Tag: refuz

  • Criza profundă pe care Regatul Unit nu o mai poate ascunde: Cum au ajuns maternităţile britanice să semene mai mult cu spitalele din România anilor ’90 decât cu simbolul profesionalismului occidental pe care Londra vrea să îl întruchipeze. Mamele sunt ignorate, lăsate fără ajutor, hrană sau îngrijire de la medici, iar primii care plătesc sunt bebeluşii

    Serviciile de maternitate şi neonatologie din Anglia se confruntă cu probleme sistemice grave, mult peste aşteptările autorităţilor, arată concluziile preliminare ale anchetei naţionale conduse de Valerie Amos, membră în Camera Lorzilor, una din cele două camere ale Parlamentului Regatului Unit. Într-un raport recent, Amos subliniază că, în ultimul deceniu, în cadrul NHS au fost formulate nu mai puţin de 748 de recomandări menite să îmbunătăţească îngrijirea oferită mamelor şi nou-născuţilor. Cu toate acestea, sistemul „încă se luptă să asigure o îngrijire sigură şi predictibilă”, scrie Financial Times.

    „Am ştiut că există familii care s-au simţit dezamăgite de îngrijirea primită, dar ceea ce am descoperit depăşeşte orice estimare iniţială. Nimic nu m-a pregătit pentru amploarea acestei situaţii”, a declarat Amos, făcând referire atât la consecinţele dramatice pentru bebeluşi, cât şi la impactul sever asupra sănătăţii mentale şi fizice a mamelor.

    Raportul indică probleme majore de igienă în secţiile maternităţilor, femei care nu primeau mese la timp şi situaţii în care avertismentele legate de mişcările fetale reduse erau ignorate. Amos a atras atenţia şi asupra modului în care unele trusturi NHS „îşi marchează propriile teme”, investigând intern decese petrecute sub supravegherea lor, fără o analiză externă solidă. În plus, anumite echipe clinice ar fi manifestat „lipsă de empatie” faţă de paciente.

    Într-un interviu acordat BBC Radio 4, Amos a relatat mărturiile familiilor:

     „Oamenii vorbesc despre ore întregi petrecute singuri în saloane, fără supraveghere. Femei care sângerau în băi, fără ca cineva să acorde atenţie. Vorbim despre lipsă de îngrijire de bază.”

    Constatările lui Amos vin în contextul mai multor evaluări independente realizate în ultimii ani, care au semnalat un tipar constant de lipsă de compasiune şi deficienţe în siguranţa actului medical în maternităţi. Cultura organizaţională şi calitatea leadershipului în aceste unităţi au fost, de asemenea, criticate constant.

    Wes Streeting, ministrul britanic al Sănătăţii, cel care a ordonat lansarea anchetei naţionale în luna iunie, a afirmat că majoritatea cadrelor medicale sunt profesioniste şi dedicate, însă „eşecurile sistemice care duc la tragedii prevenibile nu pot fi ignorate”. Acesta a subliniat că observaţiile preliminare ale lui Amos arată că „prea multe familii au tratate prost, cu consecinţe devastatoare”.

    Streeting va conduce, începând cu anul viitor, Taskforce-ul Naţional pentru Maternitate şi Neonatologie, structura care urmează să implementeze recomandările finale ale comisiei conduse de Amos.

    Prima serie de măsuri va fi prezentată în februarie, iar raportul final este aşteptat în primăvară.

    Situaţia tensionată din maternităţile engleze relansează discuţiile privind finanţarea NHS, restructurarea managementului spitalelor şi necesitatea unor proceduri externe de control al calităţii actului medical, într-un moment în care încrederea publicului în sistemul britanic de sănătate trece printr-unul dintre cele mai dificile teste din ultimii ani.

     

     

     

     

  • Comisia Europeană anchetează Google sub suspiciunea că a folosit fără plată conţinutul editorilor şi al creatorilor YouTube pentru a-şi antrena inteligenţa artificială

    Comisia Europeană a deschis o investigaţie formală pentru a stabili dacă Google a încălcat regulile europene de concurenţă prin utilizarea conţinutului publicat de editorii de presă online şi al materialelor video încărcate pe YouTube pentru antrenarea şi funcţionarea serviciilor sale de inteligenţă artificială generativă.
    Investigaţia va analiza dacă Google a impus condiţii inechitabile editorilor şi creatorilor de conţinut şi dacă şi-a acordat acces privilegiat la aceste materiale, dezavantajând astfel dezvoltatorii de modele AI concurente.

    Comisia Europeană are două categorii de îngrijorări. Prima vizează utilizarea conţinutului editorilor web pentru serviciile AI Overviews şi AI Mode din rezultatele căutărilor Google. AI Overviews afişează rezumate generate de inteligenţa artificială deasupra rezultatelor organice, iar AI Mode este o funcţie de tip chatbot care răspunde conversaţional la întrebările utilizatorilor. Potrivit Comisiei, Google ar fi folosit conţinutul editorilor fără o compensaţie adecvată şi fără a le oferi posibilitatea de a refuza această utilizare. Mulţi editori depind de Google Search pentru trafic şi nu vor să rişte pierderea accesului la motor.

