BusinessMagazin

Tag: productie

  • Cu dragoste pentru lucrul manual

    Când Mircea Andrei Braescu şi Daniela Nicoleta Braescu au decis să-şi „împrumute” numele unui brand propriu nici nu se gândeau că ideea lor de afacere avea să reziste mai bine de 15 ani. Se întâmpla în 2008, în Orăştie, judeţul Hunedoara, acolo unde a luat naştere atelierul de design şi producţie de articole de marochinărie Braescu.

    Lucrând împreună, cei doi fondatori şi-au perfecţionat, de-a lungul anilor, tehnicile de design şi producţie, colaborând cu nume sonore din lumea marochinăriei şi dobândind experienţă în dezvoltarea conceptelor care îmbină designul inovativ cu confortul şi funcţionalitatea.

    „Atelierul braEscu se mândreşte cu colaborările sale internaţionale cu cele mai faimoase case de modă şi îşi doreşte ca fiecare femeie ce-i trece pragul să poată simţi luxul şi calitatea produselor din piele realizate 100% în România.”

    Produsele iau naştere în atelierul din Orăştie, acolo unde doritorii pot să şi ia parte la procesul de producţie şi pot merge direct pentru a cumpăra ce le face cu ochiul. Vânzările se fac şi online, dar şi în câteva magazine partenere din ţară. Portofoliul constă momentan într-o singură linie de genţi – cele pentru femei, urmând ca, în decembrie, să fie lansate şi primele produse destinate bărbaţilor.

    „Pe lângă multă muncă făcută cu pasiune pentru tot ce înseamnă marochinărie din piele, am mai investit şi 17 ani din viaţă şi aproximativ 500.000 de euro. Investiţiile au fost realizate în atelierul de design şi producţie, în clădirea care găzduieşte atelierul de circa 1.500 de metri pătraţi, în utilaje de producţie.”

    De unde au venit banii? Din credite la bancă şi din profitul reinvestit în anii în care lucrurile mergeau bine. Anul 2022 nu a fost unul dintre cei mai buni, cifra de afaceri fiind de două milioane de lei, iar profitul oprindu-se la doar
    13,4 milioane de lei, din cauza costurilor de producţie greu de susţinut. BraEscu funcţionează cu o echipă de 35 de angajaţi.

    „Anul 2022 a fost ultimul an în care am acceptat să lucrăm în sistem lohn pentru clienţi din UE. Implementarea noilor produse bărbăteşti pentru Filson Europa a fost o provocare dusă la final cu succes, iar poşetele lucrate pentru brandul Burberry au reuşit să ţină atelierul la un standard calitativ foarte ridicat.”

    Problema este însă preţul manoperei, care, de cele mai multe ori, nu permite dezvoltarea şi/ sau posibilitatea de a continua. Prin urmare, au fost nevoiţi să renunţe la unii angajaţi, pentru că manopera era prea scumpă pentru a mai putea acoperi costurile de producţie.

    „Fiecare geantă din piele care pleacă din atelierul nostru este o reflexie a artei şi a dedicaţiei noastre pentru calitate.”

    Preţurile genţilor braEscu încep de la 750 de lei şi urcă în funcţie de tipul pielii şi de accesoriile incluse. De altfel, tot ce ţine de creativitate este un avantaj pentru cei doi oameni din spatele acestui business.

    „La partea creativă şi productivă suntem pe val, experienţa dobândită îşi spune cuvântul. În schimb, la promovare şi vânzare, mai avem multe de învăţat! Ca lecţie de viaţă, consecvenţa, cuvântul şi dăruirea putem spune că sunt premisele unei afaceri de succes. Restul sunt detalii.”   

    Cei doi fondatori şi-au perfecţionat, de-a lungul anilor, tehnicile de design şi producţie, lucrând cu nume sonore din lumea marochinăriei.

    Preţurile genţilor Braescu încep de la 750 de lei şi urcă în funcţie de tipul pielii şi de accesoriile incluse.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Bloombox Flowers – atelier floral (Bucureşti)

    Fondatoare: Lidia Bărdăşan

    Cifră de afaceri în primul an de activitate: 300.000 de lei (60.000 de euro)

    Prezenţă: în sectorul 2 din Capitală şi online

    Octavia Chiru – brand de design vestimentar şi de obiect (Bucureşti)

    Fondatoare: Octavia Chiru

    Prezenţă: online

    Enoa Dance – academie de dans (Iaşi)

