Tag: reduceri

  • Black Friday 2015: Ce ofertete au magazinele şi cine are cele mai mari reduceri

    Conceptul Black Friday, preluat de pe piaţa americană, a fost adus în România în 2011 de grupul care operează brandurile eMag şi Flanco. Astfel a ajuns  la cea de-a cincea ediţie, numărul participanţilor crescând de la un an la altul, la fel şi controversele privind valoarea reală a reducerilor din această perioadă. 

    Vezi aici ghidul de Black Friday: ce drepturi ai în perioadele de reduceri

    Black Friday marchează intrarea în sezonul de cumpărături de iarnă prin acordarea de reduceri semnificative de preţuri, în general pentru o zi. În mod tradiţional, evenimentul are loc în ultima zi de vineri a lunii noiembrie, însă retailerii români au “furat” startul anul trecut, ca şi în 2015, lansând campaniile de reduceri cu o săptămână înaintea evenimentului din America de Nord.

    Pentru ediţia din acest an, retailerii care au anunţat promoţii acoperă o varietate de domenii, de la produse IT, modă, ceasuri, jucării pentru copii, decoraţiuni, până la produse cosmetice şi bijuterii.

    Printre cei mai cunoscuţi retaileri care vor participa la campanie se află Altex, eMag, Flanco, EvoMag, elefant.ro, F64, Germanos, Carrefour, Quickmobile (electro-IT), Ecco, Otter, Originals (încălţăminte), Watchshop, cautceas.ro, topceas.ro (ceasuri), Somproduct (articole pentru casă) sau Avon (produse cosmetice).

    Dintre companiile care au anunţat vânzările înregistrate anul trecut de Black Friday, cele mai mari încasări au fost obţinute de eMag (165 de milioane de lei) şi Flanco (98 de milioane de lei).

    Ştire în curs de actualizare. Vom adăuga şi alte oferte în zilele următoare.

    Vezi ofertele:

    Evolio

    QuickMobile

    Domo (reducerile Domo nu vin de Black Friday, ci în contextul închiderii magazinelor fizice)

    Dressbox

    PC Garage

    Sole Luxury Boutique

    Elefant

    eMAG

    Mobexpert

    Neoplaza

    PretzMic

    Autovit

    Fashion Days

    CEL.ro

    Praktiker

  • La Evolio, de Black Friday, clienţii au şansa să primească produsele comandate cadou!

    Pe 20 noiembrie, în fiecare oră, un client primeşte banii înapoi pentru produsul comandat online pe evolioshop.com. Promoţia include toate comenzile plasate pe parcursul zilei, indiferent de valoare, între ora 8.00 şi 24.00.

    Black Friday vine şi cu reduceri de preţ substanţiale valabile pe parcursul întregului weekend, între 20 şi 22 noiembrie.

    Câştigătorii produselor cadou vor fi anunţaţi pe pagina de facebook a companiei. Regulamentul integral al promoţiei va fi publicat pe site-ul evolioshop.com.

     

  • QuickMobile oferă reduceri de până la 80% de Black Friday

    QuickMobile va organiza campania de reduceri Black Friday 2015 în perioada 20 – 22 noiembrie, atât în magazinul online cât şi în magazinele fizice. Comenzile vor fi preluate începând cu primele ore ale zilei de vineri, iar QuickMobile a pregătit stocuri în valoare de 5 milioane de euro şi va oferi reduceri de până la 80%, potrivit companiei.

    Printre produsele care vor fi disponibile cu preţ redus se numără: Apple Watch, Transportorul Smart Balance Wheel, Samsung Galaxy S6 Edge, tableta Nokia N1, dar şi accesorii de lux, precum Moschino şi Gucci.

    De asemenea, QuickMobile va oferi o platformă specială de cumpărături printr-un singur click. Astfel, timpul de finalizare a comenzii se va reduce semnificativ, la sub 60 de secunde.

    Clientii care platesc online cu cardul vor avea prioritate la livrarea produselor, iar transportul va fi gratuit indiferent de valoarea comenzii.