    A doua categorie de îngrijorări vizează YouTube. Creatorii de conţinut care încarcă materiale video pe platformă sunt obligaţi să acorde Google permisiunea de a le utiliza datele în diverse scopuri, inclusiv pentru antrenarea modelelor AI generative. Google nu remunerează creatorii pentru acest tip de utilizare şi nici nu le permite să încarce conţinut fără a accepta aceste condiţii. În acelaşi timp, dezvoltatorii concurenţi de modele AI nu au voie, conform politicilor YouTube, să utilizeze conţinutul platformei pentru antrenarea propriilor modele.
    Dacă vor fi dovedite, practicile investigate ar putea constitui abuz de poziţie dominantă, interzis de articolul 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.

    „O societate liberă şi democratică depinde de media diversificată, de accesul deschis la informaţii şi de un peisaj creativ vibrant. Aceste valori sunt centrale pentru ceea ce suntem ca europeni. AI aduce inovaţie remarcabilă şi multe beneficii pentru oameni şi companii din Europa, dar acest progres nu poate veni în detrimentul principiilor aflate în centrul societăţilor noastre”, a declarat Teresa Ribera, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene.
    Nu există un termen legal pentru finalizarea investigaţiilor antitrust. Durata depinde de complexitatea cazului, de gradul de cooperare al companiilor investigate şi de exercitarea drepturilor de apărare.

    Reacţia Google

    Într-o declaraţie transmisă presei, un purtător de cuvânt al Google a criticat demersul Comisiei Europene. „Această plângere riscă să înăbuşe inovaţia pe o piaţă care este mai competitivă ca niciodată. Europenii merită să beneficieze de cele mai recente tehnologii şi vom continua să colaborăm îndeaproape cu industria de ştiri şi cu sectorul creativ pe măsură ce acestea fac tranziţia către era AI”, a transmis compania.

    Contextul mai larg: procese de copyright şi critici la adresa UE

    Investigaţia vine într-un moment în care companiile care dezvoltă modele AI sunt date în judecată pentru încălcarea drepturilor de autor de către editori şi site-uri web. Perplexity, un motor de căutare bazat pe AI, a fost acţionat în instanţă de mai multe publicaţii, printre care The New York Times, Chicago Tribune, News Corp, New York Post, Merriam-Webster, Nikkei şi Reddit.
    Investigaţia UE diferă însă de aceste procese. În multe cazuri, companiile media dau în judecată pentru a negocia acorduri de licenţiere a conţinutului cu firmele AI, în speranţa de a obţine compensaţii pentru creatori. Comisia Europeană urmăreşte să echilibreze condiţiile de concurenţă pentru companiile AI care rivalizează cu Google – care, potrivit unor analize citate de TechCrunch, beneficiază de poziţia sa dominantă pentru a-şi antrena modelele AI pe o porţiune semnificativ mai mare din internet decât concurenţii săi.

    Demersul Comisiei vine în contextul criticilor constante din partea marilor companii tech şi a elitelor tehnologice americane la adresa modului în care Uniunea Europeană implementează reglementările pentru sectorul tech şi AI. Cu toate acestea, UE ia în considerare simplificarea regulilor privind inteligenţa artificială şi a propus amânarea implementării normelor pentru utilizarea AI în aplicaţii cu grad ridicat de risc.

  • Donald Trump va semna un ordin executiv pentru a institui o regulă naţională unică privind inteligenţa artificială: „Nu poţi cere unei companii să obţină 50 de aprobări de fiecare dată când vrea să facă ceva”

    Preşedintele american Donald Trump a anunţat luni că va semna săptămâna aceasta un ordin executiv menit să creeze o regulă naţională unică pentru inteligenţa artificială, o măsură cerută de industria tech pentru a înlocui legile diferite adoptate de statele americane.

    „Trebuie să existe un singur set de reguli dacă vrem să continuăm să conducem în AI. Voi emite un ordin executiv pentru O SINGURĂ REGULĂ săptămâna aceasta. Nu poţi cere unei companii să obţină 50 de aprobări de fiecare dată când vrea să facă ceva”, a scris Trump pe reţeaua sa de socializare Truth Social.

    Ordinul ar reprezenta o victorie pentru marile companii tech care au cultivat relaţii apropiate cu Casa Albă, dar va atrage probabil opoziţie din partea liderilor statelor, atât democraţi cât şi republicani, care susţin că au nevoie de capacitatea de a-şi proteja rezidenţii.

    OpenAI, Google, Meta şi fondul de investiţii Andreessen Horowitz au cerut standarde naţionale pentru AI în locul unui mozaic de legi la nivelul celor 50 de state, argumentând că acestea sufocă inovaţia. Companiile susţin că SUA vor rămâne în urma Chinei în dezvoltarea AI dacă statelor li se permite să reglementeze tehnologia.

    Trump nu a oferit detalii, însă Reuters a raportat luna trecută că preşedintele ia în calcul un ordin executiv care ar încerca să anuleze legile statale privind AI prin procese şi prin reţinerea fondurilor federale.

    Luna trecută, Trump a cerut Congresului să adauge în proiectul de lege pentru apărare un limbaj care să blocheze legile statale privind AI. Propunerea s-a lovit de opoziţie din partea legislatorilor şi procurorilor generali republicani şi democraţi.
    Senatul a votat anul acesta 99-1 împotriva unui efort de blocare a legilor statale privind AI, după presiuni din partea liderilor statelor şi a grupurilor de consumatori, conform Reuters.

