BusinessMagazin

Tag: reprezentare

  • De unde provine apa pe care o consumă românii şi cum ajunge în casele consumatorilor?

    În cazul unei situaţii de criză pe plan local, unul dintre cele mai expuse areale este zona Moldovei, deoarece în această regiune alimentarea se face doar din surse de subteran, crede Mădălin Mihailovici, director general al Apa Nova Bucureşti şi CEO al Veolia România. În perioadele de secetă, nivelul apei din puţuri scade, conducând automat la reducerea cantităţii de apă captată. Reprezentantul Apa Nova spune că este bine să existe o formă de alimentare duală: „În condiţii normale să se funcţioneze cu apă de suprafaţă, iar în situaţiile de criză să se folosească apa de subteran, dar pe o perioadă şi într-o cantitate limitate, deoarece durează foarte mult refacerea acestei surse şi transformarea sa în apă potabilă”.

    Una dintre soluţiile propuse de Mihailovici în vederea unei bune gestionări a apei utilizate şi a reducerii procentului de apă irosită este folosirea unor dispozitive moderne, care consumă mai puţină apă şi permit reglarea debitului şi a temperaturii apei. Reprezentantul Apa Nova spune că oamenii au înţeles importanţa adoptării noilor tehnologii în reducerea consumului, dovadă fiind scăderea consumului mediu zilnic pe cap de locuitor, atât la nivel naţional cât şi în Capitală, de la circa 150 litri/zi în 2015 la 145 litri/zi în 2017. Totuşi, el adaugă că 10% din cantitatea de apă de la robinet utilizată zilnic este, în continuare, irosită.

    Mihailovici spune că procesul prin care apa ajunge în casele românilor presupune o serie de etape de purificare, începând cu momentul în care aceasta este captată din sursele de suprafaţă (în cazul Bucureştiului, din râurile Argeş sau Dâmboviţa). „La ieşirea din staţiile de tratare, apa este de o calitate bacteriologică deosebită.” Printre cele mai cunoscute substanţe adăugate în apa potabilă se numără clorul, folosit ca agent dezinfectant care distruge eventualele bacterii prezente în apă, fierul şi aluminiul. În ceea ce priveşte riscurile în exploatarea apelor, principalele riscuri sunt, în opinia lui Mihailovici, inundaţiile şi supraexploatarea resurselor. Pe de altă parte, Radu Dumitru, directorul general al Societăţii Naţionale a Apelor Minerale (SNAM SA), spune că principalii factori care ar putea conduce la o criză a apei sunt managementul deficitar şi lipsa protecţiei.

    Conform Registrului Naţional al Barajelor din România (REBAR), întocmit de Ministerul Apelor şi Pădurilor, rezultă că la nivelul anului 2017 sunt în exploatare aproape 2.200 de baraje, dintre care circa 1.900 realizează retenţii permanente de apă (88,5%), iar 250 (11,5%) sunt retenţii nepermanente de apă, cu scopul exclusiv de apărare împotriva inundaţiilor.

    Reprezentanţii instituţiilor din domeniu susţin că, momentan, România nu are motive de îngrijorare în ceea ce priveşte o posibilă criză a apei. „Din fericire, România nu are astfel de temeri în acest moment. Suntem în continuare ţara cu cele mai rezerve subterane la nivel european. Nici reţeaua hidrografică de râuri şi lacuri nu este de neglijat. Cu o bună şi diligentă administrare, nu se întrevede în viitor o astfel de problemă generalizată”, spune Radu Dumitru. Ideea este întărită şi de George Ristea, directorul comercial al Apa Calipso şi preşedinte al Asociaţiei Producătorilor din Industria Apei (APRIA): „România are un sistem de gospodărire a apelor bun, avem specialişti în domeniu, iar riscul de a rămâne fără apă potabilă sau menajeră este minim, însă trebuie adoptate politici pentru căutarea de noi resurse”.