  • BLACK FRIDAY 2015: Noutăţi, oferte şi reduceri

    Potrivit sursei citate, unele magazine vor alege să ofere reduceri în perioada 24-29 noiembrie, iar altele vor oferi diverse promoţii şi reduceri în intervalul 16-22 noiembrie, cu o săptămână mai devreme de data la care se sărbătoreşte Black Friday în străinătate, cum s-a întamplat şi în anii anteriori.

    BLACK FRIDAY este o sărbătoare americană care a reuşit să se impună pe majoritatea pieţelor din lume. Sub aspectul reducerilor substanţiale la diverse produse, retailerii reuşesc să atragă foarte mulţi clienţi ce sunt dispuşi să scoată din buzunar sume de bani pentru laptop-uri, televizoare, monitoare, maşini de spălat, tablete, telefoane mobile sau console video.

    În anii trecuţi, magazinele mari, precum Emag, Evomag.ro, Flanco, Domo, Altex, au anunţat că vor devansa Black Friday-ul organizat de ei cu o săptămână, astfel că şi în 2015 se va întâmpla acest lucru, Black Friday având loc în vinerea de 20 noiembrie 2015. Reducerile s-au prelungit în multe cazuri şi în weekendul următor, respectiv între 21 şi 23 noiembrie.

    Însă nu toate magazinele din România vor oferi reducerile pe data de 20 noiembrie, unii retaileri şi unele magazine pregătind ofertele pentru data de 27 noiembrie. 

    Lista magazinelor care vor participa la BLACK FRIDAY 2015, care este în continuă actualizare, include magazine de electronice şi IT, magazine de haine, încălţăminte şi accesorii, magazine de cărţi şi materiale didactice, magazine de ceasuri, magazine pentru copii, magazine Home & Deco sau magazine cu cosmetice.

    Printre magazinele care şi-au anunţat deja participarea la Black Friday 2015 se număra EvoMag, MarketOnline, Elefant, Otter, My Closet sau Avon.

    LISTA magazinelor participante la Black Friday 2015:

    Magazine de electronice şi IT

    Elefant

    Evomag

    Marketonline

    Clickshop

    Flanco

    TeamDeals

    Magazine de haine, încălţăminte şi accesorii

    My Closet

    deClub.ro

    Zorile Store

    KurtMann

    StarShinerS

    Ecco Shoes

    dEpurtat

    Kalapod.ro

    Otter

    Magazine de cărţi şi materiale didactice

    Elefant

    Libris

    Nemira

    Magazine de ceasuri, bijuterii, parfumuri

    Dasha

    WatchShop

    Matar

    Magazine pentru copii

    Noriel

    Nichiduta

    Magazine de cosmetice

    Avon

    cupio.ro.

  • Marile schisme

    Când spun marile schisme mă refer, desigur, la separarea dintre politic şi mediul de afaceri, dar şi la cea dintre patronul clientelar şi patronul întreprinzător. Nici politicul, nici patronul clientelar nu au prea mult a se sinchisi de valoarea taxelor sau de impozitarea muncii, iar creşterea consumului, rezultatul reducerii TVA în piaţă este doar un panaceu, pentru că răspunsul adevărat ar fi crearea de noi companii, noi investiţii şi noi locuri de muncă.

    Recent, un prieten, antreprenor din 1990, mi-a trimis un text care explică foarte bine, aşa cum doar un antreprenor pursânge o poate face, schismele de care vorbesc; o să reproduc cât mai mult din textul său:
    „Numeroase speranţe au fost puse în noua clasă antreprenorială din România. Din păcate însă, o multitudine de condiţii sociale şi politice fac ca aceste speranţe să nu aibă temei. În primul rând este vorba de specificul clasei antreprenoriale. Aceasta este împărţită în două categorii distincte: patronul întreprinzător şi patronul clientelar.