     

  • Avertismentul lui Warren Buffett a ajuns la cote asurzitoare: 3 lucruri pe care ar trebui să le faci înainte de 2026

    Warren Buffett trage un semnal de alarmă de mult timp. Mai exact, de 12 trimestre consecutive. Acesta este numărul de trimestre în care miliardarul a fost vânzător net de acţiuni, adică a vândut mai mult decât a cumpărat. În plus, Buffett, în calitate de preşedinte şi director general al Berkshire Hathaway, a acumulat numerar până la niveluri record — în trimestrul al treilea, rezervele de lichidităţi au depăşit 381 de miliarde de dolari.

     

    Celebrul investitor nu a explicat în mod explicit motivele acestor decizii, însă indiciile pot fi găsite în declaraţiile sale anterioare şi în principiile cunoscute ale strategiei sale de investiţii. De exemplu, în scrisoarea adresată acţionarilor anul trecut, Buffett a explicat că oportunităţile de cumpărare nu sunt, în general, abundente. „De multe ori, nimic nu pare convingător”, a scris el. Totodată, Buffett a subliniat constant importanţa cumpărării acţiunilor la evaluări rezonabile, evitând supraevaluarea doar pentru că un titlu este popular.

     

    În acest context, Buffett ar putea fi îngrijorat de nivelul ridicat al evaluărilor din piaţa bursieră actuală, iar acesta ar putea fi motivul pentru care avertismentul său către Wall Street a devenit tot mai puternic. Având acest lucru în vedere, articolul The Motley Fool indică trei direcţii de acţiune înainte de 2026.

     

    Prima este diversificarea. Evaluările indicelui S&P 500 au crescut semnificativ, iar indicatorul Shiller CAPE a ajuns la 40, un nivel atins o singură dată anterior. Indicatorul, ajustat la inflaţie, măsoară preţul acţiunilor în raport cu câştigurile şi sugerează că piaţa se află printre cele mai scumpe din istorie. Investitorii şi-au exprimat îngrijorarea în special în legătură cu acţiunile din domeniul inteligenţei artificiale, unde unii vorbesc chiar despre formarea unei bule, deşi rezultatele financiare ale companiilor arată încă o cerere solidă. Indiferent de direcţia pieţei, un portofoliu diversificat, echilibrat între acţiuni şi industrii, poate reduce riscurile şi ajuta investitorii să traverseze eventuale corecţii.

     

    A doua direcţie este identificarea oportunităţilor. Chiar dacă piaţa a crescut puternic în ultimii ani, acest lucru nu înseamnă că oportunităţile lipsesc. Deşi Buffett a fost vânzător net în mai multe trimestre consecutive, el a continuat să facă investiţii punctuale, precum achiziţia de acţiuni Alphabet, una dintre cele mai accesibile companii din grupul „Magnificent Seven”. Investitorii sunt încurajaţi să caute titluri care, după creşteri puternice, au suferit corecţii recente sau companii aflate într-un proces de redresare.

     

    A treia recomandare este păstrarea unei rezerve de numerar. Menţinerea lichidităţilor permite investitorilor să reacţioneze rapid atunci când apar oportunităţi atractive. Aşa cum arată şi strategia lui Buffett, chiar şi în perioadele în care nu cumpără masiv, disponibilitatea numerarului îi permite să profite de momentele favorabile. Suma pusă deoparte depinde de bugetul fiecăruia, însă chiar şi economii modeste pot avea un impact semnificativ dacă sunt investite constant şi disciplinat în timp.

     

    Astfel, potrivit The Motley Fool, înainte de intrarea în 2026, investitorii ar putea urma exemplul lui Warren Buffett, prin diversificare, atenţie la oportunităţi şi construirea unei rezerve de numerar care să poată fi folosită la momentul potrivit.

    Sursa: The Motley Fool

     
  • Cea mai disputată tranzacţie din 2025, care va avea un impact global, conţine şi o clauză fără precedent: Dacă nu va reuşi să obţină aprobările pentru achiziţia studiourilor Warner Bros. şi a HBO, Netflix trebuie să plătească un comision de penalizare de 5,8 miliarde dolari, cel mai mare din istoria tranzacţiilor

    Netflix a acceptat să achite una dintre cele mai mari taxe de reziliere din istoria fuziunilor şi achiziţiilor, în cadrul acordului de 72 de miliarde de dolari pentru preluarea Warner Bros. Discovery. Gigantul de streaming s-a angajat la o penalitate de 5,8 miliarde de dolari în cazul în care tranzacţia cade sau nu primeşte undă verde din partea autorităţilor de concurenţă la nivel global, scrie Bloomberg.

    Cu un nivel echivalent cu 8% din valoarea capitalului propriu al tranzacţiei, taxa depăşeşte cu mult media pieţei. În 2024, comisioanele de reziliere s-au situat la o medie de aproximativ 2,4%, potrivit unui raport Houlihan Lokey. Angajamentul financiar substanţial transmite încrederea conducerii Netflix că va putea convinge organismele antitrust internaţionale să aprobe fuziunea.

    Totodată, suma subliniază intensitatea competiţiei pentru controlul unuia dintre cele mai emblematice studiouri de la Hollywood. Într-un contra-ofertă îmbunătăţită lansată la începutul săptămânii, Paramount Skydance Corp. a majorat semnificativ propriul „breakup fee”, ajungând la 5 miliarde de dolari, în încercarea de a câştiga teren în faţa Netflix.

