BusinessMagazin

Tag: publicare

  • Dezvăluire din prospectul Hidroelectrica: timp de 11 ani compania statului nu a avut contract de concesiune perfect legal pentru operarea hidrocentralelor. Care ar putea fi consecinţele?

    Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie al României, şi companie care pe 23 iunie 2023 a început o ofertă de listare prin care Fondul Proprietatea vinde 17,3% sau chiar integral deţinerea de 20% în funcţie de interesul investitorilor, arată în prospectul de listare că şi-a desfăşurat activitatea în baza unui contract de concesiun care este posibil să nu fi fost în vigoare timp de 11 ani.

    “Societatea este beneficiarul contractului de concesiune nr. 171 din 27 decembrie 2004 („Contractul de Concesiune”) privind exploatarea hidrocentralelor acesteia, încheiat între Ministerul Economiei şi Comerţului, în calitate de concedent, şi Societate, în calitate de concesionar”, se arată la pagina 42 din prospectul de 435 de pagini publicat joi noapte.

    Potrivit legislaţiei în domeniul energiei în vigoare la momentul semnării Contractului de Concesiune, acesta trebuia publicat de minister în Monitorul Oficial.

    “Deşi a fost semnat în 2004, Contractul de Concesiune a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, abia la data de 30 aprilie 2015, adică la 11 ani de la încheierea acestuia; prin urmare, există riscul ca Contractul de Concesiune să nu fi fost în vigoare în acest interval de timp”.

    Din informaţiile deţinute de Societate, nici contractele de concesiune ale unora dintre societăţile de distribuţie a energiei electrice din România nu au fost publicate în Monitorul Oficial.

    “Respectiva prevedere legală care impunea publicarea în Monitorul Oficial nu menţiona nicio sancţiune specifică şi a fost abrogată în 2012. Deşi termenul de prescripţie extinctivă ar putea fi folosit cu succes ca mijloc de apărare, dacă drepturile Societăţii în temeiul Contractului de Concesiune sunt contestate pe motiv că au fost exercitate în baza unui contract care nu era încă în vigoare, acest lucru ar putea avea un efect negativ semnificativ asupra activităţii, rezultatelor operaţiunilor, situaţiei financiare sau perspectivelor Grupului aferente perioadei anterioare acestei publicări”.

    Societatea este beneficiarul Contractului de Concesiune nr. 171 din 27 decembrie 2004, încheiat între Minister, în calitate de concedent, şi Societate, în calitate de concesionar. Contractul de Concesiune a fost aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 2077 din 8 decembrie 2004 şi a fost modificat prin trei acte adiţionale la datele de 26 septembrie 2013, 3 iunie 2015 şi 23 februarie 2016.

    Obiectul Contractului de Concesiune este concesionarea (i) bunurilor proprietate publică a statului din domeniul producţiei de energie electrică în centrale hidroelectrice, respectiv lacuri de acumulare şi barajele acestora, diguri, ecluze, potenţialul hidroenergetic amenajat şi în curs de amenajare şi (ii) terenurile pe care se găsesc acestea, în scopul exploatării, reabilitării, modernizării, retehnologizării, precum şi construirii de noi centrale hidroelectrice conform programelor de investiţii.​

     

  • VIDEO. Primarul comunei Ciugud din Alba: Nu de calculatoare performante duce lipsă administraţia, avem deja cele mai tari gadgeturi, ci de schimbări făcute de la vârful administraţiei. E dureros, suntem deja în urma Republicii Moldova

    Politicienii din Guvern şi Parlament, alături de şefii instituţiilor din administraţie, ar trebui să se mobilizeze şi să rezolve care trenează de decenii pentru a simplifica funcţionarea administraţiei şi a relaţiei cu cetăţenii, pentru că multele vorbe care nu au fost urmate de fapte ne-au adus deja în situaţia de a fi în urma Republicii Moldova, o ţară pe care românii sunt obişnuiţi să o privească de sus, a spus Gheorghe Damian, primarul comunei Ciugud din Alba.

