BusinessMagazin

Tag: Raiffeisen

  • Unde va ajunge cursul leului? Previziunile Deutsche Bank, Erste/BCR si Raiffeisen pentru 2011

    “Va fi nevoie probabil de cativa ani pentru a recupera
    pierderile de pe urma recesiunii, dar traiectoria de crestere
    economica va fi mai echilibrata”, apreciaza analistii Deutsche
    Bank. “Daca programul de ajustare fiscala continua, rezultatul va
    fi impresionant – o ajustare de 2,5% a deficitului structural in
    2011 ar fi mai mult decat dublu fata de orice alta economie
    emergenta.”

    Leul va pierde probabil pana la 2,3% din
    valoare fata de euro pana la sfarsitul anului viitor, din cauza
    cererii globale mai slabe care va face ca exporturile romanesti sa
    aiba nevoie de o stimulare a competitivitatii. Caroline Grady si
    Marc Balston, analisti ai
    Deutsche Bank     din Londra, estimeaza un curs de 4,3 lei/euro
    peste trei luni, fata de 4,3 in prezent, respectiv de 4,4 lei/euro
    la sfarsitul anului viitor, notand ca BNR are un “apetit limitat
    fata de aprecierea leului”, in contextul in care cresterea
    economica in 2011 este asteptata sa fie relativ slaba.

    Deutsche Bank estimeaza o scadere a PIB de
    1,9% in 2010, urmata de o crestere cu pana la 1,5% la anul, in
    linie cu previziunile FMI. Inflatia ar urma sa scada la 7,6% pana
    la sfarsitul anului, de la 7,9% in octombrie, si sa ajunga la 4,1%
    la finele lui 2011.

    In privinta acordului cu FMI, incheierea la
    primavara a unui acord preventiv nu va intampina probleme, fiindca
    Romania n-are niciuna dintre problemele care ar impiedica o tara sa
    obtina un astfel de acord, ca de pilda incapacitatea de a se
    finanta de pe pietele private, urgenta unor reduceri masive de
    deficite, o datorie publica supradimensionata sau un lant de
    insolvente bancare.

    Erste Bank, proprietarul BCR, isi formuleaza
    estimarea in termeni de curs mediu: dupa 4,24 lei/euro in 2009,
    cursul mediu ar urma sa se situeze anul acesta la 4,21 lei/euro,
    iar in 2011 sa ajunga la 4,14, in continuarea unei tendinte de
    apreciere lina. Intr-un raport separat, analistii BCR estimeaza un
    curs de 4,2 lei/euro la sfarsitul lui martie 2011, 4,15 lei/euro la
    finele lui iunie si 4,1 la incheierea lui 2011.

    Fata de dolar, in schimb, leul ar urma sa mai
    piarda din valoare, de la o medie de 3,24 lei/dolar in anul in curs
    la 3,31 in 2011.

    Analistii grupului austriac considera ca
    economia Romaniei va scadea cu -2,1% in acest an. Pentru 2011 se
    asteapta la o crestere a PIB de 1,2%, iar pentru 2012 la 2,3%, cu
    mentiunea ca Romania nu va reveni la cresterea dinainte de criza
    mai devreme de 2014. La anul, productia industriala va creste cu
    4%, usor peste nivelul din acest an, iar deficitul de cont curent
    va cobori la 6%, de la 6,2% in 2010.

    “Performanta slaba a economiei romanesti din
    acest an este de atribuit masurilor severe de austeritate luate de
    guvern in vara”, constata analistii. Daca acestea vor da roade insa
    si va fi incheiat un nou acord cu FMI, de natura sa sustina
    stabilitatea cursului, atunci si banca centrala ar putea continua
    ciclul reducerilor dobanzii de politica monetara, intrerupt in vara
    de cresterea TVA, ceea ce va contribui la redresarea economiei.

    In ce priveste previziunea Raiffeisen, aceasta
    ramane neschimbata pentru finele anului curent, respectiv un curs
    de 4,3 lei/euro si 3,07 lei/dolar. In martie 2011, cursul ar urma
    sa ajunga la 4,4, in iunie la 4,3, iar in septembrie la 4,25
    lei/euro. Fata de dolar, leul este asteptat sa ajunga la 3,07 la
    sfarsitul lui decembrie 2010, la 3,26 in martie si 3,31 in
    iunie.

