapte care au provocat vătămări ale drepturilor şi intereselor legale ale Ministerului Apărării Naţionale, precum şi pagube acestei instituţii.
Potrivit anchetatorilor, tot din anul 2009, nu ar mai fi fost asigurate piese de schimb şi consumabile pentru sistemele informatice din dotarea Centrului Militar Zonal şi, la cererea Consiliului Judeţean Constanţa, au fost întrerupte şi serviciile de telefonie prestate de diverşi operatori, “posibilităţile de comunicare ale unităţii militare fiind paralizate”.
În aceeaşi perioadă, Consiliul Judeţean Constanţa ar fi adoptat două hotărâri prin care s-ar fi dispus evacuarea Centrului Militar Zonal din sediul pe care îl ocupa, însă ambele au fost anulate ca urmare a unor acţiuni în justiţie.
În 2010, Nicuşor Constantinescu ar fi dispus rezilierea contractului de pază a sediului Centrului Militar Zonal, motiv pentru care paza clădirii a fost asigurată de către personalul unităţii, deşi în interior se afla armament şi muniţie de război, precum şi documente clasificate, preciza DNA.
Activitatea Centrului Militar Zonal Constanţa a fost serios tulburată din cauza lipsei mijloacelor de comunicare, a utilităţilor şi a serviciilor de pază, după rezilierea de către Nicuşor Constantinescu a contractelor prin care acestea erau asigurate. În anul 2011, Consiliul Judeţean Constanţa a finanţat Centrul Militar Zonal cu 1.705 lei, în anul 2012 suma alocată unităţii a fost zero lei, iar în anul 2013 a fost achitată suma de 255.792 de lei, pentru servicii prestate de unii furnizori, în anii precedenţi, mai arăta DNA.
Sumele repartizate de Consiliul Judeţean Constanţa Centrului Militar Zonal au fost însă insuficiente, unitatea militară înregistrând debite importante la furnizorii de utilităţi care au formulat acţiuni în justiţie pentru recuperarea acestor sume.
Aceste demersuri reţinute în sarcina lui Nicuşor Constantinescu au provocat un prejudiciu material patrimoniului Ministerului Apărării Naţionale în cuantum de 67.211,32 de lei, au stabilit procurorii.
Constantinescu a fost încarcerat la Spitalul Penitenciar Rahova din 6 noiembrie până în 5 decembrie, când Curtea de Apel Constanţa a admis solicitarea acestuia de înlocuire a arestului preventiv cu măsura controlului judiciar. Potrivit acestei hotărâri, Constantinescu trebuia să respecte mai multe obligaţii, una dintre condiţii fiind să nu ia legătura cu angajaţii Consiliului Judeţean Constanţa şi cu consilierii judeţeni.
De asemenea, el este cercetat sub control judiciar în dosarul în care este judecat pentru că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, decizia fiind luată de Curtea de Apel Bucureşti, care i-a admis, în 26 noiembrie, o contestaţia la măsura arestării, dispusă iniţial şi în acest dosar.
Premiile acordate la competiţiile internaţionale au ajuns să depăşească milioane de euro, iar costurile de organizare sunt mult reduse faţă de o competiţie sportivă tradiţonală.
România nu duce lipsă de astfel de evenimente, cel mai bun exemplu fiind DreamHack – un concurs organizat în mai multe locaţii la nivel global, printre care şi Bucureşti. Astfel, dacă la prima ediţie din 2011 au participat sub 500 de persoane, organizatorii estimează pentru ediţia de la sfârşitul acestei luni că peste 25.000 de jucători şi vizitatori vor trece pragul Sălii Polivalente.
Cel mai important eveniment de până acum a avut loc la sfârşitul lunii aprilie şi s-a bucurat de un succes deosebit. Organizatorii au pregătit 30 de ore de activităţi, desfăşurate pe parcursul a două zile. Cei mai buni jucători profesionişti din lume şi-au disputat premiile în valoare totală de 100.000 de dolari, iar spectacolul a fost acoperit de peste 300 de jurnalişti din ţară şi din străinătate. Evenimentul a fost transmis live şi a fost preluat online în Suedia, Statele Unite, Canada, Rusia, Germania, Spania, Serbia, Marea Britanie, Africa de Sud, Grecia, Vietnam, Coreea de Sud, atrăgând peste 630.000 de vizitatori unici şi un milion şi jumătate de vizualizări.
“Ediţia DreamHack Bucureşti desfăşurată în aprilie ne-a întrecut până şi cele mai optimiste aşteptări. Sala Polivalentă a fost neîncăpătoare pentru cei peste 20.000 de oameni, meciurile din turneele pe care le-am organizat au adunat peste 1,6 milioane de vizualizări, iar evenimentul a fost acoperit în întreaga lume de cei aproximativ 300 de jurnalişti acreditaţi. Fără îndoială, interesul pentru sportul electronic este uriaş. Printre noutăţile aduse de DreamHack Masters Bucharest la final de octombrie şi început de noiembrie se află mult-aşteptata zonă de BYOC, cel mai spectaculos turneu internaţional de DotA 2 pe care l-a văzut vreodată România, precum şi accentul deosebit pus pe scena românească de sport electronic. Ne-am propus să descoperim noi talente şi să ajutăm la transformarea lor în modele veritabile, campioni care să lupte sub steagul României de la egal la egal cu marile echipe internaţionale,” a declarant Silviu Stroie, CEO ComputerGames.ro şi vicepreşedinte al Federaţiei Internaţionale de Sport Electronic (IeSF).
Ediţia din octombrie va găzdui şi finalele campionatelor naţionale din cadrul sezonului al patrulea al Romanian eSports Championship (ReC 4). Noutatea ediţiei va fi zona de BYOC (Bring your own computer), organizată în premieră la DreamHack Bucureşti. Participanţii vor avea posibilitatea să îşi aducă propriile PC-uri, laptopuri, tablete sau chiar console la Sala Polivalentă, într-o zonă special amenajată, unde li se vor pune la dispoziţie mese, scaune, electricitate şi internet de mare viteză .