    Pe de altă parte, Warner Bros. ar urma să plătească un reverse breakup fee de 2,8 miliarde de dolari dacă acţionarii săi resping tranzacţia. În eventualitatea în care compania ar accepta o ofertă rivală, noul cumpărător ar deveni, indirect, responsabil pentru achitarea acestei penalităţi.

    Industria M&A a mai înregistrat de-a lungul timpului taxe de reziliere impresionante, unele dintre ele figurând în topurile istorice realizate pe baza datelor Bloomberg.

     

  • BingX Market Sentiment: Bitcoin la 90.000 $, Ethereum urcă; stablecoins +90 mil. $

    Bitcoin consolidează după corecţie, în jur de 90.000 $, cu volatilitate zilnică de 4–5% şi preţ încă sub mediile de 20 şi 50 de zile. Ethereum performează mai bine, recuperează peste 3.000 $ şi se apropie de mediile cheie, semn că presiunea de vânzare se temperează. Stablecoins revin pe plus cu intrări de aproximativ 90 mil. $, pe fondul rotaţiei din DeFi şi a interesului instituţional, însă incidentele recente de „de-peg” menţin prudenţa, conform BingX, 1–5 dec. 2025.

    Bitcoin: consolidare, nu inversare
    Bitcoin rămâne plat spre uşor pozitiv pe 5 zile (+1–2%), dar rămâne sub mediile de 20 şi 50 de zile, ceea ce indică o fază corectivă în trend ascendent. Volatilitatea medie zilnică este 4–5%. Proiecţiile de foarte scurt termen indică un uşor bias de scădere în interiorul unui interval bine definit, specific unei răciri a pieţei, nu unei schimbări de trend.

    Ethereum: stabilizare peste 3.000 $
    Ethereum depăşeşte Bitcoin pe săptămână, cu câştiguri de tip „mid-teens” şi o revenire peste 3.000 $. Indicatorii tehnici îl aduc aproape de mediile mobile, iar un RSI neutru sugerează că presiunea de vânzare se reduce, chiar dacă momentumul nu confirmă încă un scenariu decisiv „bullish”.

    Stablecoins şi DeFi: intrări pozitive, dar prudenţă
    Oferta de stablecoins creşte cu ~90 mil. $, pe fondul revenirii investitorilor. Produse noi orientate spre randament avansează ~6–7% săptămânal, iar PYUSD şi USDC adaugă ofertă la nivel lunar. În paralel, de-peg-urile din zona stablecoinelor descentralizate ţin percepţia de risc sus. În altcoins, ecosistemul Solana rămâne motor de naraţiune, cu alocări instituţionale în DeFi şi protocoale RWA cu randament 24/7 şi decontare instant, în timp ce lichiditatea se roteşte spre L1/L2 cu tracţiune ridicată.

    SURSA: ALEPH NEWS

  • BingX Market Sentiment: Bitcoin la 90.000 $, Ethereum urcă; stablecoins +90 mil. $

    Bitcoin consolidează după corecţie, în jur de 90.000 $, cu volatilitate zilnică de 4–5% şi preţ încă sub mediile de 20 şi 50 de zile. Ethereum performează mai bine, recuperează peste 3.000 $ şi se apropie de mediile cheie, semn că presiunea de vânzare se temperează. Stablecoins revin pe plus cu intrări de aproximativ 90 mil. $, pe fondul rotaţiei din DeFi şi a interesului instituţional, însă incidentele recente de „de-peg” menţin prudenţa, conform BingX, 1–5 dec. 2025.

    Bitcoin: consolidare, nu inversare
    Bitcoin rămâne plat spre uşor pozitiv pe 5 zile (+1–2%), dar rămâne sub mediile de 20 şi 50 de zile, ceea ce indică o fază corectivă în trend ascendent. Volatilitatea medie zilnică este 4–5%. Proiecţiile de foarte scurt termen indică un uşor bias de scădere în interiorul unui interval bine definit, specific unei răciri a pieţei, nu unei schimbări de trend.

    Ethereum: stabilizare peste 3.000 $
    Ethereum depăşeşte Bitcoin pe săptămână, cu câştiguri de tip „mid-teens” şi o revenire peste 3.000 $. Indicatorii tehnici îl aduc aproape de mediile mobile, iar un RSI neutru sugerează că presiunea de vânzare se reduce, chiar dacă momentumul nu confirmă încă un scenariu decisiv „bullish”.

    Stablecoins şi DeFi: intrări pozitive, dar prudenţă
    Oferta de stablecoins creşte cu ~90 mil. $, pe fondul revenirii investitorilor. Produse noi orientate spre randament avansează ~6–7% săptămânal, iar PYUSD şi USDC adaugă ofertă la nivel lunar. În paralel, de-peg-urile din zona stablecoinelor descentralizate ţin percepţia de risc sus. În altcoins, ecosistemul Solana rămâne motor de naraţiune, cu alocări instituţionale în DeFi şi protocoale RWA cu randament 24/7 şi decontare instant, în timp ce lichiditatea se roteşte spre L1/L2 cu tracţiune ridicată.