    “Perceptia negativa regionala va fi
    principalul factor care va influenta pe termen scurt evolutia
    cursului. Marja de variatie a leului va fi mai stransa insa decat a
    altor monede din regiune. In ce priveste evolutia economiei,
    cererea ramane slaba si nu sunt motive sa asteptam o redresare
    puternica, dar riscul de continuare a scaderii PIB s-a redus”,
    noteaza analistii Raiffeisen Bank Romania.

  • Stepic, Raiffeisen: Creditele neperformante vor incepe sa scada abia la anul

    El a estimat ca toate
    tarile din zona vor avea crestere economica in 2011    , in jur de
    3,2% in medie, si ca evolutia pozitiva va continua si in 2012,
    atata vreme cat nu exista nici riscul unei reintoarceri la
    recesiune, nici semnele ca redresarea ar putea duce la o
    supraincalzire economica de tipul celei dinainte de criza.

    Stepic anticipeaza insa ca, din punctul de vedere al activitatii
    bancare, volumul creditelor neperformante nu va incepe sa scada
    decat in 2011, posibil abia din a doua jumatate a anului.


    Johann Strobl    , Chief Risk Officer al bancii, a exemplificat cu
    cazul Romaniei, unde “problema nu tine numai de somaj, ci si de
    scaderea salariilor”, astfel incat se asteapta ca restantele la
    credite sa creasca pana anul viitor, la fel ca si in Ungaria si
    Bulgaria.

    In ce priveste Raiffeisen, costul cu creditele neperformante a
    scazut deja, iar cresterea acestora din urma s-a incetinit notabil,
    ceea ce a permis grupului sa obtina un profit net de 311 milioane
    de euro in trimestrul al treilea, dublu fata de aceeasi perioada
    din 2009.

    Raportul cu rezultatele interimare pe primele noua luni, publicat
    luni, releva ca Raiffeisen International avea in Romania si Moldova
    active de 5,67 miliarde de euro la sfarsitul lunii septembrie, in
    scadere cu 8% fata de sfarsitul lui septembrie 2009. Numarul de
    sucursale era de 542, iar numarul angajatilor de 6.096.

    Pe ansamblul celor 17 tari din Europa Centrala si de Est si al
    fostelor state CSI, unde austriecii controleaza in total 15 banci,
    cel mai mult au scazut, procentual, activele din Serbia (cu 10,6%),
    Bosnia (cu 10,4%), respectiv cele din Romania si Moldova. Valoarea
    totala a activelor controlate de grup in aceste tari era de 75,7
    miliarde de euro, in scadere cu 0,7% fata de 30 septembrie
    2009.

    Profitul inainte de impozitare la nivelul Europei de Sud, zona care
    reprezinta 30% din activele bancii si care, in definitia
    Raiffeisen, include in ordinea activelor Croatia, Romania si
    Moldova, Bulgaria, Serbia, Bosnia, Albania si Kosovo, a fost cel
    mai mare in primele noua luni ale anului (263 de milioane de euro,
    fata de 178 de milioane in primele noua luni din 2009), cu mult
    peste rezultatele furnizate de celelalte zone – Europa Centrala,
    Rusia si grupul fostelor state CSI. Profitul consolidat dupa
    impozitare a crescut la 212,3 milioane de euro, de la 135,7
    milioane.

    CREDITELE NEPERFORMANTE S-AU VANDUT

    Explicatia bancii tine de veniturile operationale mai mari,
    scaderea costurilor de finantare, masuri de restructurare,
    imbunatatirea calitatii portofoliului si scaderea cu 34% a
    provizioanelor in regiune, de la 341 la 227 de milioane de euro.
    “In primul rand Romania este responsabila de aceasta imbunatatire,
    atat in privinta reducerii provizioanelor pentru creditarea
    companiilor, cat si a celor pentru creditele neperformante de
    retail, din care o parte au fost vandute”, releva raportul
    bancii.

    Ponderea creditelor neperformante a crescut cu 2,24%, la 8,09%,
    insa ramane cea mai mica dintre toate regiunile unde opereaza
    Raiffeisen International. La nivel de grup, aceste credite
    reprezentau 8,8% din portofoliu.

    Veniturile nete din comisioane au totalizat 287 de milioane de
    euro, in scadere cu 7%. La comisioanele pentru efectuarea de plati,
    Romania a furnizat cea mai mare pondere a veniturilor – 64 de
    milioane de euro. In schimb, pentru administrarea creditelor si
    garantare, scaderea cu 13% a veniturilor, la 69 de milioane, a fost
    generata in principal tot de Romania.