    Patronii întreprinzători sunt numiţi în general capitalişti. Imaginea lor continuă să fie aceea a unor exploatatori. Ei sunt consideraţi principalii vinovaţi de existenţa salariilor mici şi a şomajului; ei sunt hoţii îmbogăţiţi peste noapte; ei sunt cei care trăiesc bine pe spinarea celorlalţi. Fără îndoială că în anumite cazuri astfel de aprecieri snt corecte. Însă generalizarea lor este departe de a reprezenta un adevăr. În ciuda celor afirmate de economişti de peste 100 de ani, patronii întreprinzători nu cumpără forţă de muncă, ci surse de profit.

    Fiecare nou angajat este evaluat în funcţie de profitul pe care îl poate genera, mai degrabă decât în funcţie de munca pe care o poate depune. Cu alte cuvinte, nu munca în sine este valorizată, ci munca profitabilă. Patronul întreprinzător se loveşte în activitatea sa de aparatul birocratic extins sau de taxe şi impozite excesive şi prost concepute, care nu sunt generate de activitatea sa directă.

    Cred cu tărie că una din cele mai importante anomalii ale tranziţiei noastre spre economia de piaţă rămâne statul.

    Patronul clientelar a folosit singura formă de supravieţuire, şi anume alianţa cu aparatul politico-administrativ. Întreprinzătorii care au rezistat în timp s-au conformat acestei reguli nescrise, o regulă de fier într-un amalgam de acte normative fără noimă. Este rezultatul unui efort colectiv de adaptare a clasei antreprenoriale la un mediu ostil. Următoarea generaţie de patroni ar putea inventa o altă regulă, mai eficientă, mai puţin costisitoare. Până atunci însă, între ideea de afacere, sursa de finanţare şi piaţă se va interpune în continuare acelaşi şir de integratori hămesiţi, imposibil de ocolit. A-i ignora echivalează cu înmormântarea oricărui proiect.

    Simbioza dintre demnitarii statului şi capitalul privat în formare pare a se eterniza în stil sud-american. Cu trecerea timpului şi răcirea entuziasmului popular pentru ştampila de vot, succesul politic a devenit independent de bani. S-ar putea ca după următoarea campanie electorală finanţatorii să nu mai considere sumele date ca o taxă de protecţie, ci mai degrabă o cheltuială de personal. Relaţia rămâne, cu roluri inversate. Aristocraţii de partid au toate şansele să fie, incognito, amploaiaţi de lux la firme cu forţă financiară.

    Dar cel mai important motiv de incompatibilitate dintre fragilul model de piaţă liberă dorit de toată lumea şi cel clientelar-fraudulos prevalent astăzi constă în caracterul extrem de strâns al resurselor pentru care ele concurează. Regularizarea unei pieţe libere şi transparente, ca să nu mai vorbim de măsurile active de încurajare a ei, presupun cheltuieli substanţiale de buget, de pildă cele presupuse de reforma politicilor şi administraţiei fiscale; dar tot bugetul este sursa ultimă din care provine bogăţia ilicită, iar restrângerea economiei libere este dictată de nevoia de conservare a mecanismelor capitalismului clientelar.

    Ne dorim să avem cât mai mulţi antreprenori activi în decizie, fără să respingem managerii şi tehnocraţii profesionişti. Ca urmare, patronatele cu o reală vocaţie pentru interesele economice şi sociale ale României trebuie să fie constituite, în primul rând, din proprietari adevăraţi şi nu «patroni care administrează sau utilizează capital».“

    Iuliu îmi spune că a scris aceste rânduri în momentul în care mai credea că se poate schimba ceva; înţeleg că acum s-a resemnat. Chiar, oare s-o mai putea schimba ceva?

    Clarobscurul cred că este termenul din pictură ce se potriveşte cu acest text, aşa că ilustrez cu „Băiat aprinzând o lumânare“ de El Greco.