    Fondatoare: Oana Crăciun

    Investiţie iniţială: 13.000 de euro

    Prezenţă: Iaşi

    Napoca Nutrition – cabinet de nutriţie (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Andreea Pavel

    Investiţie iniţială: 3.500 de euro

    Prezenţă: Cluj-Napoca

    Pofigo – atelier de decoraţiuni din lemn (Baloteşti, jud. Ilfov)

    Fondatoare: Roxana Stan

    Prezenţă: online, pe paginile de socializare

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • PepsiCo investeşte 13 milioane de dolari în fabrica de băuturi răcoritoare Dragomireşti, inaugurând cea mai modernă linie de producţie a companiei din Europa

    PepsiCo, unul dintre liderii industriei de produse alimentare şi băuturi, a anunţat astăzi o investiţie de 13 milioane de dolari în instalarea unei linii de producţie de ultimă generaţie complet automatizate, situată în fabrica de băuturi răcoritoare din Dragomireşti.

    Linia de producţie este considerată cea mai automatizată din portofoliul PepsiCo din Europa şi poate atinge performanţe remarcabile, producând aproximativ 1 milion de sticle pe zi. Consumul de energie al acestei linii este redus cu aproximativ 30% în comparaţie cu liniile convenţionale, în timp ce eficienţa în consumul de energie per litru produs este cu 30% mai mare. De asemenea, noua linie produce cu 60% mai multe băuturi pe unitatea de timp, utilizând cu 20% mai puţin dioxid de carbon şi reducând consumul de apă cu 30% per litru de băutură produs. În acelaşi timp, aceasta contribuie la scăderea cantităţii de plastic utilizat cu aproximativ 30 de tone pe an.

    „Noua linie poate produce aproximativ 1 milion de sticle pe zi, consumând în acelaşi timp cu 30% mai puţină energie  în comparaţie cu o linie convenţională. Gradul înalt de automatizare a liniei permite angajaţilor noştri să se concentreze pe îmbunătăţirea proceselor, dezvoltarea profesională şi personală, precum şi pe simplificarea continuă a operaţiunilor. Această investiţie ne va ajuta să ne consolidăm poziţia de hub regional de producţie şi distribuţie pentru Europa Centrală şi de Sud-Est.”, a declarat Radu Berevoescu, General Manager & Senior Commercial Director East Balkans, PepsiCo.

    Noua linie de producţie este echipată cu tehnologii de ultimă generaţie, oferind un grad ridicat de automatizare. Aceasta este integrată complet în fluxul automatizat din depozit, prin intermediul roboţilor ghidaţi automat, care preiau şi stochează paleţii. În acest fel, produsul trece printr-un proces complet automatizat, de la îmbuteliere până la încărcare în camioane, fără intervenţia umană. Tot automat se realizează şi majoritatea operaţiunilor legate de schimbarea de format sticlă, inclusiv schimbarea matriţelor, ceea ce duce la creşterea eficienţei în procesul de producţie.

    Investiţia de 13 milioane de dolari făcută de PepsiCo reprezintă o componentă esenţială a planului lor de dezvoltare pe 5 ani, implementat în fabrica de băuturi răcoritoare Dragomireşti, cu o valoare totală de 40 de milioane de dolari. Acest plan a presupus îmbunătăţirea liniilor de producţie şi creşterea capacităţii de producţie la peste 800 de milioane de litri pe an. De asemenea, a inclus construirea unui depozit complet automatizat pe o suprafaţă totală de 15.000m2, cu o valoare de 15 milioane de dolari. În ultimii 10 ani, PepsiCo a investit direct 320 de milioane de dolari în România, consolidându-şi rolul de hub de producţie şi distribuţie regională.

  • Compania finlandeză Nokian Tyres intensifică angajările pentru viitoarea fabrică de la Oradea, urmând să recruteze 350 de persoane în 2024, din totalul de 550 de locuri de muncă disponibile

    Compania finlandeză Nokian Tyres, unul dintre cei mai importanţi jucători mondiali de pe piaţa anvelopelor, intensifică angajările pentru viitoarea fabrică de la Oradea, pentru 2024 având disponibile 350 de posturi pentru manageri dar şi operatori din zona de producţie.

    În prezent, noua unitate este în constructie, productia urmând să înceapă, potrivit estimărilor, în a doua jumătate a anului viitor, investitia fiind de circa 650 milioane euro.

    Candidaţii pot aplica online, pe siteul companiei sau să îşi depună CV-ul la sediul fabricii. În total, Nokian Tyres va crea aproximativ 550 de locuri de muncă.