    Au crescut si veniturile nete din investitii financiare, de la 8 la
    12 milioane de euro, in special pe seama vanzarii de obligatiuni si
    a reevaluarii titlurilor cu venit fix in Romania, ca efect al
    scaderii dobanzilor pe piata.

    In divizia de retail, venitul net din dobanzi a scazut cu 2%, la
    1,2 milioane de euro, principala contributie avand-o pietele din
    Romania si Ucraina, unde veniturile din dobanzi au scazut
    puternic.

    Banca noteaza, de asemenea, o scadere usoara a cheltuielilor
    administrative in regiune, la care au contribuit scaderea chiriilor
    pentru spatiile de birouri in Romania, desi costurile cu
    departamentele de IT au crescut.

    Raiffeisen International a fuzionat la 10 octombrie cu principalele
    arii de business ale grupului-mama, Raiffeisen Zentralbank Austria
    (RZB). De la aceasta data, banca functioneaza sub numele de
    Raiffeisen Bank International (RBI). Este al treilea mare creditor
    din Europa Centrala si de Est, dupa grupul italian UniCredit si
    Erste, avand peste 14,7 milioane de clienti, si una dintre bancile
    comerciale si de investitii de top din Austria.

  • Analistii bancilor au pareri impartite despre perspectivele de crestere a economiei

    Institutul National de Statistica a publicat vineri
    estimarile-semnal cu privire la cresterea economica din perioada
    iulie-septembrie: PIB real a scazut cu 0,7% fata de trimestrul
    anterior, in date ajustate sezonier, si cu 2,5% in comparatie cu
    trimestrul corespunzator din anul precedent. Datele preliminare
    oficiale vor fi anuntate la 2 decembrie.

    In opinia BCR, performanta slaba a economiei
    din perioada iulie-septembrie este urmare a masurilor severe de
    austeritate fiscala aplicate de Guvern in vara – majorarea TVA cu
    5%, reducerea salariilor din sectorul public cu 25%, diminuarea
    unor ajutoare sociale si a subventiilor guvernamentale, care au
    redus consumul gospodariilor populatiei. Formarea bruta de capital
    fix a ramas probabil la un nivel scazut, in conditiile in care
    investitiile in sectorul constructiilor s-au oprit aproape in
    totalitate dupa anii de boom economic.

    Pentru ultimul trimestru, BCR are in vedere o
    crestere economica pozitiva fata de trimestrul anterior, “avand in
    vedere ca efectele masurilor de austeritate ar putea fi absorbite
    destul de rapid. Prin urmare vedem anumite sanse ca performanta
    pentru intregul an 2010 sa fie putin mai buna fata de scenariul
    nostru de baza de -2,1%”, afirma Eugen Sinca, analist al bancii.
    “BNR ar putea relua ciclul de relaxare a politicii monetare in
    primul semestru din 2011 pentru a sprijini o reluare fragila a
    cresterii economice. Un nou acord cu FMI, presiuni inflationiste
    mai mici si o normalizare a mediului politic sunt elemente cheie
    ale acestui scenariu.”

    Raiffeisen Bank Romania ramane la opinia ca,
    dupa ce in perioada ianuarie-septembrie economia s-a contractat cu
    1,9%, “este foarte probabil ca PIB real sa scada cu 2% in 2010, asa
    cum estimeaza si FMI”. Nicolae Covrig, analist al bancii, constata
    ca “datele macroeconomice arata ca in continuare cererea interna
    ramane slaba, sub efectul masurilor de consolidare fiscala, desi
    unele vesti relativ bune au venit din partea dinamicii
    exporturilor”.

    Din punctul de vedere al analistului
    Raiffeisen, faptul ca Ministerul de Finante a renuntat la plafonul
    de dobanda de 7% pentru atragerea de finantare, acceptand in
    ultimele zile sa plateasca bancilor dobanzi medii de 7,1% si chiar
    7,3%, are legatura cu intarzierea prevazuta a aprobarii bugetului
    in Parlament, “din cauza blocajului politic”, care va duce la
    amanarea urmatoarei transe de credit de la FMI si Comisia Europeana
    “cel putin pana in ianuarie 2011”. In aceste conditii, autoritatile
    romane se vor confrunta cu costuri de finantare mai mari la
    titlurile de datorie emise pe piata interna.