     

  • Volksbank returnează clienţilor cu credite în franci elveţieni o serie de comisoane şi aplică reduceri la conversia împrumuturilor

    Începând cu 4 mai clienţii Volksbank România vor fi contactaţi telefonic şi invitaţi la o întâlnire, la unul dintre sediile băncii ales de aceştia; vor avea prioritate clienţii care, în ciuda greutăţilor generate de creşterea cursului CHF din ultimii ani, au rămas buni platnici. La întâlnire vor fi prezentate detaliile ofertei, şi anume: totalul reducerilor; noul sold al creditului ca urmare a aplicării reducerilor; noua sumă lunară de plată; etapele care trebuie urmate pentru ca un client al Volksbank România să devină client al Băncii Transilvania. Clienţii au la dispoziţie o perioadă de minim 15 zile pentru a lua decizia de acceptare a conversiei; programarea pentru semnarea efectivă a documentelor se face după acceptarea ofertei.

    Oferta prevede returnarea sumelor deja plătite de clienţii cu credite în CHF, în contul comisionului de risc, prin diminuarea creditului în sold; o reducere de 22,5% pentru cei care acceptă conversia creditelor din franci elveţieni, aplicabilă la soldul creditului curent rezultat ca urmare a diminuării cu comisionul de risc/administrare plătit efectiv şi nerecuperat de clienţi până la data conversiei. Astfel, valoarea efectivă a reducerii totale diferă în funcţie de situaţia fiecărui client în parte, ţinându-se cont de soldul creditului, de sumele de plată scadente la care se face conversia, de eventuale restanţe şi penalităţi sau de situaţiile particulare în care comisionul de risc/administrare a fost deja recuperat de la Volksbank România de către clienţi; conversia se va realiza la cursul BNR din data semnării documentaţiei, în faţa notarului public.

    Până în data de 17 mai clienţii cu credite în franci elveţieni beneficiază, pentru plata ratelor curente, de un curs îngheţat la nivelul sfârşitului anului 2014.

    Pentru clienţii cu credite în lei şi euro, începând cu 8 aprilie, nu se mai calculează şi nici nu se percepe comision de risc/administrare. În plus, după finalizarea perioadei de valabilitate a ofertei de conversie a creditelor în CHF, dar până la sfârşitul anului 2015, va fi returnat comisionul de risc achitat şi nerecuperat de clienţii cu credite denominate în alte monede decât CHF din portofoliul existent al Volksbank, prin diminuarea corespunzătoare a soldului creditelor. Decizia Băncii Transilvania are efect pozitiv asupra a aproximativ 15.000 de clienţi.

  • Generaţia educată cu „stiloul şi caietul“ ţine în picioare piaţa produselor de papetărie, lovită de tăierile de costuri din criză

    “Încrederea managerilor din România a crescut în ultima vreme. Este o cu totul altă atmosferă faţă de acum un an“, spune Emil Deliu, directorul general al Austral, companie antreprenorială activă în piaţa distribuţiei de papetărie, care lucrează numai business to business (B2B). Încrederea lasă loc la dezvoltare, care se va resimţi şi în domeniul său de activitate, unul care încă nu a gustat din optimismul despre care vorbesc în ultimul an businessuri din alte domenii.

    Piaţa distribuţiei de papetărie, pe care se luptă trei companii mari, RTC Proffice, Dacris şi Austral, la care se adaugă alte câteva sute de jucători de talie mică, a resimţit din plin tăierile de bugete pe care companiile le-au operat începând cu 2009. Criza a dat startul unei lupte a preţurilor, care a remodelat portofoliile de produse, a adus noi articole, cele mai mul-te pe segmentul economic, iar creşterea marilor jucători s-a făcut prin sacrificarea profitului, care fie a fost extrem de jos, fie nu a existat.

    „Criza economică nu a iertat nici industria noastră. Impactul a fost major. Scăderea înregistrată în 2008-2009 a fost de aproximativ 30% şi a fost determinată de reducerea costurilor operaţionale ale marilor clienţi B2B. Atunci au început pre-siunile foarte mari asupra preţurilor de achiziţie, iar de cele mai multe ori s-a făcut rabat de la calitate. De asemenea, au fost înregistrate şi reduceri ale volumelor cumpărate“, spune Dan Faţi, acţionarul principal şi CEO al Dacris.