    „Să ştiţi că nu de calculatoare performante duce lipsă administraţia publică locală. Slavă Domnului, ne-am cumpărat cele mai tari gadgeturi posibile prin administraţii. Nu de servere performante ducem noi lipsă. Cred că ducem lipsă în primul rând de conştientizarea funcţionarului public. Da, şi aici cred că ar trebui să vină de la top management în jos. Apoi ducem lipsă de baze de date serioase, pentru că noi tot povestim de ani de zile de interconectarea bazelor de date, de accesul la două clickuri, de…

    Dar uite, un exemplu: iarăşi mă întorc la ghişeul.ro sau la (platforma ANAF)  PatrimVen care pe care eu l-am aşteptat de foarte mult timp. De ce nu am putea acolo noi, administraţiile publice locale, să ne dăm acces sau să punem anumite date vizavi de datoriile mele la primărie, de bunurile mele şi atunci un executor judecătoresc să nu mai scrie o hârtie pentru o primărie, iar un funcţionar de acolo să tipărească o altă hârtie, să piardă timp să o ducă acolo. Nu. Interoghează o bază de date, vede că am proprietăţi acolo şi începe executarea silită. Un notar când face o tranzacţie de ce trebuie să îl trimită pe om să îşi ia un certificat de atestare fiscală, când oricum avem asta din 2012? Da, e la două clickuri distanţă. De ce nu putem face lucrul ăsta? Şi exemplele ar putea continua.

    Doar că cred că noi, la Ciugud, am avea nevoie de puţină susţinere din partea statului. Uite, îmi vine în minte o altă chestiune: de 12 ani jumate, toate documentele care intră şi ies din Primăria Ciugud sunt stocate în format digital. Nici acum, după 12 ani de zile, nu avem o lege a arhivelor digitale. Mereu spunem lucrul asta şi, din păcate, suntem forţaţi să mai tipărim hârtii.
    (…)
    Sau un alt exemplu, altă supărare de-a mea. Am fost că sunt înfrăţit cu o comună din Republica Moldova. Mi e ciudă când o ţară atât de mică, spunem noi şi cu mult în urma noastră, care nu este membră a Uniunii Europene, are platforme mai bune în relaţia cu Guvernul decât noi. Şi asta e dureros, pentru noi”, a spus Gheorghe Damian în cadrul evenimentului IQ Digital Cluj, organizat de Upgrade 100.

  • Cine sunt greii care lucrează la cea mai mare ofertă publică de vânzare de acţiuni din istoria României

    Printre numele grele din spatele procesului de listare a Hidroelectrica la Bursa de la Bucureşti numără Citigroup Global Markets Europe AG, Erste Group Bank AG, Jefferies GMBH şi Morgan Stanley Europe SE, cele patru companii acţionând în calitate de coordonatori globali comuni ai ofertei.

    Pe de altă parte, Banca Comercială Română SA, Barclays Bank Ireland PLC, Bank of America Securities Europe SA, UBS Europe SE, UniCredit Bank AG şi Wood & Company Financial Services acţionează în calitate de deţinători comuni ai Registrului de Subscrieri, se arată într-un comunicat.

    Auerbach Grayson, BRD – Groupe Société Générale, S.S.I.F. BT Capital Partners S.A. şi S.S.I.F. Swiss Capital S.A. sunt manageri comuni principali.

    Celebra bancă Rothschild este consultantul Fondului Proprietatea în procesul de listare a Hidroelectrica la Bursă. La rândul său, compania de stat este ajutată în IPO de STJ Advisors

    Marţi, Hidroelectrica – companie evaluată la 54,3 miliarde de lei – şi-a anunţat oficial intenţia de listare pe piaţa românească de capital, în urma vânzării parţiale sau integrale a pachetului de 20% deţinut de acţionarul Fondul Proprietatea.

    În funcţie de procent, evenimentul ar putea marca cea mai mare ofertă publică iniţială din istoria Europei de Est, peste retailerul polonez Allegro.