    “Construcţia fabricii noastre din Oradea marchează începutul unei călătorii remarcabile, iar pentru asta avem nevoie de o echipă puternică. La ora actuală se lucrează intens atât pe şantier, cât şi în departamentul de Resurse Umane, pe măsură ce ne pregătim să primim peste 500 de oameni bine pregătiţi în echipa noastră. Toţi cei interesaţi sunt invitaţi să aplice şi sperăm să ajungem împreună la destinaţia pe care ne-o dorim cu toţii – o carieră de succes în cadrul Nokian Tyres România.”, a declarat Susanna Tusa, Director General, Vice Preşedinte al Nokian Tyres Romania Operations şi lider al proiectului fabricii din România.

    La începutul anului 2024 se va forma o Echipă de Lansare, care va participa, pe parcursul primăverii, la un stagiu de pregătire oferit de Nokian Tyres la sediul companiei din oraşul Nokia, Finlanda.

    Fabrica din România va face parte din reţeaua globală de producţie a Nokian Tyres, alături de celelalte unităţi din Finlanda şi Statele Unite ale Americii. Capacitatea anuală de producţie va fi de 6 milioane de anvelope, cu potenţial de extindere în viitor.

    Fabrica se va concentra pe producţia de anvelope pentru autoturisme şi SUV-uri de mari dimensiuni, care vor fi vândute în principal pe piaţa din Europa Centrală. Locaţia va găzdui, de asemenea, o unitate de distribuţie pentru depozitarea şi distribuţia anvelopelor. Suprafaţa construită însumează aproximativ 100.000 m2.

     

  • Care sunt planurile Renovatio pentru piaţa energiei. Grupul este deja cel mai mare jucător pe mobilitatea electrică şi are 2.000 MW în dezvoltare în producţia de energie. Doru Voicu, director de strategie: Pe termen lung, în mod clar consumul va creşte

    ♦ Renovatio activează pe aproape toate segmentele din domeniul energiei, de la faza de dezvoltare şi proiectare a investiţiilor în producţie până la zona de furnizare, eficienţă energetică sau stocare, fiind de asemenea cel mai puternic jucător pe zona de mobilitate electrică ♦ Iar planurile sunt de a continua dezvoltarea pe toate palierele, având în vedere că, deşi provocatoare, piaţa locală încă le propune investitorilor multe oportunităţi de creştere.

    Renovatio nu acţionează ca un grup consolidat, acest „brand“ fiind regăsit în mai multe domenii de activitate, toate legate de sectorul ener­getic, după cum spun reprezentanţii entităţii.

    „Renovatio activează prin mai multe linii de business, integrând dezvoltarea şi con­struirea proiectelor de energie regene­rabilă în operarea şi mentenanţa acestora, furnizarea pe termen lung a energiei verzi către clienţi, proiecte de eficienţă energe­tică, stocare a energiei, precum şi realizarea şi dezvoltarea primei şi celei mai mari reţele de staţii de încărcare a vehiculelor electrice din România“, spune Doru Voicu, director de strategie al Renovatio. Voicu este unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti din domeniul energetic local, printre funcţiile pe care le-a ocu­pat de-a lungul tim­pului fiind şi cea de direc­tor de dezvoltare al CEZ România sau de secretar de stat în Ministe­rului Eco­nomiei în mandatul lui Adriean Videanu.

    De exemplu, Renovatio Mobility ope­rează reţeaua E-Charge, fiind prima reţea bazată pe soluţii de încărcare rapidă, dedicată utilizatorilor de vehicule electrice din România, cu 765  de puncte de încăr­care la nivel naţional. Renovatio Solar este o companie ce oferă ser­vicii complete de tip EPC (inginerie, achiziţie şi construire) şi este orga­nizaţia dedicată soluţiilor fo­tovoltaice turn-key personali­zate, cu un portofoliu de puneri în funcţiune de 350 MW până acum. Renovatio Asset Management are ca obiect de activitate ma­nagementul, gestionarea şi operarea parcu­rilor eoliene şi fotovoltaice. RNV Infra­struc­ture este o companie care reuneşte activele opera­ţionale de producţie de energie, dar şi proiectele aflate în diferite faze de dezvoltare. Dintre companiile deţinute de RNV Infrastructure, cea mai importantă este astăzi Electrocentrale Borzeşti, unde sunt concentrate dezvoltări de mai bine de 1.000 MW, inclusiv 10 MW de producţie de hidrogen regenerabil. Iar cea mai mare companie activă sub brandul Renovatio este Renovatio Trading, un business de peste 200 de milioane de euro anul trecut, având 41 de clienţi în portofoliu în acest moment.

