Tag: prevedere

  • PSD face o nouă bancă în România. Cu ce se va ocupa?

    La rândul său, CEC Bank îşi va extinde aria de acţiune pentru IMM-uri şi în domeniul agriculturii, astfel încât instituţia să poată să susţină programele naţionale dezvoltate în parteneriat cu Guvernul României, dar şi pentru a putea finanţa mult mai mult întreprinderile mici şi mijlocii din IT, turism, construcţii, servicii, industria prelucrătoare, meşteşuguri etc precum şi fermierii sau pe cei care doresc să investească în agricultură.
     
    În acest sens, mai prevede programul, „CEC-ul isi va extinde reţeaua astfel încât la 1 ianuarie 2020 să aibă o reţea reprezentativă de filiale la nivel rural”.
     
    Concomitent, statul român va simplifica procedurile pentru obţinerea garanţiilor date de către fondurile de garantare existente în prezent. Aceste fonduri de garantare, la rândul lor, vor fi capitalizate pentru a putea susţine programele publice incluse în programul de guvernare.
     
     
  • PSD face o nouă bancă în România. Cu ce se va ocupa?

    La rândul său, CEC Bank îşi va extinde aria de acţiune pentru IMM-uri şi în domeniul agriculturii, astfel încât instituţia să poată să susţină programele naţionale dezvoltate în parteneriat cu Guvernul României, dar şi pentru a putea finanţa mult mai mult întreprinderile mici şi mijlocii din IT, turism, construcţii, servicii, industria prelucrătoare, meşteşuguri etc precum şi fermierii sau pe cei care doresc să investească în agricultură.
     
    În acest sens, mai prevede programul, „CEC-ul isi va extinde reţeaua astfel încât la 1 ianuarie 2020 să aibă o reţea reprezentativă de filiale la nivel rural”.
     
    Concomitent, statul român va simplifica procedurile pentru obţinerea garanţiilor date de către fondurile de garantare existente în prezent. Aceste fonduri de garantare, la rândul lor, vor fi capitalizate pentru a putea susţine programele publice incluse în programul de guvernare.
     
     
  • Cum arată prima staţiune exotică din România: sat plutitor într-un peisaj de poveste – FOTO

    Judeţul Caraş-Severin înregistrează o nouă premieră – prima staţiune lacustră din România. Proiectul derulat cu fonduri de la Uniunea Europeană, de către un investitor privat prevede amenajarea în localitatea Berzasca a 30 de case suspendate pe piloni deasupra Dunării, care vor fi legate prin pontoane. În prezent, sunt realizat 15 căsuţe lacustre dotate cu aer conditionat, televiziune prin cablu, bucatarie sau baie.

    Vor exista piscine, restaurante, alei de promenadă, o pistă pentru biciclete, un punct de belvedere şi un port turistic. Valoarea proiectului intitulat ”Dreptul la Dunăre” se ridică la 1.800.000 lei, potrivit Radio Reşiţa.

    Casele Lacustre din Berzasca, judetul Caras-Severin, sunt bungalow-uri capabile să cazeze doi adulti si doi copii

    Satul lacustru de la Berzasca este unic, la fel ca şi locul unde va fi amplasat, Clisura Dunării fiind cel mai spectaculos defileu al fluviului.

    Alte 15 case lacustre vor fi construite anul viitor la Berzasca, în oglindă. O altă firmă se va ocupa de lucrările celei de-a doua faze a proiectului, complexul Pelican. O a treia etapă a proiectului include şi un restaurant.

     
  • Ce-i prevede GODINĂ lui Boureanu care a lovit cu SĂLBĂTICIE un poliţist : “Ar fi incredibil să nu fie aşa”

    Poliţiştii de la Brigada Rutieră a Capitalei au deschis un dosar penal pentru ultraj pe numele fostului deputat Cristian Boureanu, după ce, în noaptea de joi spre vineri, acesta ar fi adresat injurii şi ar fi lovit un poliţist care oprise maşina în care se afla.
     
     
     
  • Iordache: Pragul valoric la abuz poate fi majorat la 400.000 lei

    „Se poate menţine pragul de 200.000 de lei sau se poate mări, chiar 400.000. Au fost discuţii în acel moment cu specialiştii. Acest 200.000 nu e întâmplător. Noi am plecat de la suma de 2 milioane, suma maximă, care este prevăzută în Codul penal şi am zis că 10% din acea sumă maximă să reprezinte un prag minim. Aşteptăm şi noi proiectul care este la ministerul Justiţiei, în funcţie de ce prag sau ce consultări vor face şi dumnealor, dar clar este că trebuie stabilit un prag”, a spus joi Iordache.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Florin Caşotă: Cum să câştigi mai mulţi bani lucrând mai puţin?