    Grupul de firme pe care îl reprezintă a fost fondat în urmă cu 21 de ani, la Constanţa, când trei membri ai familiei Faţi – Lidia, Dan şi Claudiu – au deschis primul magazin, pe o stradă secundară din centrul oraşului. Anul trecut, grupul s-a apropiat de o cifră de afaceri de 18 milioane de euro, marcând o creştere de 13% comparativ cu 2013.

    Pe măsură ce companiile şi-au redus din activitate, piaţa de papetărie s-a contractat. Multe librării au fost închise, spune Dan Faţi, iar cele care au supravieţuit s-au axat pe vânzarea unor produse ieftine, în linie cu noile cerinţe din piaţă.

    Tăierile de costuri în companii au fost constanţa ultimilor ani, adaugă Emil Deliu: „Contractele sunt semnate în general pe doi ani, dar în fiecare an se negociază. De fiecare dată se doreşte o reducere de costuri“, precizează şeful Austral. A resimţit eficientizările atât în companiile mari cu care lucrează, cât şi în cadrul IMM-urilor. Aşa se face că, în intervalul 2010-2014, volumul de marfă distribuit de compania sa a crescut mai rapid decât cifra de afaceri, iar preţul mediu de vânzare s-a redus cu 10%, cu impact direct în profitabilitate.
    „Sunt foarte mulţi jucători locali şi regionali, mii de firme în România“, adaugă şeful Austral.

    Estimarea sa este că 60-70% din cifra de afaceri a domeniului este generată pe segmentul B2B, cu o pondere de peste 20% care revine marilor lanţuri de retail şi librăriilor, iar cele câteva procente rămase revin online-ului, cel mai nou canal în acest sector. În online, „potenţialul este imens“, afirmă Dan Faţi, dar rămâne un segment de piaţă încă neacoperit.

    Ce vând însă companiile de papetărie în anul 2015, când toată lumea se orientează către online şi îşi trece la sfârşitul semnăturii eticheta verde „Nu printa acest mail dacă nu ai neapărată nevoie“?

    Hârtia pentru copiator reprezintă cel mai bine vândut produs al companiilor de profil, urmat de articolele pentru arhiva-re şi organizare. Puţine companii din România nu consumă hârtie de copiator, iar cazurile se pot număra pe degete. Un exemplu ar fi firmele de soft, care au doar calculatorul pe birou. Dar chiar şi în acest caz este nevoie ca documentele să fie păstrate în formă fizică timp de zece ani, după cum prevede legislaţia în vigoare. Cei mai mari consumatori sunt însă băncile şi firmele din domeniul comunicaţiilor. Toate ofertele băncilor şi contractele se semnează şi se păstrează în formă fizică, iar explozia tehnologică nu a schimbat acest obicei.

  • Ce sens are reducerea dobânzii de politică monetară când inflaţia şi costul creditelor sunt la minime istorice

    Pe la începutul lui martie, o analiză regională a Erste Group conchidea că îndelung discutatul pericol al deflaţiei a cam iertat Europa Centrală şi de Est şi că, deşi anumite ţări din zonă vor mai rămâne o vreme cu inflaţie negativă (Ungaria, Polonia), pe ansamblu tendinţa de scădere a preţurilor a atins deja punctul cel mai de jos.

    Pentru România, unde punctul cel mai de jos era estimat pentru primele luni ale anului (inflaţie anuală de 0,4% în februarie), economiştii grupului prevedeau o inflaţie confortabilă de 1,7% pentru luna decembrie (sub estimarea BNR de 2,1%), cu posibilitatea ca ea să coboare şi mai mult dacă guvernul reduce TVA. Cum deciziile BNR de reducere a dobânzii de politică monetară sunt în primul rând corelate cu evoluţia preţurilor de consum, majoritatea analiştilor financiari au conchis că actualul ciclu de şase scăderi ale dobânzii, început în august 2014 la un nivel de 3,5% pe an şi ajuns în martie la 2%, s-a încheiat.