    Totuşi, aceştia nu exclud complet riscul ca, în viitor, apa să devină un lux. „Apa poate deveni un lux în urma schimbărilor climatice dramatice, în condiţiile în care creşte nivelul de poluare, sau în urma unei exploatări iresponsabile a resurselor. Soluţia, indiferent de termen, este să fim precauţi în consum”, afirmă Dumitru. El adaugă că la o astfel de situaţie s-ar putea ajunge din „lipsa investiţiilor în domeniu, în sensul că vom fi în situaţia de a avea îndeajuns de multă apă, dar să nu o putem duce unde este nevoie”.

  • Firea anunţă că Podul peste Şos.Virtuţii e aproape gata. Ce se întâmplă cu cea mai importantă parte

    „Traficul reprezintă, în momentul de faţă, cea mai serioasă problemă a Bucureştiului. Timp de 25 de ani nu s-a făcut aproape nimic pentru a se contracara efectul creşterii exponenţiale a numărului de vehicule care circulă în Capitală. De aceea, în primii doi ani de mandat ne-am concentrat eforturile în această direcţie, proiectele legate de trafic fiind, alături de cele din sănătate, prioritare pentru Primăria Capitalei, fapt reflectat şi în modul de alcătuire a bugetului Municipalităţii. Reînnoim parcul RATB cu 400 de autobuze noi, ultramoderne, am finalizat obiective de infrastructură foarte importante, care stagnau de ani de zile”, a precizat, miercuri, Gabriela Firea, prin intermediul unui comunicat de presă.

    Printre măsurile pe care Gabriela Firea a afirmat că le-a luat pentru fluidizarea traficului se numără şi construirea Podului hobanat peste Şoseaua Virtuţii din Capitală, despre care spune că este finalizat în proporţie de 85,5%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cei care confecţionează arta

    În ziua de azi însă, apariţia unor noi materiale, tehnici, precum şi a posibilităţii de implicare a computerelor în procesul de proiectare îl scoate pe artist din atelier, în locul lui lucrând, puţin cunoscuţi, cei care confecţionează piesele necesare.

    Au apărut astfel firme specializate mai mari sau mai mici, cum ar fi Carlson & Company din California, care l-a ajutat pe Jeff Koons la confecţionarea seriei sale de animale din baloane de oţel, sau Milgo/Bufkin, care s-a reprofilat dintr-o companie auto într-una care realizează elemente arhitecturale metalice, colaborând şi cu artişti. Cel mai bine în domeniu se descurcă firmele mici, cum ar fi Prototype New York, care lucrează la puţine proiecte într-un an, dar are clienţi importanţi, printre care se numără Yoko Ono.

    O altă firmă este Lite Brite, deţinută de Matt Dilling şi specializată în producţia de firme luminoase, dar care nu refuză artişti ca Glenn Ligon, căruia îi place să introducă şi scurte bucăţi de text în picturile sale şi care a trecut astfel la creaţii luminoase cu litere din neon, cum ar fi Warm Broad Glow, care constă dintr-o cuvintele „negro sunshine” din neon vopsit negru, sau For Comrades and Lovers, inspirată din poeziile lui Walt Whitman. 

  • Cei mai puternici manageri de hedge fund din lume

    O revenire puternică a randamentelor a crescut anul trecut câştigurile managerilor de fonduri de investiţii de tip hedge fund, încât cei mai performanţi 25 de manageri au obţinut 15,4 miliarde de dolari, în comparaţie cu 11 miliarde de dolari în 2016, potrivit Financial Times.

    Cei 25 au dus acasă, în medie, 615 milioane de dolari de fiecare, potrivit unui clasament anual al banilor pe care îi câştigă managerii de fonduri de investiţii realizat de publicaţia Institutional Investor.

    Managerii din top cinci au câştigat în medie 3,5 milioane de dolari pe zi anul trecut – asta în condiţiile în care ar fi lucrat chiar 365 de zile. Dacă am calcula că ar fi lucrat 24 de ore pe zi, fiecare a câştigat peste 145.000 de dolari pe oră, sau 2.400 de dolari pe secundă.

    James Simons de la Renaissance Technologies a fost vedeta clasamentului anul trecut, pentru al treilea an consecutiv, după ce a câştigat 1,7 miliarde de dolari, în creştere faţă de 1,6 miliarde de dolari în 2016. Raportat la un calcul micro, acesta a câştigat 4,6 milioane de dolari pe zi.