    SURSA: ALEPH NEWS

  • Ce poţi face în Bucureşti weekendul acesta: târguri de carte, cafea sau meşteşuguri, dar şi activităţi de sezon, care te aduc mai aproape de spiritul Crăciunului

    Bucureştiul nu doarme niciodată, iar în weekend devine un adevărat teren de joacă pentru oricine vrea să evadeze din rutină, să descopere locuri noi sau pur şi simplu să se bucure de vibe-ul oraşului, mai ales în preajma sărbătorilor de iarnă.

    Iată câteva idei pe care să le pui în aplicare în weekendul 5-7 decembrie.

    1. COFFeEAST 2025 SPECIAL X’MAS EDITION

    Dacă ţi-e poftă de cafea bună, weekendul acesta locul tău e la COFFeEAST 2025 SPECIAL X’MAS EDITION. Ediţia din acest weekend a festivalului de cafea are loc la Unirea Shopping Center, cu intrare din Bulevardul Unirii. Festivalul se întinde pe trei etaje şi 5.000 de metri pătraţi şi este o experienţă completă de târg de Crăciun, reinterpretată prin cafea, design şi meşteşug.

    Vei găsi aici cafea de specialitate, mici producători, artizani, dulciuri şi produse de sezon. Intrarea nu e liberă, aşa că ia-ţi bilet înainte. Un bilet pentru o zi costă 40 de lei, iar abonamentul pe toată durata festivalului ajunge la 65 de lei de persoană. Astăzi festivalul este deschis între 12 şi 20, iar în weekend, între 10 şi 18.

    2. Târgul de carte Gaudeamus

    Dacă eşti în căutare de lecturi pentru perioada sărbătorilor, trebuie să treci pe la Gaudeamus. Târgul de carte a început miercuri, 3 decembrie, dar tu îl poţi vizita până duminică, 7 decembrie, între orele 10:00-20:00, dacă încă nu ai ajuns până acum.

    Gaudeamus are loc la Romexpo, Pavilionul B2, iar intrarea este liberă. Aici te aşteaptă peste 180 de participanţi, circa 600 de evenimente editoriale şi zeci de mii de titluri.

    3. Târgul Sfântului Nicolae la Muzeul Ţăranului Român

    Peste 80 de meşteri – olari, lingurari, cofetari, ţesătoare, împletitoare, pielari, cioplitori şi mulţi alţii – sosesc din toate colţurile ţării la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, iar dacă faci o vizită târgului sigur vei găsi câteva variante de cadouri pentru cei dragi.

    Intrarea este liberă, iar Târgul Sfântului Nicolae de la Muzeul Ţăranului Român este deschis weekendul acesta între 10.00 şi 18.00.

     

     

     

    4. Maraton de filme de sezon la Cinema Europa

    Nu te încântă ieşirile în aer liber? Dar ce zici de o zi sau o seară la cinema? Weekendul acesta are loc Winter cult & Chaos weekend – Magie gotică, comedie cult şi Crăciun alternativ la Cinema Europa, unde vor rula o serie de filme de sezon.

    Printre acestea se numără clasicul Home Alone, dar şi The Nightmare Before Christmas, The Holiday sau Love Actually. Biletele sunt cuprinse între 15 şi 30 de lei, iar abonamentele ajung până la 160 de lei, însă pentru elevi şi studenţi ele sunt reduse la jumătate de preţ.

     

    5. Garden of lights – Grădina Botanică

    Puţină magie nu strică niciodată. Dacă vrei o altfel de plimbare, printre lumini, poţi face o vizită la Grădina Botanică din Bucureşti în acest weekend. Garden of Lights este o expoziţie care aduce la un loc poveştile, tehnologia şi creativitatea.

    Intrarea nu este liberă, aşa că dacă alegi să mergi, cumpără-ţi bilet. Preţurile biletelor standard sunt cuprinse între 50 şi 60 de lei de persoană.

     

     

     

     

  • (P) Când “nu se poate” devine “împreună, putem”. Clujul şi-a premiat supereroii la prima Gală a supereroilor clujeni

    Pe 3 decembrie, de Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi, s-a întâmplat ceva magic în Cluj-Napoca. În sala unde s-a desfăşurat Gala Super Eroilor Clujului, atmosfera era electrizantă – nu de la ceremonialul oficial, ci de la radiaţia pură de speranţă şi determinare care emana din fiecare colţ. Copii şi tineri cu dizabilităţi, familiile lor, profesorii dedicaţi şi personalităţi care au ales să fie acolo nu pentru protocol, ci pentru că au înţeles că unii eroi nu poartă cape pe ecran, ci le îmbracă în viaţa reală.

    “Dincolo de un diagnostic este speranţă, este viaţă, este optimism, este societatea, comunitatea şi suntem împreună”, a spus primarul Emil Boc, cu o emoţie pe care cuvintele abia o puteau cuprinde. “Puterea este în noi şi în cei din preajma noastră.”

    De la lacul Gheorgheni la pârtiile de schi, de la caiac la baschet în scaun rulant – Asociaţia Caiac SMile, condusă de Ionuţ Stancovici, transformă de ani de zile “imposibilul” în poveşti adevărate de curaj. Iar la această primă gală, toate aceste poveşti s-au întâlnit într-un singur loc, luminând Clujul cu o lumină pe care nu o găseşti în niciun ghid turistic.