     

    Care sunt direcţiile?

    Pe fiecare segment, Renovatio are pla­nuri de creştere. „Dacă la sfârşitul anului 2018 aveam participaţii diverse în companii care deţineau peste 500 MW eolieni şi foto­voltaici, astăzi, mai avem doar circa 35 MW în portofoliul propriu, care sunt în faza de producţie şi încă 50 MW în fotovoltaic, care sunt în faza de construcţie, iar în diverse faze de dezvoltare avem până la 2.000 MW“, spune Doru Voicu. Proiectele sunt dez­vol­tate prin companii dedicate de proiect, care nu au alt istoric decât cel al acestor dez­voltări specifice (de tip SPV). „Majoritatea acestor companii de proiect sunt deţinute de Electrocentrale Borzeşti, care este în proprietatea RNV Infrastruc­ture. Viziunea noastră de business este ca în toate proiec­tele pe care le dezvoltăm să atragem parte­neri investiţionali astfel încât să avem pla­nuri solide şi stabile pentru materializarea lor“, detaliază Voicu.

    Pentru zona de mobilitate electrică, unul dintre cele mai importante proiecte în­ce­pute în 2023 şi care în 2024 va reprezenta focusul principal al companiei este proiectul cofinanţat din fonduri europene EXPAND-E. Din grantul finanţat de UE, în valoare totală de 70 de milioane de euro, suma de 9,5 milioane de euro revine Ro­mâniei, respectiv E-charge.

    „Concret, în cadrul acestui proiect, Renovatio e-charge va instala până la 222 de puncte de încărcare de mare putere, de minimum 150kW, dedicate vehiculelor electrice uşoare şi 20 de puncte de încărcare, cu o putere de minimum 350kW, destinate vehiculelor electrice de transport greu (camioane, autobuze şi autocare), în 53 de locaţii de-a lungul coridoarelor principale ale reţelei TEN-T din România.“

    În ceea ce priveşte aria fotovoltaică, Renovatio Solar va finaliza în primul trimestru al anului 2024 unul dintre proiectele sale importante de tip EPC (proiectare, achiziţie şi construire), un parc fotovoltaic de 50 MWp. „În următorul an, Renovatio Solar vizează construirea mai multor parcuri fotovoltaice, totalizând o capacitate contractuală de tip EPC ce va depăşi 100 MWp.“ O serie dintre proiectele de producţie a energiei au legătură cu zona de furnizare, scopul fiind de a atenua dezechilibrele. „Aceste proiecte sunt unul de stocare a energiei, de circa 40 MWh, dar şi unul de generare pe bază de gaze naturale, de 10 MW. Deşi amândouă proiectele pot părea a fi în zona de producţie de energie, rolul lor primar este acela de a atenua anumite cantităţi de dezechilibre, în vederea optimizării costurilor de furnizare către clienţii noştri.“

     

    Speranţa moare ultima

    Pe partea de furnizare a energiei, Voicu spune că piaţa dă semne încurajatoare în ceea ce priveşte reluarea contractelor de achiziţie pe termen lung, Renovatio Trading având 60 de contracte de tip PPA semnate pe perioade cuprinse între 5 şi 10 ani. „Este un proces lent de învăţare, există o anumită dinamică de maturizare a acestei nişe de piaţă, care se manifestă la ambele capete şi la vânzători si la cumpărători. Nu în ultimul rând, într-o piaţă aşa de fragilă, cum este cea a PPA-urilor în România, o piaţă în curs de formare, de învăţare, nu trebuie să excludem riscul de reglementare.“ Piaţa în sine este în acest moment destul de complicată, mai ales sectorul a redevenit reglementat până în 2025 odată cu plafonarea preţului la energie. Dar sunt şi alte probleme.

    „Întrevăd în continuare probleme în zona de întărire a reţelei, atât la nivel de costuri, cât şi la nivelul specific al proiectelor de întărire derulate de Transelectrica. La fel, încă mai sunt probleme şi în ceea ce priveşte legislaţia legată de garanţiile de origine, care ar ajuta mult la bancabilitatea şi finanţarea proiectelor, ar mai fi de relansat adevărata piaţă liberalizată, care funcţiona destul de bine în România. De asemenea, ar trebui să avem reglementări specifice pentru unităţile de stocare şi posibilitatea de a face centrale virtuale, dar să nu ne pierdem speranţele de mai bine.“

    Iar una dintre speranţe este legată chiar de evoluţia consumului de energie, un indicator esenţial pentru orice plan de a investi în producţie. „Pe termen lung, prin integrarea transportului electric, electrificarea încălzirii locuinţelor şi producţia de hidrogen regenerabil, în mod clar consumul va creşte, nu doar în România ci şi în regiune. În acest scenariu de creştere, nu ar fi rău să ne păstrăm statutul de net exportator de energie, aşa cum am fost de două decenii în regiune“, mai spune Doru Voicu.