    În spatele acestuia s-a clasat David Tepper de la Appaloosa Management, care a achiziţionat recent echipa de fotbal american Carolina Panthers. Acesta a câştigat 1,5 miliarde de dolari, după ce şi-a dublat veniturile faţă de anul precedent. Mai exact, Tepper a câştigat 4,1 milioane de dolari pe zi, sau 192.000 de dolari pe oră.

    Ken Griffin de la Citadel s-a clasat pe locul al treilea după ce a avut un an fabulos, cu 1,4 miliarde de dolari, în comparaţie cu 600 de milioane de dolari în 2016. Acesta a câştigat 3,8 milioane de dolari pe zi. În acelaşi timp, Ray Dalio de la Bridgewater Associates a căzut de pe poziţia a doua pe a patra cu 1,3 miliarde de dolari, adică 148.000 de dolari pe oră.

    Poziţia a cincea este ocupată de Israel Englander de la Millennium Management, care a câştigat 975 de milioane de dolari, urmat de Chris Hohn de la TCI Management, Dan Loeb de la Third Point, Charles Coleman de la Tiger Global, Davis Shaw reprezentând DE Shaw, John Overdeck şi David Siegel reprezentând Two Sigma. Sir Michael Hintze de la CQS a părăsit top 10, iar în locul său a intrat Charles Coleman.
    Pentru a ocupa o poziţie în „Lista bogaţilor” realizată de Institutional Investor, un manager trebuia să fi câştigat cel puţin 225 de milioane de dolari, în comparaţie cu 130 de milioane de dolari în 2016 şi 135 de milioane de dolari în 2015.

    În realizarea clasamentului, publicaţia a luat în calcul şi câştigurile realizate prin investirea propriilor fonduri, împreună cu cota câştigată de ei şi cu salariu. Majoritatea câştigurilor au fost ridicate de randamentele mari pe propriile investiţii de capital.

    În timp ce mulţi din acest clasament şi-au putut creşte câştigurile pe baza randamentelor propriilor fonduri de investiţii, acesta nu a fost şi cazul lui Ray Dalio, deoarece Bridgewater a înregistrat în 2017 câştiguri mici, dovedind că strategia Pure Alpha aplicată de Dalio nu este de succes în cazul acestui hedge fund.

    Mare parte din câştigurile lui Dalio, situat pe locul patru în acest clasament, vin din salariul încasat de el pentru poziţia la Bridgewater, instituţie ce supervizează 108,4 miliarde de dolari, fiind cel mai mare fond de acest tip din lume.

    Hedge fund-urile au generat în 2017 cele mai bune venituri din ultimii patru ani, determinând întoarcerea investitorilor către această clasă de active, după ce strategiile din 2016 s-au dovedit de succes. La nivel de industrie, fondurile au avut randamente de 11,4% anul trecut, potrivit datelor de pe platforma Preqin. Anul acesta a debutat mai timid, cu randamentele ajungând abia la 1,1% până în luna aprilie.
    În primul trimestru al anului, fondurile au primit investiţii noi de 16,9 miliarde de dolari, fiind al cincilea trimestru consecutiv de creştere netă după o perioadă de scăderi masive.

  • Un business care face oamenii fericiţi are nu moare niciodată. ”Avem clienţi de la 18 ani până la bunici”

    Nu e greşit să spui că PANDORA a devenit un fenomen pe piaţa locală a bijuteriilor, iar cozile pe care le întâmpini în magazine în perioadele aglomerate ilustrează perfect apetitul românilor pentru produsele companiei. De ce a fost totuşi nevoie de o schimbare în ceea ce priveşte strategia PANDORA pentru anii ce urmează?

    „Este prima oară după mulţi ani când avem o strategie coerentă şi care ne reprezintă”, spune Anca Alimănescu, country managerul Pandora România. Compania pe care o reprezintă a intrat pe piaţa locală a bijuteriilor în 2011, atunci când aceasta era împărţită între B&B Collection, Cellini, Helvetansa, Micri Gold sau Sabion. Astăzi, Pandora este lider pe o piaţă estimată la 50 milioane de euro, are 80 de angajaţi şi operează direct 12 magazine; compania lucrează şi cu trei parteneri în franciză, numărul total al unităţilor care comercializează produsele ajungând la 38.