    Sondajul intern al Asociatiei Analistilor
    Financiar-Bancari din Romania (AAFBR), dat publicitatii joi, a
    indicat o scadere a PIB in trimestrul al treilea cu 0,7% fata de
    trimestrul anterior (estimarile au variat intre -0,5% si -2,5%), in
    timp ce scaderea fata de aceeasi perioada din 2009 era aproximata
    la 2,3% (estimarile au variat intre -2% si -4%).

    Pentru ultimul trimestru, opiniile AAFBR
    indica o continuare a recesiunii (scadere a PIB cu 0,1% rata
    trimestriala si cu 2,5% rata anuala). Estimarile variaza intre
    -0,5% si 0,1% pentru rata trimestriala, iar pentru cea anuala intre
    -0,6% si -3,4%.

    Pentru tot anul 2010, estimarea membrilor
    AAFBR care au raspuns la sondaj plaseaza dinamica PIB la -2,2%
    (estimarile variaza intre -1,6% si -2,8%). Pentru anul 2011,
    participantii la sondaj se asteapta la o rata de crestere a PIB de
    1,2% (estimarile variaza intre -1,8% si 2%).

    AAFBR grupeaza peste 60 de analisti din
    sectorul bancar, fonduri de pensii, societati de administrare a
    investitiilor, societati de asigurari si din piata de capital.

  • Steven van Groningen, Raiffeisen: Ordonanta 50 nu ieftineste creditele

    In editia din 31 octombrie a emisiunii “Dupa 20 de ani” de la ProTV, invitatii au fost presedintele ANPC, Constantin Cerbulescu si presedintele Raiffeisen Bank, Steven van Groningen.

    “Nu avem intentia sa facem modificari la Ordonanta”, a spus presedintele ANPC, spre deosebire de presedintele Raiffeisen Bank, care a sustinut ca “Ordonanta va fi modificata sigur”. Divergente de opinii au existat si in ceea ce priveste aplicarea ordonantei. “Nu exista retroactivitate. Ordonanata 50 e valabila pentru ce se plateste de acum incolo”, sustine Constantin Cerbulescu, in timp ce van Groningen este de parere ca aceasta lege nu trebuie sa intervina intr-un contract in derulare.

    Detalii pe www.stirileprotv.ro.

  • Esecul motiunii, considerat de analisti o veste buna pentru pietele de capital si pentru cursul leului

    “In consecinta, ne mentinem estimarea de curs de 4,22 lei/euro
    pentru luna decembrie”, precizeaza Sinca.

    Analistul BCR aduce ca argument cele mai noi date despre deficitul
    bugetar, care “arata incurajator” dupa majorarea TVA, reducerea
    salariilor si a prestatiilor sociale si a subventiilor: deficitul
    dupa primele noua luni s-a situat la 23,3 miliarde de lei,
    “semnificativ sub tinta convenita cu FMI” de 28,2 miliarde.
    Deficitul dupa primele noua luni inseamna 4,6% din PIB, raportat la
    o tinta pe tot anul de 6,8% din PIB.

    In acelasi timp, discutiile despre un nou acord cu FMI, de data
    aceasta de tip preventiv, sunt in curs, iar “coalitia
    guvernamentala pare inca sa functioneze, desi exista anumite
    animozitati intre partide”, constata Ionut Dumitru, economistul-sef
    al Raiffeisen Bank Romania, explicand astfel de ce majoritatea
    analistilor n-au mizat pe o cadere a guvernului Boc cu ocazia
    votului pentru motiune.

    Dumitru mentine deocamdata estimarea, mai veche, a bancii privind
    un curs de schimb de 4,30 lei/euro pentru luna decembrie. Desi s-a
    semnalat o anumita crestere a volatilitatii cursului in ultimele
    doua luni comparativ cu perioada linistita de vara, in contextul
    unor tensiuni pe piata legate de sfera politica si de politicile
    guvernamentale, “impactul de ansamblu asupra ratelor dobanzilor si
    a cursului de schimb a fost aproape zero”.

    Saptamana trecuta, cursul s-a indreptat spre 4,32 lei/euro, insa
    miercuri, in ziua motiunii, cursul anuntat de BNR a fost de 4,281
    lei/euro.