    Lucrurile nu sunt însă aşa de tran-şante: în primul rând, încheierea unui ciclu de reduceri ale dobânzii nu înseamnă şi că relaxarea politicii monetare s-a termi-nat. Majoritatea analiştilor financiari mizează, de altfel, pe posibilitatea ca rata RMO să fie redusă până la finele anului de la 10% la 8% pentru pasivele în lei şi de la 14% la 12% pentru cele în valută; mai nou a apărut ca instrument avut în vedere de BNR şi coridorul de variaţie dintre ratele dobânzilor la facilităţile permanente în jurul dobânzii de politică monetară, coridor a cărui modificare va influenţa ieftinirea creditelor lombard pentru bănci. Despre dobândă, previziunile variază de la menţine-rea ei neschimbată la 2% pe parcursul următorilor doi ani, în condiţiile reducerii progresive a RMO (ING Bank România) până la cele care dau ca posibilă chiar o majorare a dobânzii începând de la anul, posibil chiar până la 2,75% (câteva opinii din sondajul Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari), cu premisa că presiunile pe termen lung sunt mai curând în direcţia creşterii inflaţiei decât a scăderii ei durabile.

    În al doilea rând, dobânzile la credite au ajuns la minime istorice, în condiţiile în care structura însăşi a creditării a început să se schimbe din 2012 încoace, de la creditele în valută spre cele în lei (transmisia deciziilor de politică monetară pe ca-nalul dobânzii a devenit deci mai eficientă), iar eterna problemă a decalajului dintre dobânda la lei şi la valută nu mai e ce-a fost, până acolo încât creditele ipotecare în lei, de pildă, au ajuns anul trecut să fie mai ieftine decât cele în valută. Numai că în acelaşi timp au scăzut şi dobânzile la depozite: încă din vara anului trecut, guvernatorul Mugur Isărescu deplângea faptul că de câte ori scade dobânda cheie, băncile taie întâi dobânzile la depozite, nu la credite, spunând că i se pare „periculoasă o alunecare în direcţia în care România să descurajeze economisirea”.

    Situaţia e descrisă acum la fel, deşi în limbaj mult mai diplomatic, în comunicatul şedinţei CA al BNR din 31 martie, unde „o remunerare adecvată a depozitelor bancare” este considerată factor „esenţial pentru consolidarea economiei româneşti şi întărirea rezistenţei acesteia la şocuri externe”, la acelaşi nivel cu accelerarea reformelor structurale. În martie, de pildă, cu puţine excepţii, băncile remunerau un depozit pe trei luni cu o dobândă sub 2%, faţă de peste 3% la sfârşitul anului trecut, în timp ce dobânzile cele mai mici pentru un credit de consum erau puţin sub 10%, iar pentru unul ipotecar erau între 4,5% şi 5%.

    Este un motiv pentru care analiştii au şi apre-ciat că BNR va înceta reducerile de dobândă, pur şi simplu pentru că băncile nu prea mai au unde să coboare cu ieftinir-ile. Nu că reorientarea unui disponibil de bani spre consum, imobiliare sau alte plasamente ar fi în sine un lucru rău, mai ales că atât nivelul, cât şi structura depozitelor sunt confortabile la ora actuală, ţinând cont că depozitele populaţiei ajunseseră în februarie la 108 mld. lei, cu 3 mld. lei peste nivelul din februarie 2014, iar economisirile pe termen lung reprezentau 12% din total, faţă de 10% anul trecut.

    În al treilea rând, ieftinirea creditelor nu s-a dovedit până acum suficientă sau decisivă pentru reluarea creditării de o manieră convingătoare sau coerentă, pe de o parte din cauza continuării procesului de dezintermediere (mai concret, băncile şi-au redus activele pe ansamblu pe parcursul anului trecut, nu doar şi-au curăţat bilanţurile de credite neperfor-mante – vezi grafic), pe de altă parte din cauza cererii încă slabe din partea unor companii care încă nu îndeplinesc cri-teriile ca să ia finanţări noi de la bănci. În ianuarie şi februarie, băncile au cerut de la Centrala Riscului de Credit cca 148.000 de rapoarte despre potenţialii clienţi, majoritatea companii, ceea ce înseamnă o scădere de 6% faţă de aceeaşi perioadă din 2014 şi o scădere cu 50% faţă de 2010-2011.

