BusinessMagazin

Tag: record

  • Ce se mai întâmplă cu finanţele statului: cheltuielile cu dobânzile cresc şi se îndreaptă spre un nou record în 2021

    Majorarea în galop a datoriei publice, concomitent cu creşterea dobânzilor la care se împrumută statul, a dus la o creştere a cheltuielilor cu dobânzile de 15,5 mld. de lei în primele 10 luni din 2021, deja un record şi aproape cât au fost cheltuielile cu dobânzile în anii 2010 şi 2011 cumulat, arată datele publice agregate de ZF.

    Rostogolirea datoriei vechi este greoaie. Datoria publică a ajuns la aproape 550 de mld. de lei la august 2021, cele mai recente date publicate de Finanţe, deşi suntem în decembrie. Nivelul de 45% din PIB, considerat altădată o linie roşie de economişti pentru datoria publică a unei economii cum este cea a României, a fost depăşit.

    „Cred că astăzi am depăşit 50% din PIB. Sunt foarte multe linii roşii sau linii de atenţionare. Dacă o ţii din împrumut în împrumut ajungi cu dobânzile în creştere. Cu siguranţă vedem de la an la an cheltuielile cu dobânzile în creştere din cauza creşterii datoriei publice”, spune, pentru ZF, Adrian Benţa, consultant fiscal.

    Cheltuiala statului cu dobânzile a ajuns de la 8,8 mld. de lei în 2011, la 12,9 mld. lei în 2018 şi la 14,5 mld. lei în 2020, anul în care datoria publică a sărit de la 35% din PIB la mai bine de 45% din PIB. În 2021 la 10 luni deja guvernul a plătit pe dobânzi 15,5 mld. lei, cu 11% mai mult faţă de aceeaşi perioadă din 2020. Potrivit deficitului bugetar programat, de peste 83 mld. lei, Finanţele se mai împrumută, în ultimele două luni din an, cu peste 35 de miliarde de lei.

    Ideal ar fi, dacă creşte datoria publică şi implicit dobânzile, să se vadă şi o creştere a cheltuielilor de investiţii din bugetul de stat, pentru că finanţarea nevoilor curente nu aduce niciun beneficiu pe termen lung, pe când investiţiile aduc creştere economică şi venituri mai mari bugetului de stat în viitor. Cheltuielile de la bugetul de stat cu investiţiile au scăzut însă. În primele 10 luni din an cheltuielile de capital, investiţiile din buget, au scăzut cu 10%, iar octombrie la octombrie au scăzut cu 30%.

    „Ca să se menţină cât de cât deficitul bugetar. Probabil că şi din cauza acestei instabilităţi politice nu s-au mai făcut plăţi”, este de părere Adrian Benţa.

    Finanţele însă, în nota care însoţeşte execuţia bugetară la 10 luni, se laudă cu o creştere a investiţiilor: „Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 38,19 mld. lei, în creştere cu 7,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 35,47 mld lei.”

    Creşterea deficitului şi datoriei publice ar fi o creştere cât de cât sănătoasă dacă banii s-ar duce în investiţii pentru dezvoltare, este de părere Adrian Benţa. Cât timp investiţiile din bugetul de stat au scăzut puternic faţă de 2020, iar cheltuielile per ansamblu au crescut, este limpede că cei mai mulţi bani care se adaugă datoriei publice nu se duc în investiţii pentru dezvoltare.

    „Ideea este ce faci cu datoria. Dacă nu îi pui în dezvoltare şi îi duci în consum, prin consum practic exporţi bugetul, pentru că România are un deficit comercial important.”

    Din ultimii 10 ani, ca pondere în PIB statul a cheltuit cel mai mult cu investiţiile în 2011, când 22,7 mld. de lei, cheltuieli de capital, au însemnat 4,1% din PIB. În cifre absolute, cele mai mari cheltuieli cu investiţiile de la bugetul de stat au fost în 2020 – 33,2 mld. lei, adică 3,2% din PIB. În primele 10 luni din 2021, cu cheltuieli de la bugetul de stat pentru investiţii de 19,6 mld. lei (1,7%) din PIB, Finanţele se îndreaptă către un record negativ al ultimilor cinci ani la acest capitol.