    Cifra de afaceri înregistrată de Pandora României a ajuns la 74,4 milioane de lei în 2016, în vreme ce profitul a ajuns la aproape 1,8 milioane lei, potrivit celor mai recente informaţii publice disponibile. La nivel global, Pandora are în jur de 10.000 de angajaţi. Anca Alimănescu are 31 de ani şi lucrează în cadrul companiei din 2012, ocupând diferite posturi de-a lungul timpului, până la cel de country manager.

    Rolul său în cadrul companiei este atât de a crea şi implementa o strategie coerentă, cât şi de a asigura profitabilitatea companiei. „Am lucrat un an de zile alături de clusterul din Europa de Est şi de celelalte; scopul pentru perioada următoare este să fim mai coerenţi decât până acum, pentru că totuşi Pandora e o companie tânără. Şi atunci când eşti tânăr, capeţi experienţă pe măsură ce faci lucruri”, descrie Alimănescu perspectiva sa asupra dezvoltării companiei. Ea sintetizează astfel noua strategie a Pandora: „Mai puţin despre produs şi mai mult despre om.

    Deşi a intrat în urmă cu şapte ani pe piaţa din România, Pandora nu s-a bucurat de un succes foarte mare în primii ani, potrivit reprezentantei companiei. Motivul a fost dezvoltarea calculată, spune ea: „Nu e doar o chestiune de a cuceri teritorii, ceea ce în mod normal se întâmplă în primii ani de dezvoltare; eu una nu am fost fanul unei dezvoltări rapide, am preferat să aştept şi câţiva ani pentru a intra într-o locaţie sau într-un oraş. Alimănescu spune că a preferat să facă acest pas doar atunci când economia, oamenii, cultura sau obiceiurile de consum erau pregătite să primească produsele Pandora. „Nu vreau să deschid locuri pe care să le închid, nu îmi plac lucrurile astea; mai bine mai încet şi corect decât repede şi de pomană, îşi descrie ea filosofia de management.

    De asemenea, subliniază ea, în condiţiile în care în România retailul se face prin mall-uri, nu poţi să te duci într-un oraş şi să îţi asumi riscul de a avea un magazin stradal; aminteşte totuşi că Pandora are două astfel de unităţi, la Sibiu şi Timişoara. Investiţia medie într-un magazin se ridică la aproximativ 100.000 de euro, fără a include aici şi stocul de marfă. „În funcţie de suprafaţă, poţi ajunge să ai sume uriaşe blocate, pentru că ai marfă care stă în vitrină, spune Anca Alimănescu.

    „Evident, toate bijuteriile noastre sunt pentru femei; pentru fiecare faţetă a personalităţii ne dorim să existe ceva. Dacă la început Pandora considera că se adresează unei anumite categorii de vârstă, unui anumit tip de venit, acum nu mai considerăm asta; timpul ne-a arătat că avem clienţi de la 18 ani până la bunici, oamenii fideli nouă nu au o anumită vârstă”, descrie ea motivele pentru care brandul nu se adresează în prezent unui anumit profil de clienţi.

    Obiceiul de consum s-a schimbat în bine, şi nu numai din punctul de vedere al perspectivei financiare, crede Anca Alimănescu. „Atunci când totul se desfăşoară pe repede-înainte, e mai mult clientul care îţi cere şi tu care îi oferi, nu poţi să îl ajuţi să îşi descopere stilul sau să îl consiliezi în vreun fel. Astăzi nu mai e aşa; oamenii sunt curioşi, vor să înţeleagă, vor să ştie ce cumpără – ce fel de pietre sunt, cum este tăietura, ce simbolizează. Am ajuns unde ne doream, şi anume să avem o conversaţie dincolo de bijuterie.