    O serie de comentatori straini pariasera recent ca daca motiunea va
    trece si guvernul Boc va cadea, cursul ar putea ajunge la 4,35
    lei/euro in cateva saptamani, in timp ce unii dealeri de pe piata
    interna se temeau chiar de posibilitatea unui leu mai slab de 4,4
    in raport cu euro.

    Acum, comentatorii straini par o idee mai precauti decat cei romani
    cand e vorba de sansele de stabilitate a guvernului.
    Financial Times     noteaza ca popularitatea personala a
    premierului Emil Boc s-a prabusit in ultimele luni, in contextul
    protestelor de strada, inclusiv ale celor declansate de politie si
    de angajatii Ministerului de Finante, iar politicile de
    austeritate, “printre cele mai dure de pe continent”, vor face ca
    economia sa scada cu cel putin 1,9% in acest an.

    Credibilitatea cabinetului Boc a suferit o noua lovitura, adauga
    Financial Times, cu ocazia votului din greseala dat de
    parlamentarii puterii pentru initiativa opozitiei de a micsora TVA
    la alimentele principale. Totusi, prim-ministrul este decis sa
    urmeze cursul masurilor de austeritate si sa solicite o sustinere a
    acestora printr-un nou acord cu FMI, de tip preventiv, care sa-l
    inlocuiasca pe cel actual atunci cand acesta va expira, in
    primavara lui 2011.

  • Raiffeisen: A stimula cu orice pret cresterea economica, prin reducerea taxelor – “cel mai rau lucru posibil”

    Analistii Raiffeisen Bank Romania – intre care economistul-sef
    al bancii, Ionut Dumitru, care este si presedintele Consiliului
    Fiscal – sustin ca Guvernul nu are marja de manevra ca sa poata
    stimula astfel economia, din cauza dificultatii de a finanta
    deficitul de cont curent si deficitul bugetar. In schimb, statul ar
    trebui sa se concentreze acum pe reformele structurale si
    imbunatatirea eficientei cheltuielilor publice. “A merge inainte cu
    programul de consolidare fiscala este singura optiune in acest
    moment, iar a nu face aceasta ar putea agrava recesiunea si ar face
    redresarea economica si mai grea.”

    In ultimul timp au aparut voci care cer majorarea deficitului
    bugetar si cresterea cheltuielilor (PSD, dar si reprezentantii
    Consiliului Investitorilor Straini, care au sugerat renegocierea
    acordului cu FMI, ca sa permita Guvernului sa aloce mai multi bani
    pentru investitii in infrastructura la anul). Alte sugestii privesc
    reducerea taxelor, in acest sens existand un proiect de lege al
    senatorului Iulian Urban (PDL), semnat de alti 23 de membri ai
    partidului, care prevede reducerea cotei unice la 10% si care a
    trecut la 5 octombrie prin Comisia de buget-finante.

    Pe de o parte, spun analistii Raiffeisen, Romania nu-si poate
    permite un deficit bugetar mai mare, intr-un moment cand toate
    tarile UE sunt concentrate pe reducerea rapida a deficitelor lor.
    “Romania nu poate face exceptie; ar fi dificil de finantat un
    deficit mare cand aversiunea la risc a investitorilor fata de
    tarile cu deficite mari este la cote inalte.”

    Pe de alta parte, deficitul bugetar mare ridica problema in ce
    masura este tara capabila sa finanteze nivelul actual al
    deficitului de cont curent, aflat acum 6% din PIB. Fluxurile nete
    de capital strain privat s-au ridicat doar la 3,8 miliarde de euro
    in iulie 2009 – iulie 2010, in timp ce deficitul de cont curent a
    fost de 6,2 miliarde, ceea ce inseamna ca Romania are nevoie de
    capital suplimentar, fie de la investitori privati, fie din noi
    imprumuturi de la institutiile internationale. Acestea din urma au
    asigurat pana acum grosul finantarii (6,5 miliarde in iulie 2009 –
    iulie 2010).

    Raiffeisen considera ca Romania nu are nevoie neaparat sa imprumute
    alti bani de la FMI sau UE, intrucat ar putea acoperi temporar
    deficitul de finantare din rezerva valutara de la BNR, aflata la un
    nivel foarte inalt (8,7 luni de importuri). Dar aceasta solutie
    functioneaza numai daca va continua consolidarea fiscala, astfel
    incat statul sa convinga pietele externe ca acest deficit de
    finantare nu se va prelungi pe termen mediu si lung – cu alte
    cuvinte, ca Romania merita sa fie o destinatie de investitii.