    Hidroelectrica a avut venituri de 3,37 miliarde de lei în T1/2023, cu 37% peste nivelul intervalului similar de anul trecut. Profit net a ajuns la 1,74 miliarde de lei, plus 34% faţă de T1/2022.

     

  • Dezvoltatorii imobiliari propun primăriilor din Bucureşti o dezbatere publică asupra spaţiilor verzi: Toată lumea îşi doreşte spaţii verzi reale, cu acces public şi îngrijite. Întârzierile şi amânările succesive ale termenelor pentru elaborarea Registrului Spaţiilor Verzi accentuează lipsa de predictibilitate în ceea ce priveşte dezvoltarea urbană în Capitală

    Dezvoltatorii imobiliari membri ai BREC – Bucharest Real Estate Club propun administraţiilor din Bucureşti o dezbatere publică asupra spaţiilor verzi, în contextul în care statisticile vehiculate pe acest subiect sunt adesea imprecise ori chiar contradictorii, iar progresele la nivelul Capitalei sunt încă modeste.

    „Toată lumea îşi doreşte spaţii verzi reale, cu acces public şi îngrijite. Întârzierile şi amânările succesive ale termenelor pentru elaborarea Registrului Spaţiilor Verzi diluează responsabilitatea Primăriei Generale de a le îngriji corespunzător pe cele pe care le are în administrare şi accentuează lipsa de predictibilitate în ceea ce priveşte dezvoltarea urbană în Capitală. În plus, pe lângă mari investiţii private blocate în proiecte de regenerare urbană, care prevăd concepte moderne de peisagistică, observăm şi proiecte de infrastructură blocate, fapt ce afectează întreaga populaţie a Bucureştiului.”, a declarat Despina Ponomarenco, preşedintele BREC.

    Cifrele oficiale de la nivel european indică faptul că, deşi timp de mulţi ani în spaţiul public s-a vehiculat ideea că Bucureştiul s-ar situa la coada clasamentului ţărilor de pe continent, acesta are un procent mediu de spaţiu verde, aflându-se exact la mijlocul listei, pe poziţia 19 din 38.

    Statistica Agenţiei Europene pentru Mediu, care a calculat procentul însumat al Infrastructurii Verzi, al Spaţiului Verde Urban şi al Suprafeţelor Acoperite de Copaci în Mediul Urban pe baza datelor transmise prin Serviciul Copernicus de monitorizare a suprafeţei terestre (CLMS), plasează capitala României la egalitate cu cele ale Poloniei, Letoniei şi Macedoniei de Nord, procentul Spaţiului Verde Urban, de 6%, fiind dublul mediei capitalelor europene, situat la 3%.

    În ceea ce priveşte indicatorul ”Infrastructura Verde Totală”, Bucureştiul se află la egalitate cu Parisul (26%), fiind mai bine poziţionat decât alte capitale europene, precum Atena (17%), Nicosia (21%) ori La Valletta (17%). Şi la capitolul ”Suprafeţe Acoperite de Copaci în Mediul Urban”, Bucureştiul surclasează, cu 22%, capitalele Franţei şi Irlandei (ambele cu 20%), Portugaliei (17%), Danemarcei (cu 16%) sau Olandei (cu 13%), potrivit BREC.

    Reglementările în vigoare prevăd imperativ ca fiecare locuitor din mediul urban să beneficieze de o suprafaţă de spaţiu verde de cel puţin 26 mp.

    Pentru a se putea calcula dimensiunea aferentă fiecărui bucureştean, Legea nr. 24/2007 (privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor) stabileşte că autorităţile publice trebuie să realizeze registre locale ale spaţiilor verzi, cu rolul de a inventaria toate imobilele cărora le-a fost atribuită această destinaţie.

    Potrivit BREC, autorităţile din Bucureşti nu au finalizat procedura de întocmire a registrului local al spaţiilor verzi amenajate pe raza administrativ-teritorială a municipiului.

    În absenţa centralizării acestor date, devin imposibile atât calculul real al suprafeţelor de spaţiu verde cuvenit fiecărui locuitor al oraşului, cât şi stabilirea şi implementare măsurilor care se impun pentru asigurarea dezideratului de 26 mp.