    Deşi se află la conducerea unei companii cu venituri de zeci de milioane de euro, Anca Alimănescu spune că „orice problemă există, inclusiv plângerile partenerilor, ajung la mine”. Ea îşi aminteşte că a oferit, ocazional, chiar şi indicaţii clienţilor care nu găseau un magazin. „Trebuie să asculţi vocile tuturor şi să înţelegi de unde vin; uneori ele sunt pline de emoţie, dar trebuie să o dai la o parte şi să înţelegi care e problema. Dacă înţelegi asta, atunci vei găsi şi o soluţie. Sunt oameni pregătiţi în magazine să rezolve orice situaţie, dar uneori, din cauza acelor emoţii, trebuie să intervin eu. Ei nu ştiu cu cine vorbesc, nici măcar la mailuri nu îmi trec funcţia – sunt Anca de la Pandora şi vă ascult”, spune ea râzând.

    Producţia s-a dezvoltat foarte mult, mai ales prin deschiderea unei noi fabrici în Thailanda cu o capacitate mai mare. „Dacă până acum prezentam cam şapte colecţii noi pe an, de acum vor fi zece, pentru că ne dorim să fim mai adaptaţi la ce se întâmplă. La sfârşitul lunii mai am lansat colecţia de vară, care deja merge foarte bine”, spune Anca Alimănescu. Ca volum al vânzărilor, cele mai performante trei magazine sunt cele din AFI Cotroceni, Băneasa Shopping City şi Promenada Mall.

    „Pentru 2018 mă aştept la mai mult decât am planificat, pentru că anul acesta, mai mult decât în ultimii trei ani, o să avem foarte multe lucruri noi din perspectiva designului. Vin piese pe care nu le-am mai avut, sunt idei şi motive pe care nu le-am mai folosit, iar asta mă bucură”, descrie optimist perspectivele pentru anul în curs country managerul companiei Pandora.

  • Finanţe: Deficitul bugetar a urcat la 8,14 miliarde de lei – 0,88% din PIB – în primele 5 luni

    Potrivit MFP, veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 110,9 miliarde de lei, reprezentând 11,9% din PIB, sunt cu 12,7% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

    „Se înregistrează creşteri faţă de anul precedent în cazul încasărilor din contribuţiile de asigurări (+35,5%) şi din veniturile nefiscale (+11,4%). Începând cu luna februarie, încasările din contribuţiile sociale au fost influenţate pozitiv de condiţiile legislative noi privind transferul contribuţiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, reglementate prin OUG nr. 79/2017”, precizează, într-un comunicat, Ministerul Finanţelor.

    De asemenea, „în luna mai 2018 se constantă o îmbunătăţire a colectării veniturilor din TVA, astfel acestea au crescut cu 16,8% faţă de luna mai 2017, ajungând la o valoare de 21,98 miliarde de lei pe primele cinci luni ale anului, ceea ce reprezintă o creştere cu 4% faţă de perioada similară a anului precedent”.

    „Veniturile din accize au fost în sumă de 11,06 miliarde de lei (1,2% din PIB) cu 13,7% mai mari comparativ cu perioada similară a anului precedent”, iar „încasările din impozite şi taxe pe proprietate au crescut cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017”, mai arată MFP.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Strategii pe piaţa bijuteriilor

    „Este prima oară după mulţi ani când avem o strategie coerentă şi care ne reprezintă”, spune Anca Alimănescu, country managerul Pandora România. Compania pe care o reprezintă a intrat pe piaţa locală a bijuteriilor în 2011, atunci când aceasta era împărţită între B&B Collection, Cellini, Helvetansa, Micri Gold sau Sabion. Astăzi, Pandora este lider pe o piaţă estimată la 50 milioane de euro, are 80 de angajaţi şi operează direct 12 magazine; compania lucrează şi cu trei parteneri în franciză, numărul total al unităţilor care comercializează produsele ajungând la 38.

    Cifra de afaceri înregistrată de Pandora României a ajuns la 74,4 milioane de lei în 2016, în vreme ce profitul a ajuns la aproape 1,8 milioane lei, potrivit celor mai recente informaţii publice disponibile. La nivel global, Pandora are în jur de 10.000 de angajaţi. Anca Alimănescu are 31 de ani şi lucrează în cadrul companiei din 2012, ocupând diferite posturi de-a lungul timpului, până la cel de country manager.