    Daca planul Guvernului de consolidare fiscala esueaza, atunci
    consumul si investitiile in sectorul privat se vor reduce, iar
    consecinta va fi ca inflatia va creste si leul se va deprecia
    drastic, ceea ce va sili Romania sa apeleze la noi linii de credit
    de la FMI si UE.

    Raiffeisen Bank Romania estimeaza pentru 2010 o scadere a PIB cu
    3%, urmata de o crestere cu 2% in 2011. Inflatia va ajunge la anul
    la 4,5%, dupa ce va termina anul in curs la 8,2%. Deficitul bugetar
    ar urma sa se reduca de la 7,2% la 5,2% din PIB, iar cel de cont
    curent sa se adanceasca de la 7% la 8,8%, pe seama cresterii
    dezechilibrului din balanta comerciala.

    Banca prevede pentru anul viitor investitii straine directe de 4,4
    miliarde de euro, in crestere de la 3,3 miliarde in acest an.
    Somajul ar urma sa ramana insa la acelasi nivel – 8,3%.

  • Raiffeisen: Economia a scazut cu circa 1,5% in trimestrul al treilea

    Productia industriala a ramas aproape de stagnare, cu 0,1%
    crestere in serie ajustata in august fata de iulie, “ceea ce
    inseamna ca rata de crestere pe tot trimestrul va fi substantial
    redusa fata de trimestrul al doilea, cand a fost de 3,7%. Aceasta
    inseamna o contributie mai mica la PIB total”. Lucrarile de
    constructii s-au redus cu 1,3% in august, dupa o prabusire cu 27,6%
    in luna precedenta, ceea ce are tot un efect negativ asupra
    dinamicii PIB trimestrial. In fine, vanzarile din retail si-au
    revenit in august (5,2% fata de iulie), dupa ce in iulie
    consemnasera o cadere cu 10%, cea mai mare pe ansamblul UE.

    “Singura veste buna vine din agricultura, unde recoltele de cereale
    par sa fie mai bune in 2010 fata de anul trecut”, noteaza Nicolae
    Covrig, analist al Raiffeisen. El nu exclude, asadar, ca in
    situatia unei performante bune in agricultura, evolutia economiei
    sa fie mai buna decat estimarea de -1,5% a Raiffeisen.

    In perioada aprilie-iunie, PIB a crescut cu 0,3% fata de
    ianuarie-martie, in date ajustate sezonier, insa fata de trimestrul
    al doilea din 2009, a scazut cu 0,5% (serie bruta), respectiv cu
    0,6% (serie ajustata sezonier). Datele au generat interpretari
    diferite: unii comentatori, mai ales din sfera politica, au conchis
    ca Romania a iesit din recesiune, in timp ce altii, mai apropiati
    de lumea financiara, au vazut in ele o exceptie de la un context de
    criza si masuri de austeritate care ar urma sa se perpetueze cel
    putin in acest an.

    CE SPUNE STATISTICA

    Productia industriala a scazut in august fata de luna precedenta cu
    14,2% (serie bruta) si a crescut ca serie ajustata in functie de
    numarul de zile lucratoare si de sezonalitate cu 0,1%, a comunicat
    Institutul National de Statistica. Fata de luna corespunzatoare din
    anul precedent, productia industriala a crescut atat ca serie bruta
    cat si ca serie ajustata in functie de numarul de zile lucratoare
    si de sezonalitate cu 5,7%, respectiv cu 4,9%.

    In primele opt luni ale anului, comparativ cu aceeasi perioada din
    anul precedent, productia industriala a crescut ca serie bruta cu
    5,3%, iar ca serie ajustata in functie de numarul de zile
    lucratoare si de sezonalitate cu 4,1%.

    Volumul lucrarilor de constructii a crescut in august fata de luna
    iulie cu 5,9% ca serie bruta, dar ca serie ajustata in functie de
    numarul de zile lucratoare si de sezonalitate a scazut cu 1,4%.
    Fata de luna august 2009, volumul lucrarilor de constructii a
    scazut ca serie bruta cu 19,8% si ca serie ajustata in functie de
    numarul de zile lucratoare si de sezonalitate cu 18,8%.

    Pe primele opt luni, volumul lucrarilor de constructii a scazut ca
    serie bruta cu 17,2%, iar ca serie ajustata in functie de numarul
    de zile lucratoare si de sezonalitate s-a redus cu 16,1%.