    Momentele care nu se pot explica în cuvinte

    “Sunt în viaţă multe activităţi care pot fi explicate prin cuvinte”, a mărturisit Emil Boc. “Dar este acel 1% care poate fi exprimat doar prin emoţie. Şi asta am simţit când am văzut ce face Ionuţ şi echipa sa – bucuria de pe lacul Gheorgheni, imaginile de pe pârtiile de schi. Acele lucruri se exprimă doar prin emoţie.”

    Pentru că, în fond, despre asta e vorba – despre a transforma “nu există nu se poate” în “împreună putem reuşi”. Despre a face din accesibilizare nu un cuvânt tehnic din acte oficiale, ci un mod de viaţă, ceva firesc, la îndemâna fiecăruia.

    “Mi-am dorit ca la această gală să cunoaştem viitorul”, a spus Ionuţ Stancovici. “Copiii cu nevoi speciale pe care să-i premiem şi de la care să aflăm ce îşi doresc pentru viitor. Vrem să devenim o comunitate în care să ştie că sunt apreciaţi şi ascultaţi.”

    Lecţii de la cei care ştiu ce înseamnă cu adevărat puterea

    “Voi sunteţi cei de la care noi trebuie să învăţăm”, a recunoscut consilierul judeţean Georgiana Sima. “Voi sunteţi adevăratele modele de putere, perseverenţă şi determinare.” Apoi a povestit despre Ionuţ Stancovici: “De la el am învăţat că nu există ‘nu’ şi nu există ‘nu se poate’. El este omul care, dacă i se închide o uşă în faţă, intră pe geam şi tot reuşeşte.”

    Mirela Retegan, fondatoarea Fundaţiei Zurli, a fost şi mai directă: “Mie mi s-a schimbat viaţa în momentul în care au intrat persoanele cu nevoi speciale în viaţa mea, acum aproape cinci ani. De fiecare dată când merg undeva mă uit să văd dacă o persoană în cărucior ar putea să intre, dacă un copil din spectrul autist ar putea fi înţeles. Voi sunteţi motivul pentru care eu, la 50 de ani, am urcat pentru prima oară pe schiuri. Până atunci mi-a fost frică, iar după ce v-am văzut pe voi mi-a fost ruşine.”

    Ana Maria Brânză, de la Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, a surprins perfect esenţa evenimentului: “Ionuţ ştie să facă magie şi să aducă oameni împreună. Cel mai tare m-a impresionat când a spus: ‘în România sunt aproape 900 de mii de persoane cu dizabilităţi, iar eu vreau să-mi fac nouă sute de mii de prieteni.’ Eu sunt mândră să am astfel de prieteni.”

    Supereroi adevăraţi, cu premii pe măsură

    La gală au fost premiaţi copii şi tineri din întregul judeţ Cluj – de la David Adrian Tomoş, de doar 8 ani, la Cătălin-Vasile Gavrăş, student la UBB. Fiecare dintre ei a primit nu doar un trofeu şi o capă de Super Erou, ci ceva mult mai preţios: confirmarea că sunt văzuţi, apreciaţi şi că fac parte dintr-o comunitate care îi susţine.

    Împreună cu cartea “Viaţa e afară”, fiecare laureat a primit cadou o tabără gratuită pe litoralul românesc pentru întreaga familie – pentru că, aşa cum spunea Vasilica Cismaşu, director CSEI Cluj-Napoca: “Pentru fiecare dintre familiile copiilor noştri, ei sunt supereroi. Astăzi celebrăm decenţa, respectul şi viaţa.”

    Au fost premiaţi şi sportivi paralimpici excepţionali precum Alex Bologa, medaliat cu aur la Jocurile Paralimpice de la Paris 2024, Alex Benchea, “alpinistul cu ochi albi”, echipa de baschet în scaun rulant coordonată de Bianca Vescan, şi mulţi alţii care demonstrează zilnic că limitele există doar în mintea celor care nu îndrăznesc să viseze.

    O şcoală în care toţi învăţăm

    “Fiecare copil merită un adult, un erou care să creadă în el şi să-l ajute să devină ceea ce poate el cel mai mult”, a spus Ioana Naidin, directoarea Grădinţei Speciale din Cluj-Napoca. Iar Cosmina Urs, de la Şcoala Gimnazială Specială “Transilvania”, a adăugat: “Această zi de 3 decembrie a fost o adevărată sărbătoare.”

    Cristina Pîrv, de la Academia Pîrv11, a fost clară: “Sunteţi nişte eroi. Sunteţi un exemplu pentru mine şi pentru toată România.” Iar Ionuţ Rada, fondatorul The Rada Way, a punctat forţa transformatoare a ceea ce se întâmplă aici: “Sportul are o forţă fantastică în viaţa noastră. Prin sport şi prin implicare le putem oferi acestor copii experienţe şi amintiri foarte frumoase.”

    Gala s-a încheiat cu un moment pe care nimeni nu-l va uita prea curând: Ionuţ Bogdan, unul dintre laureaţii zilei, a oferit un recital la chitară interpretând colinde tradiţionale. Pentru că supereroii adevăraţi nu doar depăşesc obstacole – ei mai şi umple lumea cu frumuseţe.

    În sala aceea, pe 3 decembrie, toată lumea a învăţat ceva. Că puterea nu înseamnă absenţa vulnerabilităţii, ci curajul de a fi vulnerabil şi să mergi mai departe. Că o comunitate puternică nu e cea care are doar membri puternici, ci cea care are grijă de fiecare dintre membrii ei. Şi că, uneori, cei pe care îi numim “speciali” sunt de fapt profesorii noştri cei mai buni.