     

  • Apple atinge niveluri record pe bursă după ce compania anunţă momentul în care va prezenta primele automobile electrice autonome. Capitalizare de 2.600 mld. dolari, plus 22% în 2021

    Acţiunile Apple (simbol bursier AAPL) au crescut cu 2,85% şi au obţinut un nou maxim istoric la sfârşitul şedinţei de tranzacţionare de ieri, compania depăşind Microsoft în ceea ce priveşte capitalizarea după ce producătorul iPhone-urilor a anunţat că accelerează procesele de dezvoltare a primei maşini electrice autonome din istoria firmei, notează Bloomberg.

    Zvonurile conform cărora cea mai valoroasă companie din lume ar fabrica un vehicul sub numele de cod „Proiectul Titan” au luat naştere încă din 2014, deşi gigantul a rămas mai degrabă discret în ceea ce priveşte iniţiativa.

    Sub conducerea şefului diviziei software Apple Watch, Kevin Lynch, compania şi-a reconcentrat tot mai mult atenţia asupra proiectului. La un moment dat, societatea a luat în calcul să dezvolte o serie adaptabilă de comenzi de direcţie, scrie publicaţia americană, citând mai multe persoane familiare cu situaţia.

    În prezent, Apple plănuieşte să lanseze automobilul electric în 2025, după ce inginerii din cadrul companiei au declarat la începutul anului că evenimentul ar putea avea loc într-un interval de cinci-şapte ani.

    Gigantul cu sediul în Cupertino, California explorează mai multe posibilităţi referitoare la designul maşinii, incluzând aici un plan potrivit căruia maşina ar putea să nu aibă volan şi pedale de acceleraţie şi frână. Recent, Apple a marcat un nou punct de cotitură cu privire la designul cipurilor şi a adaptat senzorii pentru sistemul autonom de conducere, alături de un procesor central care va alimenta vehiculul.

    Dan Ives, analist al firmei de investiţii Wedbush, susţine că maşina Apple este inevitabilă, adăugând că posibilitatea unui parteneriat cu un producător auto rămâne încă ridicată, în contextul în care discuţiile cu Hyundai-Kia s-au încheiat fără atingerea unui acord.

    „Credem că este o chestiune de timp. Odată ce Apple intră în cursa vehiculelor electrice, va câştiga încă 30 de dolari per acţiune”, spune Ines.

    Acţiunile AAPL s-au apreciat cu 22% în 2021. Compania afişează o capitalizare de 2.590 de miliarde de dolari.

     

  • Cristiano Ronaldo bate încă un record european în cel de-al 300-lea meci al său în cele două perioade petrecute la Manchester United

    În meciul cu Atalanta (3-2), care a fost cel de-al 300-lea meci al său în cele două perioade petrecute la Manchester United, Cristiano Ronaldo a reuşit noi performanţe remarcabile.

    Acesta a atins borna de 25 de goluri marcate cu lovituri de cap în Liga Campionilor, mult mai mult decât orice alt jucător din istoria competiţiei, următorii în top fiind Lewandowski, care a marcat 16 goluri şi Benzema, cu 15.

    Atalanta a devenit a 38-a echipă împotriva căreia Ronaldo a marcat vreodată în Liga Campionilor. Este un nou record al competiţiei, după ce Messi îl egalase cu o zi înainte, marcând împotriva a 37 de echipe.

    Ronaldo l-a depăşit pe Iker Casillas în clasamentul jucătorilor cu cele mai multe meciuri în toată istoria competiţiilor europene. Portughezul are acum 187 de astfel de participări: 183 în Liga Campionilor, din care 179 în fazele principale şi 4 în calificări, 2 în Cupa UEFA şi 2 în SuperCupa Europei.

  • PayPal vrea să cumpere Pinterest pentru 45 de miliarde de dolari, în ceea ce ar deveni cea mai mare achiziţie a unei platforme de social media din istorie

    PayPal Holdings (simbol bursier PYPL) s-a oferit să cumpere platforma Pinterest (PINS), cunoscută celor care distribuie colaje de fotografii, mâncare şi decoraţiuni, suma ajungând până la 45 de miliarde de dolari, conform unor surse familiare cu situaţia, citate de Reuters. Mişcarea ar combina zona de tehnologie financiară şi social media cu sectorul dedicat comerţului digital.

    Mai mult, acordul ar marca de departe cea mai mare achiziţie a unei companii de social media. Actualul record îi aparţine gigantului Microsoft, care a cumpărat LinkedIn în 2016 pentru 26,2 miliarde de dolari.

    Discuţiile privind tranzacţia vin în contextul în care cumpărătorii online cumpără din ce în ce mai mult produsele pe care le găsesc în social media, promovate adesea de influencerii de pe Instagram şi TikTok. Achiziţia i-ar permite companiei PayPal să captureze o bună parte din creşterile industriei de e-commerce, iar compania şi-ar putea diversifica veniturile prin intermediul reclamelor.

    Furnizorul de plăţi online a oferit 70 de dolari per acţiune şi speră să anunţe un acord până pe 8 noimebrie, când îşi va publica rezultatele la T3/2021. Sursele citate de agenţia de presă susţin că înţelegerea nu este certă şi termenii se pot schimba.

    Acţiunile PayPal a scăzut cu 4,9% la sfârşitul şedinţei de tranzacţionare de ieri, însă compania este pe plus cu peste 11% de la începutul anului. Capitalizarea societăţii ajunge la peste 303 miliarde de dolari.

    Între timp, Pinterest a crescut cu aproape 13% pe bursa din New York, înregistrând un minus de circa 8% în 2021. Evoluţia vine pe fondul unui număr tot mai mic de utilizatori în Statele Unite. Compania are o valoare de piaţă de 40 de miliarde de dolari.

    Oferta lansată de PayPal reprezintă echivalentul a 62 x EBITDA (venituri înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare) din ultimele 12 luni. Prin comparaţie, Microsoft a plătit de 79 x EBIDTA LinkedIn, într-un acord realizat exclusiv în cash.

    Totuşi, Pinterest le-ar oferi acţionarilor săi o parte din acţiunile PayPal, într-un pariu conform căruia preţul valorilor mobiliare se va aprecia de-a lungul timpului, pe măsură ce noua companie va genera profituri şi sinergii.

     

  • Problemele gigantului imobiliar Evergrande, ale cărui acţiuni s-au oprit din tranzacţionare în ultimele două săptămâni, duc valoarea acţiunilor îngheţate din Hong Kong la un nivel record, 61 miliarde de dolari

    Îndelunga suspendare a acţiunilor Evergrande a ridicat valoarea acţiunilor îngheţate din Hong Kong la un nivel record de 61 de miliarde de dolari, notează Financial Times.

    Dezvoltatorul de real estate Evergrande şi-a oprit din tranzacţionare acţiunile listate în Hong Kong pe data de 4 octombrie, întrerupând între timp şi acţiunile diviziei de servicii imobiliare. Compania a declarat că mişcarea vine în urma unei „posibile oferte generale” pentru totalul valorilor mobiliare.

    Însă la două săptămâni de la anunţ, societatea nu a dezvăluit nimic despre acord şi nu a lansat nicio declaraţie cu privire la cele cinci emisiuni de obligaţiuni pe care nu a putut să le acopere, în valoare de 275 de milioane de dolari.

    Experţii susţin că piedicile puse de Evergrande investitorilor au afectat reputaţia Hong Kongului de a furniza o bază de investiţii în Republic Populară Chineză, cu fundamente în normele financiare internaţionale. Între timp, criza de lichiditate a Evergrande rămâne intens monitorizată de pieţele globale.

    Oprirea proceselor de tranzacţionare a dus valoarea acţiunilor îngheţate pe bursa din Hong Kong la 61 de miliarde de dolari, de la doar 3,9 miliarde la sfârşitul lui 2020.

    „Drepturile acţionarilor minoritari sunt erodate de la o zi la alta… Evergrande rămâne un barometru pentru Hong Kong”, a declarat Jane Moir, director de cercetare al Asociaţiei pentru Guvernanţă Corporativă din Asia.

    O persoană apropiată de deţinătorii de obligaţiuni offshore a descris lipsa de informaţii cu privire la lichiditate drept „stranie şi impertinentă”. Bondurile offshore ale Evergrande se tranzacţionează la 20 de cenţi pe dolar, sugerând că investitorii se aşteaptă la un default.

    Default-urile plutesc deasupra tot mai multor dezvoltatori imobiliari chinezi. Beijingul încearcă să calmeze investitorii în ceea ce priveşte situaţia Evergrande

    Regulile de listare din Hong Kong spun că orice oprire a acţiunilor „ar trebui să fie efectuată pentru o perioadă cât se poate de scurtă”. Însă lista de acţiuni îngheţate ajunge acum la 140, conform datelor Refinitiv, reprezentând 6% din totalul pieţei.

    Suspendarea proceselor de tranzacţionare poate să dureze 18 luni înainte ca o societate să fie delistată de pe bursa din Hong Kong. Prin comparaţie, limita impusă de bursa din Londra este de trei ori mai mică.

     

  • Record pe linie: aproape 19.000 de cazuri noi, 574 de decese şi 1.805 pacienţi la Terapie Intensivă

    România înregistrează marţi cel mai mare număr de cazuri noi de COVID-19 de la începutul pandemiei – 18.863, cel mai mare număr de decese – 574, din care 13 anterioare, şi cel mai mare număr de pacienţi în stare gravă, la Terapie Intensivă – 1.805.

    Până marţi, 19 octombrie, pe teritoriul României au fost înregistrate 1.486.264 de cazuri de infectare cu noul coronavirus, dintre care 6.103 sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare. 1.261.267 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 18.863 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, dintre care 273 sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

    Până marţi, 42.616 persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În ultimele 24 de ore au fost raportate de către INSP 574 decese (294 bărbaţi şi 280 femei), dintre care 13 anterioare intervalului de referinţă, ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Bihor, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea şi Municipiul Bucureşti.

    Dintre cele 574 decese, cinci au fost înregistrate la categoria de vârstă 30-39 ani, 26 la categoria de vârstă 40-49 ani, 60 la categoria de vârstă 50-59 ani, 141 la categoria de vârstă 60-69 ani, 197 la categoria de vârstă 70-79 ani şi 145 la categoria de vârstă peste 80 ani.

    518 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, 46 pacienţi decedaţi nu au înregistrat comorbidităţi, iar pentru 10 pacienţi decedaţi nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.

    Au fost raportate 13 decese anterioare intervalului de referinţă, survenite unul în luna septembrie 2021 şi 12 în luna octombrie 2021, în judeţele Argeş, Constanţa, Ialomiţa, Maramureş, Mureş şi Suceava.

    Din totalul de 574 de pacienţi decedaţi, 528 erau nevaccinaţi şi 46 vaccinaţi. Cei 46 de pacienţi decedaţi vaccinaţi aveau vârste cuprinse între 40 şi 80 de ani. 43 dintre pacienţii decedaţi vaccinaţi prezentau comorbidităţi, iar pentru 3 pacienţi decedaţi nu au fost raportate comorbidităţi.

    În spitale, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 19.730. Dintre acestea, 1.805 sunt internate la ATI. Din totalul pacienţilor internaţi, 486 sunt minori, 450 fiind internaţi în secţii şi 36 la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 10.036.450 de teste RT-PCR şi 3.978.693 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 27.819 teste RT-PCR (15.039 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 12.780 la cerere) şi 53.235 de teste rapide antigenice.

    Pe teritoriul României, 137.484 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 18.506 persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 56.258 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 144 de persoane.

  • Coronavirus în România. Număr record de pacienţi COVID la ATI: 1.727. 16.383 cazuri noi de infectare şi 303 decese anunţate joi

    România doboară încă un record negativ. Sunt 1.727 pacienţi COVID la ATI. În ultimele 24 de ore s-au înregistrat 16.383 cazuri noi de infectare şi 303 decese.

    Până astăzi, 14 octombrie, pe teritoriul României au fost înregistrate 1.414.647 de cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 4.937 sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

    1.210.494 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 16.383 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), dintre care 330 sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 1.434 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    Până astăzi, 40.765 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În intervalul 13.10.2021 (10:00) – 14.10.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 304 decese (149 bărbaţi şi 155 femei), dintre care unul anterior intervalului de referinţă, ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Brăila, Botoşani, Braşov, Buzău, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Vaslui, Vrancea şi Municipiul Bucureşti.

    Dintre cele 304 decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 10-19 ani, 2 la categoria de vârstă 20-29 ani, 3 la categoria de vârstă 30-39 ani, 15 la categoria de vârstă 40-49 ani, 28 la categoria de vârstă 50-59 ani, 68 la categoria de vârstă 60-69 ani, 110 la categoria de vârstă 70-79 ani şi 77 la categoria de vârstă peste 80 ani.

    279 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, 13 pacienţi decedaţi nu au înregistrat comorbidităţi, iar pentru 12 pacienţi decedaţi nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.

    A fost raportat un deces anterioar intervalului de referinţă, survenit în luna septembrie 2021, în judeţul Braşov. În intervalul de referinţă (ultimele 24 de ore) au fost înregistrate 303 decese.

    Din totalul de 304 pacienţi decedaţi, 280 erau nevaccinaţi şi 24 vaccinaţi. Cei 24 de pacienţi decedaţi vaccinaţi aveau vârste cuprinse între 48 şi 87 de ani. Toţi pacienţii decedaţi vaccinaţi prezentau comorbidităţi.

    În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 17.610. Dintre acestea, 1.727 sunt internate la ATI.
    Din totalul pacienţilor internaţi, 440 sunt minori, 401 fiind internaţi în secţii şi 39 la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 9.927.207 teste RT-PCR şi 3.794.145 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 26.171 de teste RT-PCR (15.320 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 10.851 la cerere) şi 41.674 de teste rapide antigenice.

    Pe teritoriul României, 122.331 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 16.153 de persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 59.649 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 188 de persoane.

    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 8.851 de apeluri la numărul unic de urgenţă 112 şi 690 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetăţenilor.

    Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, poliţiştii şi jandarmii au aplicat, în ziua de 13 octombrie, 2.119 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 307.378 lei.

    De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliţiei, au fost întocmite, ieri, 3 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 Cod Penal.
     

  • Nou record de cazuri noi de Covid în România: Peste 15.000 în 24 de ore

    Un nou record de cazuri de Covid a fost înregistrat marţi, când Grupul de Comunicare Strategică a anunţat peste 15.000 de îmbolnăviri în 24 de ore. În acelaşi interval au fost raportate 252 de decese.

    Potrivit GCS, până marţi, în România, au fost înregistrate 1.289.156 de cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 2.578 sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare. 1.139.310 pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 15.037 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), dintre care 246 sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare. Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 1.809 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    Până marţi, 37.929 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În ultimele 24 de ore au fost raportate de către INSP 252 de decese (118 bărbaţi şi 134 femei) ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Braşov, Buzău, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vrancea şi Municipiul Bucureşti.

    Dintre cele 252 de decese, unul a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 ani, două la categoria de vârstă 30-39 ani, 9 la categoria de vârstă 40-49 ani, 19 la categoria de vârstă 50-59 ani, 70 la categoria de vârstă 60-69 ani, 88 la categoria de vârstă 70-79 ani şi 63 la categoria de vârstă peste 80 ani.

    238 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, 9 pacienţi decedaţi nu au înregistrat comorbidităţi, iar pentru 5 pacienţi decedaţi nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.

    Din totalul de 252 de pacienţi decedaţi, 227 erau nevaccinaţi şi 25 vaccinaţi. Pacienţii decedaţi vaccinaţi aveau vârste cuprinse între 25 şi 87 de ani. 23 dintre pacienţii decedaţi vaccinaţi care au decedat prezentau comorbidităţi şi 2 nu au prezentat comorbidităţi.

    În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 14.402. Dintre acestea, 1.480 sunt internate la ATI. Din totalul pacienţilor internaţi, 407 sunt minori, 385 fiind internaţi în secţii şi 22 la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 9.717.830 de teste RT-PCR şi 3.440.443 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 26.554 de teste RT-PCR (13.743 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 12.811 la cerere) şi 51.184 de teste rapide antigenice.

  • Preţurile la gaze şi electricitate din Europa ating noi recorduri: Gazul natural olandez, un etalon pentru piaţa europeană, creşte cu peste 13%. Maxime istorice în Germania şi Franţa

    Preţurile la gaze naturale şi electricitate din Europa au crescut la noi maxime istorice, semnalând că deficitul de aprovizionare se va înrăutăţi pe măsură ce începe sezonul rece.

    Rezervele – de la gaze şi cărbune la apă şi producţie de electricitate – sunt în cantităţi limitate şi există puţine semne conform cărora situaţia se va îmbunătăţi în viitorul apropiat, într-o perioadă în care cererea continuă să crească în urma perioadei de acalmie generate de Covid-19, transmite Bloomberg.

    Gazele ruseşti care intră în Germania prin staţia Mallnow s-au oprit, afectând astfel recuperarea parţială de ieri. Totodată, volumele care circulă prin conducă au scăzut cu aproape o treime prin comparaţie cu nivelul de la începutul săptămânii.

    De asemenea, exporturile ruseşti de cărbune vor fi – cel mai probabil – limitate.

    „Nu ne-am aşteptat la aceste creşteri de preţuri. Există un risc extrem de important pentru ceea ce se va întâmpla în continuare, iar acel risc depinde foarte mult de stocurile de gaze”, spune Alex Grant, senior vice president al Equinor, al doilea cel mai mare furnizor de gaze al Europei după gigantul rusesc Gazprom.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

  • Robert Lewandowski a stabilit un nou record uluitor în Liga Campionilor

    Atacantul lui Bayern Munchen este primul jucător din istorie care câştigă 18 meciuri succesive în competiţia de elită a Europei. El a reuşit acest record şi pentru că a lipsit, din cauza unei accidentări, în meciul din sferturile de finală pierdute de germani, în faţa lui Paris Saint-Germain, în sezonul trecut.

    Ultima dată când Lewandowski a fost de partea învinşilor a fost împotriva lui Liverpool, în martie 2019, înainte ca fostul antrenor Jurgen Klopp să-i conducă pe „cormoranii” din Premier League la câştigarea turneului.

    Miercuri, cu ocazia vizitei lui Dynamo Kiev pe Allianz Arena, jucătorul de 33 de ani a marcat de două ori, ajutând-o pe Bayern să câştige cu 5-0 şi să-şi extindă avansul în fruntea Grupei E, cu şase puncte şi o diferenţă de goluri de 8-0, realizată în meciurile cu Dinamo şi Barcelona.

    Prolificul căpitan al Poloniei se află în cursa pentru Ballon d’Or, după ce anul trecut nu a putut concura pentru el din cauza faptului că France Football a anulat premiul anual, ca urmare a impactului pandemiei mondiale asupra sportului.

    Dar Lewandowski nu s-a lăsat afectat de acest lucru, depăşind recordul regretatului Gerd Muller, care a marcat 40 goluri pe parcursul unui sezon în Bundesliga în 2020-21, terminând cu 41 de goluri, în 29 de meciuri în prima ligă germană.

    În meciul de miercuri, Bayern şi-a continuat, de asemenea, seria record a clubului, de 24 de meciuri în Liga Campionilor în care a marcat, consolidându-şi statutul de favorită pentru a ridica din nou trofeul.

    Bundesliga.com i-a luat recent un interviu lui Lewandowski, care a primit săptămâna trecută Gheata de Aur a Europei, după ce a terminat ca cel mai bun marcator al continentului în ediţia 2020-2021.

    „Cred că momentul în care voi putea sărbători toate trofeele mele urmează să vină”, a spus el înainte de a doborî recordul Ligii Campionilor.

    „Ştiu că mă pot bucura de tot ceea ce se întâmplă acum sau urmează să se întâmple, dar ştiu că mâine este o nouă zi, plec la antrenament şi pregătesc următorul meci.”

    „Totuşi, după o zi atât de frumoasă şi un moment atât de frumos şi după cuvintele frumoase pe care le aud, trebuie să las totul deoparte pentru următorul meci şi să mă concentrez pe munca mea. Asta, bineînţeles, pentru că tot ce am câştigat eu, sau am câştigat cu echipa, nu reprezintă viitorul. S-a întâmplat deja”, a mai afirmat Lewandowski.

    “Viitorul este întotdeauna o nouă provocare. Pentru mine personal, bineînţeles, pot să stau pe canapeaua mea după carieră şi să mă uit la trofeele mele, doar să mă bucur de timpul liber. Da, în acest moment, sunt foarte mândru, foarte fericit, dar ştiu că drumul continuă”.