    Primăria Municipiului Bucureşti a anunţat că ar putea finaliza întocmirea unui registru al spaţiilor verzi abia la sfârşitul anului 2024, în pofida sentinţei Tribunalului Bucureşti, care a obligat Primarul General să elaboreze Registrului Spaţiilor Verzi pentru Municipiul Bucureşti. Decizia a fost atacată de către edilul Capitalei cu recurs.

    Dezvoltatorii imobiliari consideră că, în urma dezbaterii publice, ar trebuie elaborată o Strategie locală a spaţiilor verzi, asumată în solidar de factorul politic, de mediul de afaceri şi de locuitorii Capitalei, fiecare categorie de participanţi contribuind, atât în faza de elaborare, cât şi de implementare, cu propriile resurse decizionale, de know-how, respectiv susţinere.  

    Într-o analiză realizată de Agenţia Europeană de Mediu, actualizată la 7 februarie 2023, se subliniază rolul esenţial al spaţiilor verzi amenajate pe domeniul public, adică spaţii verzi reale, amenajate, inventariate şi întreţinute de autorităţile publice, cu acces public. Zonele verzi care sunt accesibile publicului formează o cotă relativ scăzută din totalul spaţiului verde aflat pe teritoriul oraşelor şi există numeroase obiective asumate de organizaţii internaţionale (ONU, OMS, UNICEF), orientate către creşterea procentului de spaţii verzi amenajate cu acces public.

    ”Această situaţie este valabilă şi în Bucureşti, evidentă doar la o simplă plimbare prin marile parcuri, unele insalubre şi lăsate în paragină de ani de zile. Devine evident că încercările succesive ale administraţiilor publice de a transfera responsabilitatea extinderii şi amenajării spaţiilor verzi deschise publicului către mediul privat nu doar că nu răspunde prevederilor legislative, dar nici nu poate fi o soluţie la problema esenţială, aceea a calităţii şi accesibilităţii spaţiilor verzi publice deja existente”, se arată în comunicatul BREC.

    Temele dezbaterii propuse de BREC:

    1. Ocrotirea dreptului fundamental la sănătate şi recreere, recunoscut în beneficiul tuturor cetăţenilor României reclamă o inventariere corectă a spaţiilor verzi intravilane (imobile afectate, în mod evident, uzului si interesului public).
    2. Existenţa şi menţinerea în opinia publică a confuziei cu privire la posibilitatea menţinerii spaţiilor verzi intravilane (terenuri afectate de uz şi de interes public) în patrimoniul persoanelor fizice şi al persoanelor juridice de drept privat. Această confuzie se constituie într-o gravă încălcare a dreptului constituţional de proprietate privată, manifestată printr-o expropriere de facto a imobilelor detinute de aceşti titulari, deşi legislaţia a consacrat caracterul public al terenurilor având destinaţia de spaţii verzi. Mai mult, promovarea acestei confuzii conduce la o degrevare a autorităţilor de la obligaţiile stabilite în sarcina lor. În fine, obligarea titularilor particulari de a contribui cu propriul patrimoniu la îndeplinirea unui serviciu public şi instituirea de limitări/interdicţii (prin includerea terenurilor deţinute de aceştia în categoria spaţiilor verzi) încalcă principii statuate atât de legislaţia naţională, cât şi de dreptul comunitar:

      1. Principiul securităţii şi stabilităţii raporturilor juridice;
      2. Principiul protecţiei încrederii legitime.
    3. Încălcarea legislaţiei interne şi comunitare conduce la un abuz, prin obligarea persoanelor fizice şi a persoanelor juridice de drept privat să participe, cu propriul patrimoniu, la îndeplinirea unor servicii de utilitate publică. Raportat la prevederile art. 18, alin. (9) din Legea nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor, „terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curţi-construcţii, terenuri ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spaţii verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislaţiei în domeniu.” Rezultă că spaţiile verzi (terenuri afectate uzului şi interesului public) pot face exclusiv obiectul unui drept de proprietate publică, nicidecum privată a unor particulari (persoane fizice sau juridice). În acest caz, constatăm că o astfel de expropriere, realizată fără plata unei juste şi prealabile despăgubiri, constituie o evidentă încălcare a principiilor de drept.
    4. Cu titlu de comparaţie, putem analiza situaţia serviciilor publice de sănătate: autorităţile publice pot cuantifica gradul de acces al locuitorilor la aceste servicii prin inventarierea, de pildă, a numărului de paturi disponibile în cadrul spitalelor publice, fără a include paturile din cadrul unităţilor de sănătate private, având în vedere faptul că aceste dotări nu sunt afectate nici uzului, nici interesului public în sens general.
    5. Includerea firească a spaţiilor verzi în domeniul public al unităţilor administrativ teritoriale va asigura permanenţa, întreţinerea şi dezvoltării acestora, la adăpostul dreptului de proprietate publică (inalienabil, imprescriptibil şi insesizabil). Or, deşi Regulamentul General de Urbanism aprobat prin HG nr. 525/1996 impune tuturor investitorilor amenajarea de spaţii verzi şi plantate pe cel putin 30% din suprafaţa terenului afectat de realizarea lucrărilor de construire, este evident că îndeplinirea acestei obligaţii nu poate fi privită ca o contribuţie adusă serviciului public de amenajare şi întreţinere a spaţiilor verzi, la fel cum nu scuteşte administraţia publică de îndeplinirea propriilor obligaţii.

     

  • Este oficial: ANAF a publicat “lista ruşinii” pentru primul trimestru al anului 2023

    Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a publicat lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în T1 2023, conform legislaţiei în vigoare.

    În “lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T1 2023. ”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinul nr. 509/2019 pentru modificarea şi completarea Procedurii de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 558/2016.

    Obligaţiile fiscale pentru T1 2023 sunt aferente perioadei ianurarie – martie 2023.

    Obligaţiile fiscale restante ale contribuabililor persoane juridice care fac obiectul publicării sunt cele notificate, existente la sfârşitul trimestrului de raportare şi neachitate până la data publicării. Nu fac obiectul publicării obligaţiile fiscale restante al căror cuantum total este sub următoarele plafoane:

    a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil;

    b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu;

    c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care înregistrează obligaţii fiscale restante şi din desfăşurarea de activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere;

    ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.

    Lista poate fi consultată AICI

     

     

     

     

     

  • Ministerul Economiei, despre scandalul ajutoarelor de stat: Companiile care au câştigat au în spate companii globale puternice, cu resurse economice şi capacitate de investiţii. Am luat în calcul investiţiile şi nu bilanţurile prezentate, care pot părea derizorii. Ce arată datele publice

    Companiile care au primit finanţare au în spate companii globale puternice, cu resurse economice şi capacitate de investiţii, spun reprezentanţi ai Ministerului Economiei, într-un document consultat de ZF. Principalul criteriu care ar trebui luat în calcul pentru judecarea proiectelor este anvergura investiţiilor şi nu bilanţurile prezentate de companii, se mai arată în documentul citat.

    „Cei 8 câştigători ai licitaţiei făcute de ministerul Economiei trebuie judecaţi după anvergura investiţiilor asumate, respectiv 2,1 miliarde de lei – aproximativ 430 de milioane de euro – nu după cifrele de bilanţ prezentate, care pot părea derizorii. În spatele acestor companii stau puternice companii globale, cu resurse economice şi capacitate puternice de investiţii.”

    Precizările ministerului vin după ce a izbucnit un scandal în urma anunţării rezultatelor pentru acordarea de finanţare prin schema de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare. Din cele 97 de companii care au aplicat pentru fondurile în valoare totală de 300 mil. euro, 21 de companii au obţinut punctajul maxim şi doar 8 dintre acestea au primit finanţare. Sub „linie”, se află companii precum Chimcomplex, Exonia sau Promateris care au contestat rezultatele.

    Printre câştigători se numără şi companii cu 2-3 angajaţi sau chiar niciun angajat şi una dintre companii are afaceri 5.100 de lei. Antreprenorii români amintiţi mai devreme au protestat şi au spus că cele opt companii nu au capacitatea să investească şi să obţină cofinanţarea pentru proiectele asumate.

    În schimb, Ministerul Economiei spune că în spatele companiilor care au câştigat se află companii mari globale care pot duce la capăt investiţiile. Conform datelor publice, compania Nonwoven Global, cu sediul în Moreni, judeţul Dâmboviţa, are ca acţionar grupul PPE, înregistrat în Germania. Grupul este deţinut de mai mulţi antreprenori germani şi de Radu Ionescu-Varca, român stabilit în Elveţia. Printre câştigători sunt şi companii fondate de antreprenori români, cum este cazul ALEX MELCOVICH BH SRL, controlată de antreprenorul cu acelaşi nume, sau Eco Partnersheep Insulation, companie care construieşte o fabrică de procesare a lânii în Olt.

    Ajutorul de stat se primeşte după realizarea investiţiei, astfel încât nu sunt riscaţi banii de la bugetul de stat, se mai arată în documentul citat.

    Ce arată datele publice:

    Andres Rob Construct, o companie cu activitate în construcţii din judeţul Dolj, a fost selectată în vederea acordării unei finanţări prin schema de ajutor de stat, care va fi parte dintr-o investiţie de 250 de milioane de lei, potrivit unui document publicat de Ministerul de Finanţe. Datele publice indică faptul că scopul investiţiei este dezvoltarea unei fabrici care va produce elemente prefabricate pentru construcţii.

    O altă firmă care a primit acordul pentru un ajutor de stat este Alex Melcovich Bh, care s-a angajat să invească 245,8 milioane de lei într-o unitate de producţie de băuturi răcoritoare.

    Firma a avut în 2021 (ultimele date disponibile) 2,1 milioane de lei, aproape dublu faţă de anul precedent. De asemenea, compania a raportat un profit de 1,7 milioane de lei având un număr mediu de trei angajaţi, conform datelor de la Ministerul de Finanţe. Asociat în companie este Alexandru Melcovich, care deţine 50% din părţile sociale ale Merlins Beverages (fosta Vitamin Aqua), care produce băuturi îmbunătăţite cu vitamine şi minerale, conform Termene.ro.

    Compania Nonwoven Global, cu sediul în Moreni, judeţul Dâmboviţa, care este controlată de grupul german PPE, ia un ajutor de stat de 403,2 mil. lei pentru înfiinţarea unei unităţi noi de producţie de materiale neţesute, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului Economiei.

    Unul dintre câştigători mai este compania Eco Partnersheep Insulation, controlată de antreprenorul român Cristian Mercioniu, care va construi o fabrică de procesare a lânii în localitatea Făgeţelu din judeţul Olt. În urma procesării lânii vor fi realizate produse fono şi termo izolante din lână, dar şi lanolina, îngrăşămintele organice sub formă de pelete sau compostul rezultat în urma spălării lânii.

    La realizarea acestui articol au contrbuit Alexandra Matei, Alina-Elena Vasiliu, Florentina Niţu şi Mădălina Panaete.

     

     

  • Mişcare fulger făcută de ANAF în această lună. Verifică aici dacă eşti pe lista Fiscului

    Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) va publicat în această lună lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în T1 2023, conform legislaţiei în vigoare.

    În “lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T1 2023. ”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinului Ministerului Finanţelor Publice nr. 558/2016 privind Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii.

    Obligaţiile fiscale pentru T1 2023 sunt aferente perioadei ianuarie – martie 2023. În cadrul listei sunt incluse doar firmele care au datorii fiscale de la 100.000 de lei în sus.

    Ordinului Ministerului Finanţelor Publice (MFP) nr. 558/2016 privind Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, regelmentează faptul că aceste obligaţii fiscale trebuiau plătite.