    Rolul său în cadrul companiei este atât de a crea şi implementa o strategie coerentă, cât şi de a asigura profitabilitatea companiei. „Am lucrat un an de zile alături de clusterul din Europa de Est şi de celelalte; scopul pentru perioada următoare este să fim mai coerenţi decât până acum, pentru că totuşi Pandora e o companie tânără. Şi atunci când eşti tânăr, capeţi experienţă pe măsură ce faci lucruri”, descrie Alimănescu perspectiva sa asupra dezvoltării companiei. Ea sintetizează astfel noua strategie a Pandora: „Mai puţin despre produs şi mai mult despre om.

    Deşi a intrat în urmă cu şapte ani pe piaţa din România, Pandora nu s-a bucurat de un succes foarte mare în primii ani, potrivit reprezentantei companiei. Motivul a fost dezvoltarea calculată, spune ea: „Nu e doar o chestiune de a cuceri teritorii, ceea ce în mod normal se întâmplă în primii ani de dezvoltare; eu una nu am fost fanul unei dezvoltări rapide, am preferat să aştept şi câţiva ani pentru a intra într-o locaţie sau într-un oraş. Alimănescu spune că a preferat să facă acest pas doar atunci când economia, oamenii, cultura sau obiceiurile de consum erau pregătite să primească produsele Pandora. „Nu vreau să deschid locuri pe care să le închid, nu îmi plac lucrurile astea; mai bine mai încet şi corect decât repede şi de pomană, îşi descrie ea filosofia de management.

    De asemenea, subliniază ea, în condiţiile în care în România retailul se face prin mall-uri, nu poţi să te duci într-un oraş şi să îţi asumi riscul de a avea un magazin stradal; aminteşte totuşi că Pandora are două astfel de unităţi, la Sibiu şi Timişoara. Investiţia medie într-un magazin se ridică la aproximativ 100.000 de euro, fără a include aici şi stocul de marfă. „În funcţie de suprafaţă, poţi ajunge să ai sume uriaşe blocate, pentru că ai marfă care stă în vitrină, spune Anca Alimănescu.

    „Evident, toate bijuteriile noastre sunt pentru femei; pentru fiecare faţetă a personalităţii ne dorim să existe ceva. Dacă la început Pandora considera că se adresează unei anumite categorii de vârstă, unui anumit tip de venit, acum nu mai considerăm asta; timpul ne-a arătat că avem clienţi de la 18 ani până la bunici, oamenii fideli nouă nu au o anumită vârstă”, descrie ea motivele pentru care brandul nu se adresează în prezent unui anumit profil de clienţi.

    Obiceiul de consum s-a schimbat în bine, şi nu numai din punctul de vedere al perspectivei financiare, crede Anca Alimănescu. „Atunci când totul se desfăşoară pe repede-înainte, e mai mult clientul care îţi cere şi tu care îi oferi, nu poţi să îl ajuţi să îşi descopere stilul sau să îl consiliezi în vreun fel. Astăzi nu mai e aşa; oamenii sunt curioşi, vor să înţeleagă, vor să ştie ce cumpără – ce fel de pietre sunt, cum este tăietura, ce simbolizează. Am ajuns unde ne doream, şi anume să avem o conversaţie dincolo de bijuterie.

    Deşi se află la conducerea unei companii cu venituri de zeci de milioane de euro, Anca Alimănescu spune că „orice problemă există, inclusiv plângerile partenerilor, ajung la mine”. Ea îşi aminteşte că a oferit, ocazional, chiar şi indicaţii clienţilor care nu găseau un magazin. „Trebuie să asculţi vocile tuturor şi să înţelegi de unde vin; uneori ele sunt pline de emoţie, dar trebuie să o dai la o parte şi să înţelegi care e problema. Dacă înţelegi asta, atunci vei găsi şi o soluţie. Sunt oameni pregătiţi în magazine să rezolve orice situaţie, dar uneori, din cauza acelor emoţii, trebuie să intervin eu. Ei nu ştiu cu cine vorbesc, nici măcar la mailuri nu îmi trec funcţia – sunt Anca de la Pandora şi vă ascult”, spune ea râzând.