    Alexandra Zară, preşedinta Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi, Georgiana Sima, consilier judeţean Cluj, personalităţi precum Mirela Retegan, Ana Maria Brânză, Cristina Pîrv şi Ionuţ Rada, împreună cu reprezentanţii partenerilor Emerson şi Betfair Romania Development – toţi au fost acolo pentru acelaşi motiv: să sărbătorească adevărata putere şi să fie parte din schimbarea pe care Cluj-Napoca o construieşte, pas cu pas, pentru o societate cu adevărat incluzivă.

    “Îmi doresc tare mult ca ce se întâmplă aici, la Cluj, să văd şi în alte oraşe ale României”, a spus Ana Maria Brânză. “Sunteţi dovada vie că se poate.”

    Şi poate, asta e cea mai importantă lecţie de la Gala Super Eroilor Clujului: că se poate. Întotdeauna.

    ───────

    Evenimentul a fost organizat de Asociaţia Caiac SMile cu sprijinul: Primăriei şi Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca, Consiliul Judeţean Cluj, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi, Universitatea Babeş Bolyai, Centrul pentru Studenţi cu Dizabilităţi din cadrul UBB, Betfair Romania Development, Emerson, Wonderland Resort, AQUA Carpatica.

  • Toate instituţiile: Ministerul Mediului, Apele Române, ESZ Prahova şi chiar şi prefectura – ştiau de problemele de la Paltinu încă din octombrie. De ce nimeni nu a venit cu soluţii?

    Criza apei de la barajul Paltinu, care afectează peste 100.000 de oameni din Prahova şi Dâmboviţa şi care a pus în pericol producţia de energie a României din cauza opririi centralei OMV de la Brazi, scoate la iveală faptul că toate autorităţile – Ministerul Mediului, Apele Române, ESZ Prahova şi chiar şi prefectura Prahova, ştiau de situaţia de la baraj dar nici una dintre instituţii nu a luat măsuri.

    Ba mai mult, instituţiile pasează de la una la alta vina în vreme ce nu doar că situaţia nu se va rezolva prea curând, sistarea fiind programată până pe cel puţin 8 decembrie, ci demonstrează că o resursă strategică – apa – este lăsată la voia întâmplării de instituţii cu mii de angajaţi.

    „În data de 22.10.2025, a avut loc o întâlnire de lucru la baraj Paltinu la care au participat: reprezentanţi ai Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor / CONSIB, A.N. „Apele Române” si UCC ANAR, A.B.A. Buzău-Ialomiţa, S.G.A. Prahova in vederea analizării rezultatelor Inspecţiei Subacvatice, stabilirii măsurilor pentru realizarea lucrărilor (coborârea nivelului la cota optimă de realizare a lucrărilor)  şi a identificării sursei de finanţare”, se arată într-un răspuns Apele Române la întrebarea ZF despre cine a decis golirea barajului Paltinu.

    La aceast„ întâlnire menţionată de Apele Române au fost invitaţi si reprezentanţi ai Hidroelectrica S.A. – S.H. Curtea de Argeş, S.C. Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A.(operatorul de apa potabila), „ care au luat cunoştinţă  de deciziile luate, respectiv: continuarea coborârii nivelului de la 621.35 mdM până la nivelul optim realizării lucrărilor, respectiv 605 mdM (volum in lac 6.09 mil mc); menţinerea în acumulare a unui volum suficient pentru asigurarea alimentarii cu apa brută”.

    Practic, pe 22 octombrie toate instituţiile prezente la întâlnire ştiau că la barajul Paltinu este nevoie de lucrări pentru a debloca golirea de fund, dar nimeni nu a pus pe hârtie un plan, nimeni nu s-a asigurat că populaţia şi industria va avea apă chiar dacă lucrările se vor realiza. 

    „Întreruperea apei nu a fost o decizie a Ministerului Mediului. Este rezultatul imposibilităţii operatorului ESZ Prahova de a furniza apă tratată conform normelor sanitare, în condiţiile în care nu a asigurat măsurile tehnice compensatorii necesare. Ministerul Mediului, deşi primise anterior asigurări că populaţia nu va fi afectată, a fost informat cu întârziere despre amploarea crizei. Situaţia reală a fost transmisă întâi de primarii localităţilor afectate, nu de instituţiile subordonate, ceea ce constituie o abatere gravă de la responsabilităţile legale”, spuneau reprezentanţii ministerului pe 2 decembrie.

    Întrebarea este de ce Ministerul Mediului sau Apele Române nu au trimis un control în zonă încă din octombrie să vadă dacă lucrurile funcţionează şi dacă, în cazul unei situaţii neprevăzute, aşa cum a fost în final creşterea aluviunilor ca urmare a ploilor, populaţia va avea sau nu apă.

    Mai mult, într-o adresa de pe 30 octombrie către prefectura Prahova, semnată de Apele Române şi SGA Prahova, se menţiona că la cota actuală de acumulare, barajul Paltinu nu are nicio golire de fund utilizabilă, singura cale de asigurare a alimentării cu apă a populaţiei şi industriei fiind prin centrala hidroelectrică Paltinu, deţinută de Hidroelectrica. Tot în acea adresa, era menţionat faptul că există riscul întreruperii alimentării cu apă a populaţiei şi industriei.