  • Seful Raiffeisen catre est-europeni: Limitati creditul in valuta, interziceti creditul in monede exotice

    Stepic a spus ca imprumuturile negarantate de consum in valuta
    pe termen scurt si creditarea ipotecara in monede exotice ar trebui
    interzise complet, iar orice aprobare de credit in euro ar trebui
    sa fie mult mai bune reglementata. Creditul in franci elvetieni
    reprezinta 20% din totalul imprumuturilor acordate in Europa
    Centrala si de Est.

    “Nicio tara nu abordeaza problema imprumuturilor in valuta in mod
    clar si decisiv. Bancile sunt acuzate ca sunt baietii cei rai
    pentru ca au dat credite in monede straine, insa politicienii
    inchid ochii, pentru ca e greu din punct de vedere politic, pentru
    cei mai multi ministri de finante, sa interzica de tot
    imprumuturile in valuta; asta ar creste costul finantarii locale”,
    afirma Stepic, intr-un interviu pentru publicatia grupului
    Euromoney Institutional Investor.

    Ungaria si Ucraina au interzis imprumuturile noi in valuta, iar
    Belarus a interzis toate creditele in monede straine pentru
    populatie, a exemplificat seful Raiffeisen International. Luna
    trecuta, guvernatorul bancii centrale din Polonia, Marek Belka, a
    spus ca e pregatit sa foloseasca “masuri brutale” de control al
    creditarii in valuta, iar Bulgaria, ca si Polonia, au recurs la
    obligarea clientilor de a constitui depozite mai mari inainte de a
    obtine imprumuturi in valuta.

    “E foarte greu sa limitezi creditarea in valuta. Oamenii din aceste
    tari economisesc frecvent in valuta, din cauza perceptiei de
    nesiguranta despre stabilitatea monedelor locale”, afirma Ed
    Parker, analist la agentia de rating Fitch. In plus, spune Piroska
    Nagy, senior economist la BERD, creditarea ipotecara in valuta
    prevaleaza, din cauza slabiciunii pietelor locale, un exemplu fiind
    Romania.

    Pe ansamblul Europei de Est, boomul creditarii in valuta din anii
    trecuti isi arata acum efectele nedorite, cu deprecierea monedelor
    nationale (in Ungaria, de pilda), scaderea puterii de cumparare si
    subminarea cresterii economice. Pe de alta parte insa, si masurile
    de a reduce riscul valutar al datoriei interne vor face mai
    dificila gasirea finantarii de care aceste tari au nevoie pentru
    a-si reporni economiile, apreciaza Richard Segal, analist pentru
    pietele emergente la Knight Libertas.

    Conform ultimelor statistici publicate de FMI, ponderea creditelor
    neperformante (inclusiv cele clasificate drept indoielnice si
    pierderi) in totalul imprumuturilor acordate de bancile din Romania
    era in martie de 17,5%, aproape de ponderea din Letonia (17,9%),
    comparativ cu 4,9% in Cehia, 7,8% in Bulgaria si Ungaria sau – la
    polul opus – 41,9% in Ucraina.

  • Seful Raiffeisen Romania: Sunt total de acord ca ar trebui sa avem un credit mai ieftin in Romania

    “Sunt total de acord ca ar trebui sa avem un credit cat mai
    ieftin in Romania. Jobul meu nu e sa fac in fiecare zi cat mai mult
    profit pentru actionariii mei, in cel mai scurt timp posibil,
    pentru ca nu asta este definitia bancherului.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Volksbank, BCR, Bancpost, Raiffeisen si Banca Transilvania, amenintate de clienti cu procese colective

    “Luni voi semna contractul de asistenta juridica pentru circa
    300 de clienti ai BCR. Totodata, lista clientilor Volksbank cu care
    voi semna in curand a fost limitata de asemenea la aproximativ 300
    de persoane, din cauza ca s-ar depasi anumite limite de gestionare
    administrativa a unui eventual proces”, a declarat avocatul
    Gheorghe Piperea.

    In prealabil, clientii au discutat direct cu reprezentantii
    institutiilor de credit, dar nu au ajuns la un rezultat favorabil
    lor. Piperea a mai spus ca vor fi demarate negocieri, iar daca
    acestea nu vor avea succes, atunci se va ajunge la proces.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info.