    Am fost surprins să aflu că asta nu este o excepţie este o normalitate pentru stilul de viaţă al olandezilor. Aproape jumătate dintre olandezi (46,9% potrivit Eurostat) preferă să lucreze part-time pentru a avea mai mult timp liber ce poate fi petrecut alături de familie şi prieteni.

    UNICEF a dezvăluit într-un raport din 2013 (cel mai recent de acest fel) că odraslele olandezilor sunt cei mai fericiţi copii din lume şi pe bună dreptate: au un standard de viaţă ridicat şi au parte de atenţia părinţilor. În plus, Olanda se află an de an în top 10 al celor mai fericite ţări din lume (locul 6 pentru anul 2017, iar România ocupă locul 57, în urcare cu 14 locuri).

    La nivel european, 16,5% din populaţia Uniunii Europene (20-64 de ani) lucra în regim de part-time în 2005, iar în 2015 acest procent a crescut la 19%. Totuşi nu se compară cu Olanda, unde aproape jumătate din populaţie lucrează în aceste condiţii, urmată de Austria (27,7%), Germania (26,8%) şi Belgia (24,1%). Femeile au tendinţa să lucreze mai des astfel (31,5% faţă de 8,2% din bărbaţi). De fapt, peste trei sferturi (75,3%) dintre olandeze lucrau în regim part-time în 2015, de departe cel mai mare număr din toate ţările Uniunii Europene.

    Unul dintre motivele pentru care foarte multe femei din Ţara Lalelelor lucrează part time se leagă de faptul că acestea au intrat mai târziu pe piaţa muncii comparativ cu alte ţări. În secolul trecut, graţie statului de ţară neutră, bărbaţii olandezi nu au fost nevoiţi să plece la război, iar locul în fabrici şi uzine să le fie luat de femei, precum s-a întâmplat în multe ţări aflate în conflict. Şi, în plus, un salariu era suficient pentru a duce o viaţă bună, fără să fie nevoie ca şi femeia să muncească.

    În plus, sistemul politic olandez a fost dominat de valorile creştine până în anii 1980, ceea ce însemna că statul acorda ajutoare astfel încât femeile să poată sta acasă cu copii. Treptat, lucrurile s-au schimbat şi femeile au intrat pe piaţa muncii, însă ideea de a sta acasă cu copiii s-a menţinut; astfel, deşi foarte multe femei au început să lucreze, ele au preferat regimul part-time. Ronald Dekker, economist al Universităţii Tilburg, consideră că numărul mare de joburi part-time din Olanda se datorează şi faptului că există foarte multe slujbe diverse şi bine plătite; acest sistem de muncă în alte ţări este considerat inferior unui job cu normă întreagă. Peste 40% din populaţia Amsterdamului lucrează part-time, iar mulţi dintre ei preferă să muncească mai puţin pentru un salariu mai mic, explică prietenul care trăieşte în Amsterdam.

    Pe străzile oraşului am văzut foarte mulţi băieţi pe bicicletă cu cutii mari în spate. Livrau produse pentru servicii precum Foodaria, Deliveroo sau Uber Eats, servicii de livrare de mâncare la domiciliu. Interesant este însă că ei lucrează cum vor şi când vor. Mulţi dintre ei preferă să aibă mai mult timp liber pentru a putea petrece mai mult timp cu copiii şi de multe ori alternează zilele de muncă astfel încât să fie cineva în permanenţă alături de cei mici. Cu toate acestea, îşi respectă programul şi vin la 9 fix; însă imediat cum a trecut de 6 seara, birourile se golesc.

    În aceeaşi idee a muncii cu normă redusă, până şi regele Olandei, Willem-Alexander, pilota de două ori pe lună aeronavele KLM. Regele a recunoscut că timp de două decenii a zburat cu KLM în calitate de copilot. Pasiunea de a pilota îl ajută să se relaxeze şi să se detaşeze de îndatoririle regale.