    În acelaşi timp, creditul neguvernamental total a scăzut în termeni reali cu 4,1% în februarie faţă de aceeaşi lună din 2014, iar faţă de ianuarie anul acesta a scăzut cu 0,1%. Clară este numai continuarea tendinţei de migrare a cererii de la împrumutul în valută la cel în lei: în februarie, creditul în lei a crescut în termeni reali cu 7,1% faţă de aceeaşi lună din 2014 şi cu 0,3% în termeni reali faţă de luna precedentă, pe când cel în valută s-a redus cu 9,6%, respectiv 0,5%. Dacă ne uităm în urmă, de unde am plecat la vremea crizei finan-ciare, cu o pondere de cca 60% a creditelor în valută, mult mai scumpe decât cele în lei şi mult mai rigide faţă de mişcă-rile de politică monetară ale băncii centrale, bilanţul e de-a dreptul incredibil.

    Pentru necesităţile de acum ale economiei, „reluarea creditării” rămâne însă un ideal de normalitate amânat de la an la an; dacă în primii ani de criză, bancherii spuneau că o reluare a creditării poate fi aşteptată după ce economia reîncepe să crească, acum a devenit limpede nu doar că efortul băncilor de a se restructura şi al companiilor de a scăpa de datoriile deja existente e încă departe de sfârşit, dar şi că atunci când se va realiza, acea nouă normalitate nu va mai putea să fie comparabilă probabil niciodată cu euforia creditării dinainte de criză.

  • Reduceri la vacanţe de Black Friday

    Agenţia a pregatit reduceri de până la 80% pentru  sejururile din vara 2015 şi reduceri de până la 50% pentru sejururile de iarnă la munte în Romania 2014/2015, conform unui comunicat. Între ofertele pregatite de Christian Tour se numără: 50% reducere la transport pentru vacante achizitionate in insulele grecesti: Zakynthos, Skiathos, Corfu. Pentru Antalya, Rodos, Creta adultii platesc pentru copii 1 euro biletul de avion + taxe aeroport. De asemenea, pe parcursul zilelor în care se desfăşoară această campanie se pot achiziţiona pachete pe principiul 14 nopţi la preţ de 7, în Thassos, 9 nopţi la preţ de 7, în Riviera Olimpului.

    „Agenţia Christian Tour a ales să organizeze Black Friday în ultima zile de vineri din luna noiembrie”, declară Marius Pandel, CEO Christian Tour. Ofertele sunt valabile atat online, cat si in agentiile stradale.

  • Black Friday 28 noiembrie 2014. Ce magazine PARTICIPĂ la runda a doua de REDUCERI

    LISTA magazinelor participante la runda a doua de Black Friday:

    Magazine de electronice şi IT: Evomag, F64, Remington, Utok,MarketOnline, MediaDOT, CitGrup, SensoDays, Interlink, Azerty, ClickShop, Conrad – German Electronics, Okazii.ro.

    Magazine cu reduceri la haine, încălţăminte şi accesorii:Nissa, Originals, AmaFashion, Catalin Botezatu – magazin oficial,Fashion Days, Mycloset, DeClub, Zorile Store, Comodo, All Boutique, FashionUp, La Redoute, Kurtmann, Zuga, StarShinerS, TinaR, BonPrix, dEpurtat, Miniprix, Dasha, Kalapod, Otter, Zonia, Boutique Mall, Standard Shoes, FashionAgenda, EccoShoes, Matar, Quick 24, BodoSport, Ready To Wear, Wild Fashion, Store Fashion, La Femme, Club Chic, Sports Woomie, Brand Circus, Blancheporte, DyFashion, Superpantofi, fxfashion, Ana Fashion, Miss Grey, Cache Cache, Leonardo, BeFashion, INSTYLIO, Lady M, pantofulmeu, gentisipantofi.ro, Bigotti, New Fashion Romania, Nympha.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro