Scurtmetrajul este intitulat „Pentru strănepoţi, încă ceva despre Bucureşti…” Regia aparţine Paulei şi lui Doru Segall, având aproape 14 minute şi a fost selectat, alături de alte şapte scurtmetraje, de cercetătoarea Adina Brădeanu, de la Univesity of Westminster, pentru colecţia „Sahia Vintage I”.
Filmul este o ilustrată în mişcare, adresată celor care vor locui în Bucureşti în anul 2080. „Pentru strănepoţi, încă ceva despre Bucureşti…” suprinde imagini care să le amintească celor din viitor cum era Capitala. Una dintre primele imagini este cea a unui taxi cu remorcă, ce transportă o studentă care cântă la harpă. De asemenea, dilemaveche.ro admite că filmul conţine imagini ameţitoare care surprind verdele abundent din Bucureştiul anilor şi pe care voice-over-ul le laudă. Se vorbeşte, de asemenea, despre „străzi pline de verdeaţă” şi despre cei „21 de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de bucureştean”.
Prima reţea naţională de date a fost construită în Franţa în anii 1790. Această reţea era un sistem telegrafic mecanic, alcătuit din lanţuri de turnuri, fiecare având un sistem de braţe de lemn mobile. Diferite configuraţii ale acestor braţe corespondeau anumitor litere, numere. Operatorii din fiecare turn ajustau braţele pentru a se potrivi cu configuraţia turnului apropiat (era folosit un telescop pentru asta). Astlfe se crea o secvenţă de caractere. Mesajele puteai fi trimise mult mai repede decât scrisorile şi reţeaua era rezervată doar autorităţilor, scrie The Economist.
În 1834, doi bancheri, Francois şi Joseph Blanc, au găsit o modalitate de a folosi reţeaua pentru propriul câştig.
Fraţii Blanc tranzacţionau obligaţiuni de stat la bursa din Bordeaux unde informaţiile despre piaţă ajungeau în câteva zile de la Paris. Drept urmare, cei care aveau acces la informaţii mai repede puteau câştiga bani anticipând mişcările pieţei. Franţii Blanc au mituit un operator din oraşul Tours pentru a introduce deliberat greşeli în mesaje.
Sistemul de codificare al mesajelor conţinea un simbol “backspace” care îi spunea scribului să ignore semnul anterior. Cei doi au exploatat asta prin adăugarea unui caracter fals, care indica direcţia pieţei din ziua precedentă. Acel caracter, urmat de un backspace, nu era luat în considerare la destinatarul final al mesajului. Un alt complice al fraţilor Blanc observa acel caracter şi transmitea informaţia către cei doi. Totul a fost descoperit în 1836 după ce acel operator s-a îmbolnăvit şi l-a rugat pe altcineva să-i ţină locul, mărturisindu-i ce avea de făcut.
Fraţii Blanc au fost judecaţi, dar nu şi condamnaţi deoarece nu exista nicio lege împotriva utilizări abuzive a reţelelor de date. Abuzul celor doi este considerat ca fiind primul atac cibernetic din lume.
Adobe România a primit pentru al 4–lea an consecutiv premiul Best Employer, în urma studiului realizat anual de Aon Romania. Studiul a fost realizat printr-un sondaj anonim la care au răspuns peste 25.0000 angajati ai celor 41 companii participante la studiu
Studiul Aon Best Employers este conceput pentru măsurarea implicării profesionale a resursei umane şi urmăreşte criterii precum engagement, percepţia împărţirii succesului financiar al companiei, echitatea salarială, încrederea în colegi, satisfacţia beneficiilor primite de angajaţi şi familiile lor, recunoaşterea meritelor sau oportunităţile de carieră.
În cadrul ediţiei 2017 a Galei Aon Best Employer au fost nominalizate următoarele companii (în ordine alfabetică): Adobe Systems Romania, Autonom,Edenred Romania, Eisberg Romania, Pfizer Romania, Premier Restaurants Romania şi SecureWork Romania.
La studiu au participat 41 de organizaţii, reprezentate de 20.000 de respondenţi fără funcţii manageriale, 5.700 middle
manageri şi 240 top manageri din domeniile IT, financiar, agribusiness, pharma, retail, media, automotive, servicii medicale etc.
Printre avantajele care au contribuit la menţinerea companiei în poziţia Best Employer în ultimii 4 ani este faptul că, pe lângă salariile competitive, toţi angajaţii Adobe România primesc un pachet performant de beneficii non-financiare precum asigurări medicale şi dentare pentru ei şi familie, decont pentru echipamente sportive şi abonament fitness, asigurare de viaţă, susţin reprezentanţii companiei Adobe. Angajaţii companiei au de asemenea posibilitatea de a cumpăra acţiuni la un preţ preferenţial foarte avantajos sau de a primi pachete de acţiuni gratuite.
„Dincolo de beneficiile financiare şi non-financiare, angajaţii Adobe România apreciază implicarea în dezvoltarea de produse software recunoscute în lume, cu impact global. În plus, lucrează în echipe formate din colegi foarte bine pregătiţi şi simt că au mereu de învăţat ceva nou. Indiferent de poziţie, căutăm permanent să angajăm cei mai buni oameni. Targetăm top 5%, adică cei mai pregătiţi atât din perspectiva abilităţilor şi cunostinţelor tehnice, ci şi din perspectiva soft skills. Este important să menţinem o atmosferă de lucru plăcută, relaxată, confortabilă şi prietenoasă şi toată lumea să simtă că se dezvoltă personal şi profesional” –spune declară Cris Radu, Senior Director of Engineering şi Site Leader Adobe România.
Ikea vrea să deschidă al treilea magazin din România la ieşire din Timişoara, pe un teren care a fost deja cumpărat, reprezentanţii retailerului de mobilă şi decoraţiuni informând Primăria comunei Dumbrăviţa că vor să realizeze şi un sens giratoriu în zonă, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Primul magazin Ikea din afara Bucureştiului va fi realizat la ieşire din Timişoara, în comuna Dumbrăviţa, iar lucrările ar putea fi finalizate în cel mult trei ani.
Primarul comunei Dumbrăviţa, Victor Malac, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, că recent, instituţia pe care o conduce a eliberat un certificat de urbanism pentru spaţiul comercial.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Am adresat, în chestionarul pregătit de compania de cercetare de piaţă BrandBerry în parteneriat cu Business Magazin, peste 30 de întrebări respondenţilor vizaţi, iar răspunsurile lor ne arată o imagine încă uşor dezechilibrată în percepţii, chiar şi în zonele cele mai dinamice ale ţării în ceea ce priveşte businessul.
Studiul a fost realizat în cele mai mari 10 oraşe ale României, fiind colectate date de la peste 1.000 de respondenţi prin chestionare online. Am ales ca ţintă cele mai mari 10 oraşe din ţară pentru că acestea atrag cele mai multe investiţii, au cea mai mare dinamică din punctul de vedere al afacerilor, produc mai mult de jumătate din PIB-ul României şi au infrastructura tehnologică necesară accesului la respondenţi.
Ţinând cont că tema de cercetare a fost imaginea femeii de/din afaceri în România, am vrut să aflăm imaginea ei în zona „funcţională” a ţării, studiul fiind reprezentativ doar pentru această zonă şi nu pentru întreaga ţară. Au fost validate 818 răspunsuri iar baza de date a fost ponderată după gen, vârstă şi domiciliu, conform datelor obţinute în urma recensământului populaţiei (INS). Studiul are o marjă de eroare de ±3,5%.
Steven Spielberg a făcut acest anunţ duminică, la Londra, la gala premiilor decernate de revista britanică Empire, unde a primit trofeul Legend of Our Lifetime.
În 2016, compania Disney a anunţat că Spielberg va regiza al cincilea film “Indiana Jones”, iar veteranul Harrison Ford îşi va relua rolul arheologului aventurier.
Filmul este programat pentru lansare pe 10 iulie 2020.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Procentul optimiştilor este în scădere faţă de ediţiile anterioare ale studiului, ilustrând un fond de îngrijorare alimentat de creşterea economică bazată pe consum, de presiunile inflaţioniste şi incertitudinile fiscale şi legislative, pentru a numi doar câţiva potenţiali factori care pot influenţa percepţiile oamenilor de afaceri.
Raportul realizat de EY, în parteneriat cu DoingBusiness.ro, are la bază un sondaj online la care au răspuns 458 lideri de organizaţii din diverse sectoare ale economiei româneşti, dintre care 8% au o cifră de afaceri mai mare de 100 milioane de euro, 9% între 50-100 de milioane de euro, 34% o cifră de afaceri între 10-50 mil. euro, 44% între 1-10 milioane şi 5% sub un mil. de euro. Răspunsurile au fost colectate cu ajutorul portalului DoingBusiness.ro.
Avansul economic estimat de Institutul Naţional de Statistică în anul 2017 s-a ridicat la 7%, fiind stimulat mai ales de creşterea consumului, acesta contribuind cu 6,4% la creşterea PIB, în timp ce formarea brută de capital fix a avut o contribuţie de 1,2%. Cele mai multe prognoze de creştere economică pentru 2018 se situează sub 5%: Oxford Economics se aşteaptă la o creştere de 4,8%, Comisia Europeană – 4,5%, FMI – 4,4% şi BERD – 4,2%.
În acest context, companiile româneşti sunt mai puţin încrezătoare în evoluţia mediului economic local, comparativ cu optimismul exprimat de acestea faţă de evoluţia economiei globale: cererea de produse şi servicii (42% optimism la nivelul economiei locale versus 60% economia globală), profitabilitate (20% vs 35%), stabilitatea pieţelor (15% vs 32%), accesul la creditare (24% vs 40%), evoluţia evaluării companiilor (18% vs 31%) şi investiţiile private (22% vs 41%). Cele mai mari discrepanţe apar în cazul stabilităţii pieţei şi a evoluţiei investiţiilor, o posibilă explicaţie pentru aceasta fiind impactul instabilităţii fiscale şi legislative din România.
În top trei priorităţi strategice şi de capital pentru consiliile de administraţie şi liderii de companii, atât la nivelul tuturor companiilor respondente, cât şi pe eşantionul companiilor mai mari, cu cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro, se regăsesc aceleaşi deziderate: accelerarea creşterii organice şi investiţii în operaţiunile existente (74%), eliberarea de numerar şi îmbunătăţirea managementului capitalului circulant (55%) şi transformarea digitală (49%).Transformarea digitală este însă pe locul al doilea în priorităţile companiilor de peste 10 milioane EUR (cu 55% dintre opţiuni), urmată de eliberarea de numerar şi îmbunătăţirea managementului capitalului circulant.
„Automatizarea, digitalizarea şi volatilitatea economică şi politică au dominat agenda companiilor din România în ultimul an. Aceste schimbări determină business-urile să îşi regândească viziunea legată de modelul de creştere. A fi parte din schimbare este o necesitate pentru toţi liderii de business din România”, susţine Bogdan Ion, country managing partner, EY România.
Cele mai mari provocări în mediul de afaceri ţin de politicile publice şi de factorii controlaţi de instituţiile statului: incertitudinea fiscală şi legislativă (80% dintre respondenţi), lipsa stabilităţii politice şi de viziune a politicilor publice (69%) şi birocraţia (46%). Pentru 2018, 85% dintre oamenii de afaceri declară că incertitudinile fiscale şi legislative din ultimul an au un impact negativ direct asupra planurilor de investiţii ale companiilor pe care le conduc. Doar 13% dintre companii consideră că nu le sunt afectate investiţiile, în timp ce 2% nu pot estima impactul.