    Pentru publicarea obligaţiilor fiscale restante, nu au fost avute în vedere sumele de rambursat/de restituit, întrucât art. 162 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, nu prevede acest aspect, conform site-ului ANAF.

    Sunt publicate obligaţiile fiscale restante totale care depăşesc următoarele plafoane:
    a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil; 
    b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu; 
    c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori

    ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.

    Lista poate fi consultată AICI

     

     

  • Tot ce trebuie să ştie contribuabilii: Anunţul făcut de ANAF pe care trebuie să-l ştie toată lumea

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent pe site-ul instituţiei “Ghid  privind tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obţinute din meditaţii acordate în particular de persoanele fizice”, conform celor mai recente informaţii de pe site-ul instituţiei.

    Acest ghid se adresează tuturor persoanelor fizice care acordă sau intenţionează să acorde meditaţii în particular şi care aleg să îşi desfăşoare activitatea în mod individual.

    Aceste venituri reprezintă venituri impozabile şi, potrivit Codului Fiscal, se încadrează în categoria venituri din activităţi independente.

    Pentru informaţii detaliate, ANAF recomandă consultarea următoarelor surse:

    • accesând portalul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, www.anaf.ro;
    • telefonic, la Serviciul central de asistenţă contribuabilil – Contact-center, la numărul de telefon: 031.403.91.60;
    • la structurile de asistenţă pentru contribuabili din cadrul organelor fiscale teritoriale.

    Puteţi consulta ghidul integral al ANAF AICI

     

     

  • ANAF se pregăteşte să controleze o nouă categorie de persoane fizice. Cine sunt cei vizaţi şi ce trebuie să facă

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent pe site-ul instituţiei “ Broşura privind tratamentul fiscal al veniturilor realizate de persoanele fizice din tranzacţionarea jetoanelor nefungibile (NFT, după termenul englezesc nonfungible token)”, care aduce clarificări despre tratamentul fiscal al veniturilor realizate de persoanele fizice din vânzarea NFT-urilor.

    Veniturile obţinute de persoanele fizice din tranzacţionarea jetoanelor nefungibile (NFT, după termenul englezesc non-fungible token) reprezintă venituri impozabile.

    Veniturile impozabile cuprind atât veniturile în numerar (care presupun o remuneraţie financiară), cât şi cele în natură (spre ex. produse, servicii, călătorii etc.) .

    Pentru informaţii suplimentare, ANAF recomandă consultarea următoarelor surse:

    – pe portalul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală www.anaf.ro;

    – la numărul de telefon: 031.403.91.60;

    – la structurile de asistenţă pentru contribuabili din cadrul organelor fiscale teritoriale.

    Puteţi consulta materialul informativ integral al ANAF AICI

     

     

  • Aceşti români primesc 600 de lei gratis de la stat începând cu 1 aprilie. Care sunt condiţiile ca banii să intre direct pe card

    Valoarea tichetelor de creşă ar urmea să creasă începând din luna aprilie acestui an, conform celui mai recent proiect de act normativ publicat recent spre dezbatere pe site-ul Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS).

    Mai exact, este vorba despre proiectul de Ordin privind stabilirea valorii sumei lunare indexate care se acordă sub formă de tichete de creşă pentru semestrul I al anului 2023, publicat recent.

    Ordinul privind stabilirea valorii sumei lunare indexate care se acordă sub formă de tichete de creşă pentru semestrul I al anului 2023 prevede creşterea sumei cu 30 lei. În prezent, valoarea tichetelor de creşă este de 570 lei.

    “ Pentru semestrul I al anului 2023, începând cu luna aprilie 2023, valoarea sumei lunare care se acordă sub formă de tichete de creşă, (…), este de 600 lei”, conform documentului oficial.

    “ Valoarea nominală (…) se aplică şi pentru primele 2 luni ale semestrului II al anului 2023, respectiv august 2023 şi septembrie 2023.

    Tichetele de creşă sunt bilete de valoare reglementate de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare cu modificările şi completările ulterioare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1045/2018.

    Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie semnat şi publicat în Monitorul Oficial.