    Practic, toate instituţiile ştiau de posibilitatea opririi alimentării cu apă.

     

     

     

     

    Filmul operaţiunilor de la barajul Paltinu, conform Apelor Române:

     

    Practic, această întâlnire vine după ce pe 17 iunie s-a făcut o manevră de deschidere golirii de fund GF2 şi s-a constat obturarea acesteia.

    „Urmare înregistrării  acestui incident, la nivelul A.B.A Buzău Ialomiţa s-au efectuat demersuri pentru a stabili cauza si masurile de remediere care se impun, astfel ca exploatarea acumulării sa se efectueze in condiţii de siguranţa. In data de 18.06.2025, La cota de 642.70 mdMN (Volum in lac 41.2 mil mc)  pentru identificarea cauzei obturării, s-a realizat o inspecţie subacvatica tip dronă : Nu s-a putut vizualiza zona obturării, ci doar platforma troliului de acţionare a batardoului de la GF2, situata la cota 623.80mdM.

    In data de 20.06.2025 cota in lac 642.5 mdMN (Volum in lac 40.885 mil mc) s-a intervenit cu echipa de scafandrii care au putut coborî pana la platforma troliului de acţionare a batardourilor de la GF2 ( cota- 623,80mdM), dar  NU s-au identificat capetele cablurilor de prindere a batardourilor;

    • Urmare a adresei ANAR nr. 16044/18.07.2025, in data de 25.07.2025 ABA Buzău – Ialomiţa a înaintat către AN Apele Române si Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, programul estimat de coborâre a nivelului la cota 620 mdM, pentru perioada 21.07.2025 -31.10.2025.
    • Conform recomandărilor din Nota tehnica a expertului privind evaluarea starii de siguranta a barajului si a concluziilor comisiei U.C.C.H.- A.N.A.R., a fost coborât nivelul in lac pana la cota 620mdM, in vederea stabilirii de soluţii tehnice care sa asigure execuţia lucrărilor de intervenţie necesare deblocării accesului in GF2.

    Coborârea nivelului in lac s-a realizat in conformitate cu Programul de exploatare lunar aprobat de AN Apele Române si Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

    • In perioada 18-20 septembrie 2025, s-a realizat o noua inspecţie subacvatica cu ROV  (cota in acumulare la momentul inspecţiei fiind de 624.40 mdM, volum in lac 18.91 mil mc).

    Rezultatele Inspecţiei Subacvatice au fost înaintate in data 07.10.2025  către Comisia UCC(urmărirea comportării construcţiilor) ANAR si CONSIB(Consiliu National Privind Siguranţa Barajelor).

    Din raportul de inspecţie subacvatica a rezultat faptul ca sistemul de admisie al galeriei GF 2, precum si batardourile, prezinta o înfundare totala cu sedimente, care afectează critic funcţionalitatea structurii. In acest sens, s-a recomandat decolmatarea locala in zona GF 2, pentru acces complet si sigur la batardouri, grătare si gurile de admisie.

    Una dintre condiţiile desfăşurării lucrărilor de decolmatare reprezintă asigurarea nivelului in lac la cota 603-604mdM ( nivelul maxim al acumulării va fi de 30m fata de marginea inferioara a prizei GF2- 574 mdM). Precizam ca principala funcţie a acumulării de alimentare cu apa se poate realiza doar prin CHE Paltinu- nivel minim energetic: 600mdM.

    • În data de 22.10.2025, a avut loc o întâlnire de lucru la baraj Paltinu la care au participat: reprezentanţi ai Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor / CONSIB, A.N. „Apele Române” si UCC ANAR, A.B.A. Buzău-Ialomiţa, S.G.A. Prahova in vederea analizării rezultatelor Inspecţiei Subacvatice, stabilirii masurilor pentru realizării lucrărilor (coborârea nivelului la cota optima de realizare a lucrărilor)  si a identificării sursei de finanţare. 

    La aceasta întâlnire au fost invitaţi si reprezentanţi ai S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A. – S.H. Curtea de Argeş, S.C. Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A.(operatorul de apa potabila), care au luat cunoştinţa de deciziile luate, respectiv: continuarea coborârii nivelului de la 621.35 mdM pana la nivelul optim realizării lucrărilor, respectiv 605 mdM (volum in lac 6.09 mil mc);menţinerea in acumulare a unui volum suficient pentru asigurarea alimentarii cu apa brut.

     

    Întrebare ZFÎnainte de închiderea barajului, s-au făcut scenarii nefavorabile?

    • In eventualitatea producerii unei viituri in aceasta perioada, s-a avut in vedere existenta BAC Lunca Mare, care are ca funcţionalitate principala asigurarea unei acumulări tampon de apa curata, pentru staţia Voila, pe perioada de viituri. BAC-ul Lunca mare este reglementat din punct de vedere al gospodăririi apelor prin Autorizaţia de GA nr. 30/24.03.2023 valabila pana la data de 08.01.2028 si Autorizaţia de funcţionare in condiţii de siguranţa nr. 12-4/09.01.2023 valabila pana la 08.01.2028.

    Reprezentanţii ESZ Prahova au luat cunoştinţă de posibilitatea creşterii turbidităţii apei in aceasta perioada.