  • Azomureş a suspendat din nou productia de îngrăşăminte, din cauza ”inflatiei, a practicilor anticoncurenţiale şi a viitoarei taxe de 1% pe venituri”. Josh Zacharias, director general: Statul român are la dispoziţie diverse pârghii de sprijin pentru marea industrie care decurg din propriile resurse energetice, dar din păcate nu le foloseşte

    Producătorul de îngrăşăminte Azomureş, parte a grupului Ameropa, a suspendat producţia de amoniac şi îngrăşăminte în luna decembrie, cauzele fiind inflatia, practicile anticoncurenţiale şi viitoarea taxă de 1% pe venituri.

    „Calculăm o reducere de 3% a profitabilităţii pentru fermierii din România datorită efectului multiplicator al achiziţiilor de inputuri, plus veniturile impozitate din vânzarea recoltelor. Este o tragedie ce se derulează cu încetinitorul”, a declarat Josh Zacharias, directorul general al Azomureş.

    El spune că oprirea productiei a fost cauzată de un set de politici şi de lipsa de acţiune a autorităţilor, care afectează negativ marea industrie locală.

    Potrivit unui comunicat al Azomureş, impactul negativ atât asupra industriei, cât şi asupra agriculturii din România ridică îngrijorări cu privire la perspectivele pe termen lung, iar compania solicită autorităţilor să susţină industria de îngrăşăminte locală.

     Compania a reluat productia în luna octombrie, ulterior costurile cu gazele naturale crescând cu aproape 40%, fără a avea legătură cu conflictul din Fâşia Gaza. În ciuda rezervelor ample de gaze din regiune, piaţa europeană a gazelor rămâne semnificativ mai scumpă decât alte părţi industrializate ale lumii (de aproape 5 până la 10 ori mai mare).

    „Statul român are la dispoziţie diverse pârghii de sprijin pentru marea industrie care decurg din propriile resurse energetice, ceea ce este o diferenţă cheie faţă de UE în general – dar din păcate nu le foloseşte. Drept urmare, chiar dacă celelalte ţări producătoare de gaze din lume construiesc noi fabrici de îngrăşăminte şi alte state membre au pus în aplicare pachete de miliarde de euro în ultimii ani pentru a se asigura că industriile mari continuă activitatea de producţie, în România, Azomureş -ultima companie de acest gen – se luptă pentru a rămâne operaţională”, a subliniat Josh Zacharias.

    Directorul general al Azomureş atrage atenţia asupra diferenţelor mari ale preţurilor la îngrăşăminte din România faţă de restul Europei şi avertizează că fermierii vor plăti în plus pentru inputurile lor, fără un producător local care să concureze cu importurile.

    În plus, compania trebuie să susţină şi povara certificatelor de carbon impuse de UE producătorilor europeni, spre deosebire de concurenţii din afara UE.

    „Lupt pentru a asigura peste 1.000 de locuri de muncă directe şi alte 2.000 de locuri de muncă ce se bazează direct pe Azomureş pentru existenţa lor, şi asta înainte să luăm în considerare zecile de mii de fermieri care au contat pe îngrăşămintele Azomureş în ultimii 60 de ani”.

    Conducerea Azomureş spune că  se confruntă şi cu alte provocări ce îşi au rădăcina în lipsa de acţiune a autorităţilor, printre care: subvenţiile pentru gaze în Bulgaria (România nu are o politică similară şi, ca urmare, importurile bulgare de îngrăşăminte în România sunt în creştere); supraoferta de gaze subvenţionate în România (în ciuda unui surplus semnificativ de gaze naturale tranzacţionate de Transgaz, gazul suplimentar nu nu este pus la dispoziţia pieţei, deoarece marii producători nu au voie să realoce către consumatori industriali, precum Azomureş); fraudă fiscală la import şi sancţiuni (în noiembrie, o navă cu 30.000 de tone de uree a intrat în portul Constanţa cu documente false pentru a evita taxele şi sancţiunile şi, până când autorităţile au descoperit situaţia, jumătate din transport a dispărut).

    În ciuda faptului că a prezentat soluţii concrete în numeroase ocazii, Azomureş nu a identificat încă vreo schimbare semnificativă sau sprijin pentru a redresa situaţia.

    “Lupta companiei are în vedere atât provocările pieţei, cât şi lipsa de politici eficiente”, concluzionează Josh Zacharias, făcând un apel către autorităţi să creeze urgent un comitet strategic care să ia în discuţie securitatea input-urilor pentru agricultură, precum şi viitorul industriei agricole româneşti în general.


     

     

  • Azomureş a suspendat din nou productia de îngrăşăminte, din cauza ”inflatiei, a practicilor anticoncurenţiale şi a viitoarei taxe de 1% pe venituri”. Josh Zacharias, director general: Statul român are la dispoziţie diverse pârghii de sprijin pentru marea industrie care decurg din propriile resurse energetice, dar din păcate nu le foloseşte

    Producătorul de îngrăşăminte Azomureş, parte a grupului Ameropa, a suspendat producţia de amoniac şi îngrăşăminte în luna decembrie, cauzele fiind inflatia, practicile anticoncurenţiale şi viitoarea taxă de 1% pe venituri.

    „Calculăm o reducere de 3% a profitabilităţii pentru fermierii din România datorită efectului multiplicator al achiziţiilor de inputuri, plus veniturile impozitate din vânzarea recoltelor. Este o tragedie ce se derulează cu încetinitorul”, a declarat Josh Zacharias, directorul general al Azomureş.

    El spune că oprirea productiei a fost cauzată de un set de politici şi de lipsa de acţiune a autorităţilor, care afectează negativ marea industrie locală.

    Potrivit unui comunicat al Azomureş, impactul negativ atât asupra industriei, cât şi asupra agriculturii din România ridică îngrijorări cu privire la perspectivele pe termen lung, iar compania solicită autorităţilor să susţină industria de îngrăşăminte locală.

     Compania a reluat productia în luna octombrie, ulterior costurile cu gazele naturale crescând cu aproape 40%, fără a avea legătură cu conflictul din Fâşia Gaza. În ciuda rezervelor ample de gaze din regiune, piaţa europeană a gazelor rămâne semnificativ mai scumpă decât alte părţi industrializate ale lumii (de aproape 5 până la 10 ori mai mare).

    „Statul român are la dispoziţie diverse pârghii de sprijin pentru marea industrie care decurg din propriile resurse energetice, ceea ce este o diferenţă cheie faţă de UE în general – dar din păcate nu le foloseşte. Drept urmare, chiar dacă celelalte ţări producătoare de gaze din lume construiesc noi fabrici de îngrăşăminte şi alte state membre au pus în aplicare pachete de miliarde de euro în ultimii ani pentru a se asigura că industriile mari continuă activitatea de producţie, în România, Azomureş -ultima companie de acest gen – se luptă pentru a rămâne operaţională”, a subliniat Josh Zacharias.

    Directorul general al Azomureş atrage atenţia asupra diferenţelor mari ale preţurilor la îngrăşăminte din România faţă de restul Europei şi avertizează că fermierii vor plăti în plus pentru inputurile lor, fără un producător local care să concureze cu importurile.

    În plus, compania trebuie să susţină şi povara certificatelor de carbon impuse de UE producătorilor europeni, spre deosebire de concurenţii din afara UE.

    „Lupt pentru a asigura peste 1.000 de locuri de muncă directe şi alte 2.000 de locuri de muncă ce se bazează direct pe Azomureş pentru existenţa lor, şi asta înainte să luăm în considerare zecile de mii de fermieri care au contat pe îngrăşămintele Azomureş în ultimii 60 de ani”.

    Conducerea Azomureş spune că  se confruntă şi cu alte provocări ce îşi au rădăcina în lipsa de acţiune a autorităţilor, printre care: subvenţiile pentru gaze în Bulgaria (România nu are o politică similară şi, ca urmare, importurile bulgare de îngrăşăminte în România sunt în creştere); supraoferta de gaze subvenţionate în România (în ciuda unui surplus semnificativ de gaze naturale tranzacţionate de Transgaz, gazul suplimentar nu nu este pus la dispoziţia pieţei, deoarece marii producători nu au voie să realoce către consumatori industriali, precum Azomureş); fraudă fiscală la import şi sancţiuni (în noiembrie, o navă cu 30.000 de tone de uree a intrat în portul Constanţa cu documente false pentru a evita taxele şi sancţiunile şi, până când autorităţile au descoperit situaţia, jumătate din transport a dispărut).

    În ciuda faptului că a prezentat soluţii concrete în numeroase ocazii, Azomureş nu a identificat încă vreo schimbare semnificativă sau sprijin pentru a redresa situaţia.

    “Lupta companiei are în vedere atât provocările pieţei, cât şi lipsa de politici eficiente”, concluzionează Josh Zacharias, făcând un apel către autorităţi să creeze urgent un comitet strategic care să ia în discuţie securitatea input-urilor pentru agricultură, precum şi viitorul industriei agricole româneşti în general.


     

     

  • Prima economie a Europei rămâne în impas: Comenzile fabricilor germane au scăzut în mod neaşteptat în luna octombrie, cu mult sub aşteptările analiştilor

    Comenzile fabricilor germane au scăzut în mod neaşteptat în octombrie, evidenţiind faptul că industria prelucrătoare din cea mai mare economie a Europei rămâne blocată într-un impas, potrivit Bloomberg.

    Datele de miercuri arată o scădere de 3,7% a cererii – sfidând analiştii care au prezis un avans de 0,2%. Avansul din septembrie, însă, a fost revizuit în creştere la 0,7%.

    Prăbuşirea a fost determinată de o scădere de 13,5% a maşinilor şi echipamentelor care nu a putut compensa un salt de 20,2% al comenzilor noi în producţia de echipamente de transport, inclusiv avioane, nave şi trenuri, a precizat agenţia de statistică.

    Rezultatul sugerează că redresarea prospectivă a bazei industriale supradimensionate a Germaniei, semnalată de datele sondajului, se luptă să se materializeze în urma crizei energetice şi a cererii globale slabe, ceea ce va împovăra şi mai mult economia statului.

    Producţia a scăzut cu 0,1% în cele trei luni până în septembrie, iar economiştii prevăd o altă contracţie de aceeaşi mărime în trimestrul curent. În plus, haosul bugetar de la Berlin, generat după o hotărâre judecătorească şocantă, riscă să umbrească şi mai mult redresarea economică a ţării.

    Sondajele recente au indicat o stabilizare. Perspectivele de afaceri ale institutului Ifo au atins luna trecută maximul ultimelor şase luni. Un sondaj al directorilor de achiziţii a evidenţiat „o slăbiciune considerabilă”, deşi condiţiile de relaxare susţin o revenire la creştere.

    Slăbiciunea Germaniei a început să se răsfrângă asupra pieţei muncii. După ce s-a dovedit surprinzător de rezistentă, rata şomajului a atins în noiembrie un maxim al ultimilor doi ani şi jumătate.

    Condiţiile monetare restrictive continuă să sporească incertitudinile economice ale ţării. În timp ce oficialii Băncii Centrale Europene au insistat că o nouă majorare este posibilă, încetinirea accentuată a inflaţiei din zona euro a determinat-o pe Isabel Schnabel, membră a BCE, să califice o nouă majorare ca fiind „mai degrabă improbabilă”. Investitorii au intensificat pariurile pe o primă reducere care va fi adoptată în luna martie.

    Cu toate acestea, riscurile de inflaţie rămân crescute, a declarat luna trecută preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel. „Mi se pare mult prea devreme pentru a lua în considerare o primă reducere a ratelor dobânzii”, a spus el.

  • Nuclearelectrica, operatorul centralei de la Cernavodă, a semnat un acord cu grupul francez Framatome pentru a explora posibilitatea producerii unui izotop folosit în tratarea cancerului

    Nuclearelectrica, operatorul centralei de la Cernavodă, a semnat un acord cu grupul francez Framatome pentru a explora posibilitatea producerii izotopului medical Lutetium-177, utilizat pentru o varietate de tratamente pentru cancer.

    În prima fază a acordului va fi realizat un studiu tehnic de fezabilitate, bazat pe tehnologia de producţie a izotopilor a companiei Framatome, implementată cu succes în Canada în 2022. Framatome şi Nuclearelectrica vor lucra împreună pentru a analiza cum să maximizeze infrastructura existentă la Cernavodă pentru a produce izotopi medicali, suplimentar faţă de energia curată generată în prezent.

    „Acest parteneriat este un pas semnificativ pentru a ajuta la îmbunătăţirea sănătăţii a milioane de oameni şi pentru a demonstra beneficiile multiple ale centralelor nucleare, care generează energie curată, contribuie la stabilitatea energetică, la decarbonizare şi creştere economică. În lumina evoluţiilor recente pe piaţa de izotopi medicali, nevoia de aprovizionare sigură cu izotopi medicali este în creştere şi, prin urmare, considerăm că acesta este momentul perfect pentru a dezvolta proiecte de producţie de izotopi medicali la CNE Cernavodă.”, a declarat Cosmin Ghiţă, CEO Nuclearelectrica.