    Producţia s-a dezvoltat foarte mult, mai ales prin deschiderea unei noi fabrici în Thailanda cu o capacitate mai mare. „Dacă până acum prezentam cam şapte colecţii noi pe an, de acum vor fi zece, pentru că ne dorim să fim mai adaptaţi la ce se întâmplă. La sfârşitul lunii mai am lansat colecţia de vară, care deja merge foarte bine”, spune Anca Alimănescu. Ca volum al vânzărilor, cele mai performante trei magazine sunt cele din AFI Cotroceni, Băneasa Shopping City şi Promenada Mall.

    „Pentru 2018 mă aştept la mai mult decât am planificat, pentru că anul acesta, mai mult decât în ultimii trei ani, o să avem foarte multe lucruri noi din perspectiva designului. Vin piese pe care nu le-am mai avut, sunt idei şi motive pe care nu le-am mai folosit, iar asta mă bucură”, descrie optimist perspectivele pentru anul în curs country managerul companiei Pandora.

  • Ce se întâmplă? Euro a ajuns la 4,6695, cea mai ridicată cotaţie din istorie

    Pe piaţa interbancară, euro a depăşit pragul de 4,67 lei încă de la debutul şedinţei de tranzacţionare (ora 9.00), cu un maxim de 4,6782 lei la ora 12.15, apoi evoluţiile s-au calmat şi la ora 13.00 (când BNR afişează cotaţia oficială) s-au stabilizat la 4,6695 lei. La ora scrierii acestei ştiri, pe piaţa interbancară euro a revenit peste pragul de 4,67 lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O nouă zi LIBERĂ în România!! Când va fi aceasta

    Mai mulţi deputaţi PNL, un parlamentar USR şi unul UDMR au depus, luni la Senat, un proiect care prevede ca Înălţarea Domnului să fie declarată zi liberă, susţinând că această zi reprezintă “un act de deplină încununare a misiunii de mântuire şi eliberare a omului de sub păcat”.

    “Înălţarea Domnului, act de deplină încununare a misiunii de mântuire şi eliberare a omului de sub păcat, reprezintă certificarea că Iisus Hristos este Fiul care urcă de-a dreapta Tatălui ceresc. Aproape că nu există şcoală, instituţie de cultură ori primărie în România care să nu sărbătorească public şi solemn această zi de Înălţare şi de pomenire a Eroilor neamului, dublă ocazie de rugăciune, pomenire, amintire şi elogiere.

    Ca atare este firesc faptul că Parlamentul României să accepte declararea acestei zile de mare însemnătate spirituală, morală, identitară şi naţională, zi în care sărbătorim, actul final al operei Mântuitoare a lui Hristos, Înălţarea Domnuli, alături de comemorarea pioasă a celor care s-au jertfit pentru ca noi să trăim astăzi într-o ţară liberă, întreagă şi suverană, drept sărbătoare legală – zi nelucrătoare pentru toţi cetăţenii României”, se arară în expunerea de motive a iniţiativei legislative.

    Deputaţii PNL, Daniel Gheorghe şi Nicolae Neagu, principalii iniţiatori au proiectului mai precizează că România are cele mai puţine zile libere, comparativ cu alte state membre UE.
     

  • Ca omul preistoric la restaurant

    Restaurantul care serveşte specialităţi de grătar japonez (yakiniku) are două niveluri, cel inferior amintind de o peşteră, datorită pereţilor decoraţi cu piatră şi lipsei ferestrelor, cei care mănâncă aici fiind aşezaţi la o masă lungă prevăzută din loc în loc cu plite pentru fript carnea. Nivelul superior reprezintă o pădure stilizată, cu separeuri cu mese joase de lemn cu plite, închipuind focurile în jurul cărora stăteau oamenii primitivi, întreg localul fiind astfel gândit de arhitectul care s-a ocupat de amenajare, Ryoji Iedokoro, încât clienţii să se simtă ca în mijlocul naturii.