    Timpul este un factor important pentru fericirea unei persoane. Un studiu publicat în Journal of Consumer Psychology în 2011 arată că există o legătură între nivelul de fericire şi modul cum ne petrecem timpul. Un alt studiu al Universităţii British Columbia arată că oamenii care prioritizează timpul liber în dauna banilor tind să fie mai fericiţi. Potrivit studiilor, cei mai fericiţi oameni au legături sociale puternice şi petrec timp cu partenerii, prietenii şi familia. În plus, munca peste program are un impact negativ asupra sănătăţii angajatului.

    Dar 65% dintre angajaţii români lucrează peste program, petrecând în medie peste program 6,2 ore pe săptămână, potrivit unui studiu realizat de Epson Europe. Cu toate acestea, 91% dintre respondenţii din România sunt în general mulţumiţi de locul lor de muncă şi susţin că echilibrul dintre muncă şi timpul liber este aproape perfect.

    Aşadar, revenind la întrebarea din titlu ”Cum să câştigi mai mult (decât în România) lucrând mai puţin?“, un răspuns ar fi emigrarea în Olanda.

  • Cum să câştigi mai mulţi bani lucrând mai puţin?

    Am fost surprins să aflu că asta nu este o excepţie este o normalitate pentru stilul de viaţă al olandezilor. Aproape jumătate dintre olandezi (46,9% potrivit Eurostat) preferă să lucreze part-time pentru a avea mai mult timp liber ce poate fi petrecut alături de familie şi prieteni.

    UNICEF a dezvăluit într-un raport din 2013 (cel mai recent de acest fel) că odraslele olandezilor sunt cei mai fericiţi copii din lume şi pe bună dreptate: au un standard de viaţă ridicat şi au parte de atenţia părinţilor. În plus, Olanda se află an de an în top 10 al celor mai fericite ţări din lume (locul 6 pentru anul 2017, iar România ocupă locul 57, în urcare cu 14 locuri).

    La nivel european, 16,5% din populaţia Uniunii Europene (20-64 de ani) lucra în regim de part-time în 2005, iar în 2015 acest procent a crescut la 19%. Totuşi nu se compară cu Olanda, unde aproape jumătate din populaţie lucrează în aceste condiţii, urmată de Austria (27,7%), Germania (26,8%) şi Belgia (24,1%). Femeile au tendinţa să lucreze mai des astfel (31,5% faţă de 8,2% din bărbaţi). De fapt, peste trei sferturi (75,3%) dintre olandeze lucrau în regim part-time în 2015, de departe cel mai mare număr din toate ţările Uniunii Europene.

    Unul dintre motivele pentru care foarte multe femei din Ţara Lalelelor lucrează part time se leagă de faptul că acestea au intrat mai târziu pe piaţa muncii comparativ cu alte ţări. În secolul trecut, graţie statului de ţară neutră, bărbaţii olandezi nu au fost nevoiţi să plece la război, iar locul în fabrici şi uzine să le fie luat de femei, precum s-a întâmplat în multe ţări aflate în conflict. Şi, în plus, un salariu era suficient pentru a duce o viaţă bună, fără să fie nevoie ca şi femeia să muncească.

    În plus, sistemul politic olandez a fost dominat de valorile creştine până în anii 1980, ceea ce însemna că statul acorda ajutoare astfel încât femeile să poată sta acasă cu copii. Treptat, lucrurile s-au schimbat şi femeile au intrat pe piaţa muncii, însă ideea de a sta acasă cu copiii s-a menţinut; astfel, deşi foarte multe femei au început să lucreze, ele au preferat regimul part-time. Ronald Dekker, economist al Universităţii Tilburg, consideră că numărul mare de joburi part-time din Olanda se datorează şi faptului că există foarte multe slujbe diverse şi bine plătite; acest sistem de muncă în alte ţări este considerat inferior unui job cu normă întreagă. Peste 40% din populaţia Amsterdamului lucrează part-time, iar mulţi dintre ei preferă să muncească mai puţin pentru un salariu mai mic, explică prietenul care trăieşte în Amsterdam.

    Pe străzile oraşului am văzut foarte mulţi băieţi pe bicicletă cu cutii mari în spate. Livrau produse pentru servicii precum Foodaria, Deliveroo sau Uber Eats, servicii de livrare de mâncare la domiciliu. Interesant este însă că ei lucrează cum vor şi când vor. Mulţi dintre ei preferă să aibă mai mult timp liber pentru a putea petrece mai mult timp cu copiii şi de multe ori alternează zilele de muncă astfel încât să fie cineva în permanenţă alături de cei mici. Cu toate acestea, îşi respectă programul şi vin la 9 fix; însă imediat cum a trecut de 6 seara, birourile se golesc.