    Lutetium-177 este un radioizotop care emite beta utilizat în terapia cu radionuclizi care ţintesc celule canceroase, folosit în tratamentul cancerului de prostată şi în multiple dezvoltări radiofarmaceutice promiţătoare pentru alte tipuri de cancer. Izotopul distruge celulele canceroase, lăsând celulele sănătoase neafectate. Tehnologia proprie de producţie a izotopilor dezvoltată de Framatome a permis prima producţie comercială la scară largă de Lutetium-177 într-un reactor în iunie 2022.

    „Suntem încântaţi de acest proiect cu Nuclearelectrica. Accesul în masă la medicina nucleară este strâns legat de dezvoltarea lanţurilor de aprovizionare pe scară largă, fiabile şi diversificate şi dorim să jucăm un rol în lupta împotriva cancerului, ajutând la construirea acestor lanţuri de aprovizionare”, a declarat François Gauché, Director Framatome Healthcare. „Pentru a ajuta mai bine pacienţii în viitor, vom avea nevoie de centre regionale de producţie de medicină nucleară, iar acest proiect este o oportunitate excelentă de a consolida lanţul de aprovizionare în Europa.”

    Grupul francez are peste 18.000 de angajaţi, fiind deţinut de EDF Group (75,5%), Mitsubishi Heavy Industries (MHI – 19,5%) şi Assystem (5%).

     

  • Companiile din Emiratele Arabe Unite intenţionează să testeze hidrogenul verde pentru producţia de oţel

    Cea mai mare companie de energie regenerabilă din Emiratele Arabe Unite şi cel mai mare producător de oţel se vor asocia într-un proiect pilot pentru a produce metalul folosind hidrogenul verde ca sursă de energie, conform Bloomberg.

    Masdar şi Emirates Steel Arkan intenţionează să înceapă proiectul de testare în 2024, potrivit unui comunicat. Proiectul va extrage fierul din minereul de fier în procesul de fabricare a oţelului folosind hidrogen verde în loc de gaz natural.

    Hidrogenul verde este produs din surse de energie regenerabilă, cum ar fi energia eoliană sau solară. Companiile instalează electrolizoare, o componentă cheie în producerea hidrogenului, la instalaţiile Emirates Steel Arkan din Abu Dhabi, potrivit comunicatului. Fabricarea oţelului produce aproximativ 8% din emisiile globale de dioxid de carbon, potrivit comunicatului.

    Emiratele Arabe Unite au fost primul producător de petrol din Orientul Mijlociu care a declarat un obiectiv net zero. Rolul ţării ca gazdă a celei mai importante conferinţe anuale privind clima din lume, COP28, care începe la sfârşitul acestei luni, a fost criticat de ecologişti, deoarece petrolul rămâne un element central al economiei sale. De asemenea, ţara face investiţii mari pentru a creşte şi mai mult capacitatea de producţie.

     

  • Claudiu Jurubiţă, fermier care cultivă 2.000 de hectare cu cereale în Argeş, vrea să depoziteze toată producţia pentru a fi profitabil. Acum stochează 60% din marfă

    Claudiu Jurubiţă, un tânăr fermier care s-a implicat acum aproape un deceniu în ferma familiei din judeţul Argeş, unde cultivă cereale pe o suprafaţă de 2.000 de hectare, îşi propune o expansiune strategică: extinderea capacităţii de depozitare a producţiei de la 60% la 100%, astfel încât să vândă în momente cheie şi să fie profitabil.

    „Aş vrea să măresc capacitatea de depozitare, acest lucru ar fi în prim-plan. (…) Acum pot depozita în jur de 60% din producţie şi aş vrea să pot să o depozitez pe toată la un moment dat dacă este nevoie. Sunt şi soluţii rapide pentru acest lucru, cum e tehnologia silobag, de exemplu, care poate fi gata în câteva săptămâni, dar eu prefer să investesc în magazii şi silozuri“, a spus Claudiu Jurubiţă, administrator al Magistral Agro Proiect, prezent în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania.

    El are o fermă de cereale în judeţul Argeş, care e o zonă agricolă puternică şi, de altfel, patria prunelor. Aceasta a fost dezvoltată începând cu anul 2000 de familia sa, iar el s-a alăturat în 2015.