    În aceeaşi idee a muncii cu normă redusă, până şi regele Olandei, Willem-Alexander, pilota de două ori pe lună aeronavele KLM. Regele a recunoscut că timp de două decenii a zburat cu KLM în calitate de copilot. Pasiunea de a pilota îl ajută să se relaxeze şi să se detaşeze de îndatoririle regale.

    Timpul este un factor important pentru fericirea unei persoane. Un studiu publicat în Journal of Consumer Psychology în 2011 arată că există o legătură între nivelul de fericire şi modul cum ne petrecem timpul. Un alt studiu al Universităţii British Columbia arată că oamenii care prioritizează timpul liber în dauna banilor tind să fie mai fericiţi. Potrivit studiilor, cei mai fericiţi oameni au legături sociale puternice şi petrec timp cu partenerii, prietenii şi familia. În plus, munca peste program are un impact negativ asupra sănătăţii angajatului.

    Dar 65% dintre angajaţii români lucrează peste program, petrecând în medie peste program 6,2 ore pe săptămână, potrivit unui studiu realizat de Epson Europe. Cu toate acestea, 91% dintre respondenţii din România sunt în general mulţumiţi de locul lor de muncă şi susţin că echilibrul dintre muncă şi timpul liber este aproape perfect.

    Aşadar, revenind la întrebarea din titlu ”Cum să câştigi mai mult (decât în România) lucrând mai puţin?“, un răspuns ar fi emigrarea în Olanda.

  • Vacanţe pentru bugetari pe banii de la stat

    Bugetarii vor primi, începând cu luna iulie, vouchere de vacanţă in valoare de 1.450 de lei, atâta cât este salariul minim pe economie.

    Tichetele se vor acorda doar pentru vacantele petrecute în România, nu şi in afara graniţelor, potrivit unui proiect al Ministerului Mediului aflat in dezbatere publică.

    Proiectul pus în dezbatere publică de Ministerul Turismului prevede că instituţiile şi autorităţile publice ar putea fi obligate să acorde angajaţilor din sistemul public vouchere de vacanţă, de la 1 iulie. Valoarea tichetelor de vacanţă este de maximum şase salarii de bază minime brute pe ţară.

    În proiectul pus în dezbatere de Ministerul Turismului se stabileşte şi un plafon maxim cumulat al comisionului perceput de la angajator şi unitatea afiliată, de către unităţile emitente a voucherelor la maxim 1% din valoarea voucherului de vacanţă, care conţine 3 elementele minime obligatorii, scrie realitatea.net

  • Vacanţe pentru bugetari pe banii de la stat

    Bugetarii vor primi, începând cu luna iulie, vouchere de vacanţă in valoare de 1.450 de lei, atâta cât este salariul minim pe economie.

    Tichetele se vor acorda doar pentru vacantele petrecute în România, nu şi in afara graniţelor, potrivit unui proiect al Ministerului Mediului aflat in dezbatere publică.

    Proiectul pus în dezbatere publică de Ministerul Turismului prevede că instituţiile şi autorităţile publice ar putea fi obligate să acorde angajaţilor din sistemul public vouchere de vacanţă, de la 1 iulie. Valoarea tichetelor de vacanţă este de maximum şase salarii de bază minime brute pe ţară.

    În proiectul pus în dezbatere de Ministerul Turismului se stabileşte şi un plafon maxim cumulat al comisionului perceput de la angajator şi unitatea afiliată, de către unităţile emitente a voucherelor la maxim 1% din valoarea voucherului de vacanţă, care conţine 3 elementele minime obligatorii, scrie realitatea.net

  • LOVITURĂ pentru Ungaria: Parlamentul European a votat în favoarea suspendării drepturilor de vot

    Propunerea comună de rezoluţie a fost depusă de către Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor, Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, grupul Verzilor şi Stânga Unită Europeană (GUE) şi a venit imediat după decizia Ungariei de a aproba o lege controversată privind închiderea Universităţii Central Europene din Budapesta.

    Potrivit documentului, situaţia actuală din Ungaria “reprezintă un risc evident privind încălcarea valorilor europene, care justifică lansarea procedurii pentru Articolul 7”. Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE) va elabora un raport privind situaţia din Ungaria.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro