BusinessMagazin

Tag: pret

  • Întrebarea consumatorului: „A scăzut preţul cerealelor, dar preţul pâinii se menţine ridicat. Cumpărăm pâine în fiecare zi şi una de 800 de grame costă 6 lei. De ce?“

     

    Românii, cei mai mari consumatori de pâine din UE, se întreabă de ce nu scade preţul franzelei pe care o cumpără zilnic, cu toate că grâul s-a ieftinit în ultimul timp. La rândul lor, producătorii spun că au ţinut preţul pâinii jos cât au putut, când grâul era scump, iar ce se întâmplă acum e o gură de oxigen pentru businessul lor. În schimb, comercianţii susţin că „nu se ieftineşte pâinea pentru că merge şi aşa“.

    „Deşi a scăzut preţul cerealelor, preţul produselor care au la bază cereale se menţine totuşi ridicat. Nu putem să nu ne gândim la preţul pâinii. Cumpărăm pâinea în fiecare zi şi vedem fiecare cât costă. O pâine de 800 de grame costă 6 lei. Câtă făină se foloseşte la pâinea aceea? Vă spun eu: 400 de grame de făină, adică 1 kg de grâu (care costă 1,1-1,3 lei – n. red.). Cum ajunge până la 6 lei o pâine? Mi se pare că lucrurile o iau razna“, a spus Ioan Bălan, proprietarul companiei Nalba, ce cultivă cereale în judeţul Tulcea.

    O tonă de grâu era vineri 237 euro (1.185 lei) pe bursa paneuropeană Euronext de la Paris, iar preţul este corelat cu cel din portul Constanţa. Practic, un kilogram de grâu este 1,18 lei, mai mic cu 36% faţă de acum un an, indică datele Euronext. În schimb, pâinea este cu 23% mai mică decât acum un an, conform datelor INS. „La un kilogram de pâine, în tot procesul tehnologic făina reprezintă 80%. Toată lumea zice: câtă făină intră la un kilogram de pâine? E vorba de un întreg proces în care folosim făină. Dacă în momentul de faţă un kilogram de făină e 2 lei, costul cu făina pentru o pâine e 1,6 lei. Pe lângă acesta este costul cu salariile, pe care le creştem în continuare, pentru că nu găsim oameni“, explică Alexandru Toth Ardelean, proprietarul firmei Sandy Impex, care are o fabrică de pâine în Oradea.

    Antreprenorul a adăugat că producătorii au ţinut preţul pâinii jos cât au putut, când grâul era scump, iar ce se întâmplă acum e o reglare a pieţei. „Toate preţurile alimentelor erau sus şi la un moment dat piaţa nu a mai suportat acest lucru, astfel că n-am putut mări atunci preţul pâinii, ca să fie real. Trebuia să creştem cu 0,5 lei kilogramul de pâine, dar consumatorul nu putea să plătească mai mult şi am suportat noi această pierdere. Apoi am mărit preţul pâinii şi s-a ieftinit grâul, dar depinde ce stocuri şi-au făcut procesatorii. Noi am cumpărat grâu până la secerişul următor, în medie, cu 1,6 lei/kg“, a menţionat el.

    Mai mult, în cazul său, cât şi al altor companii din panificaţie, cererea de pâine şi produse de patiserie ori cofetărie pe care le fac a scăzut. Astfel, dacă înainte producea 10 tone de pâine cu 54 de angajaţi la costuri mai mici, acum produce 8 tone de pâine cu aceiaşi angajaţi, dar cu costuri mai mari şi rentabilitatea mai mică. În situaţia aceasta, pentru a menţine rentabilitatea businessului, Toth susţine că fie creşti preţul pâinii, fie reduci din cantitatea de ingrediente, fie foloseşti ingrediente de o calitate mai slabă decât cea din prezent.

    „Părerea mea e că pâinea se poate ieftini cu 0,5 lei/kg, pentru că firmele din panificaţie o duc din ce în ce mai greu, căci cererea a scăzut. După seceriş ar putea să scadă preţul, dacă producătorii de pâine sau de făină cumpără grâu la preţ mai mic. Întrebarea mea e: dacă noi producătorii scădem preţul cu 0,5 lei/kg, câţi dintre retaileri vor scădea la fel?“, a menţionat Alexandru Toth Ardelean.

    Românii consumă anual de 83,7 kg de pâine, iar vânzările în retail au ajuns la 10 mld. lei în 2022, conform datelor Euromonitor. În contextul acesta infla­ţionist, Aurel Popescu, preşedintele ROMPAN, spune că majoritatea populaţiei, mai ales din mediul rural, alege pâinea în funcţie de preţ. Totuşi, comercianţii nu văd o reducere în viitorul apropiat.

    „Nu se ieftineşte pâinea pentru că merge şi aşa. Uleiul se ieftineşte pentru că în piaţă concurenţa este foarte puternică. În cazul pâinii sunt multe brutării, fiecare brutărie şi-a făcut o zonă a ei, şi-a făcut nişte clienţi ai ei, nişte magazine unde trimite în fiecare zi şi are contracte. Nu e concurenţă mare, dacă nu ieftineşti pâinea nu iau de la tine. Nu e ca la ulei, dacă ieftineşte Bunge sau Expur (cei mai mari producători – n. red.), ieftinesc şi eu“, a afirmat Feliciu Paraschiv, proprietar al lanţului de magazine Paco Supermarkets şi vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România.

    Ioan Bălan a mai spus că din cunoştinţele sale, în Germania, Consiliul Concurenţei a început să verifice producătorii pentru a vedea dacă preţurile sunt corelate cu realitatea inflaţionistă. „Şi la noi ar trebui să întrebe lumea: unde duceţi preţurile? La urma urmei, nu ar trebui să-i fie indiferent cuiva că sunt oameni care se gândesc dacă au bani pentru pâinea de mâine“, a subliniat el.

     

     


     

     

  • Semnele unei furtuni imobiliare încep să se adune mai repede ca oricând: Preţul locuinţelor din cea mai mare economie a lumii se prăbuşeşte într-un ritm nemaivăzut în ultima decadă

    Preţurile locuinţelor au scăzut dramatic pe întreg teritoriul SUA, într-un ritm nemaivăzut în ultimii zece ani. În prezent, piaţa imobiliară este împărţită în două tabere, cu preţuri care cresc în nord şi sud, şi cu scăderi dramatice în vest, scrie The Wall Sreet Journal.

    Vânzările de locuinţe au scăzut la nivel naţional în ultimul an, deoarece ratele mai mari la creditele ipotecare au pus presiune asupra cererii pentru locuinţe, iar oferta a fost limitată. Efectul asupra preţurilor locuinţelor a fost mixt, dar numărul locurilor în care preţurile sunt în scădere a crescut. Preţurile au scăzut anual în 31% din cele 221 de zone oraşe supravegheate de autorităţi, procentul fiind cel mai mare din ultimii 11 ani.

    Pieţele din vest care erau deja scumpe sau unde preţurile au crescut cel mai mult în timpul boom-ului imobiliar provocat de pandemie sunt acum cele în care preţurile scad cel mai rapid. În cea mai mare parte a restului Statelor Unite, stocul limitat continuă să ducă la creşterea preţurilor.

    Potrivit rapoartelor, preţul mediu a scăzut la 371.000 de dolari, fiind şi prima scădere de la an la an înregistrată din primul trimestru al anului 2012.

    Preţurile medii au crescut cu peste 10% faţă de anul precedent în 7% din cele 221 de zone metropolitane, o încetinire faţă de trimestrul al patrulea, când 18% din zonele metropolitane au raportat o creştere procentuală de două cifre.

     

     

  • Consiliul Concurenţei spune că acordul între procesatori şi retaileri privind reducerea preţului la lapte nu trebuie să afecteze fermierii „Prin stimularea consumului autohton va creşte cererea”

    Reprezentanţii Consiliului Concurenţei spun că negocierile între retaileri şi procesatori s-au finalizat şi că preţul laptelui înregistrează reduceri, în medie, de 20% în cea mai mare parte a magazinelor.

    „Reducerile de preţ sunt acordate exclusiv de retaileri şi procesatori şi nu trebuie să afecteze fermierii, respectiv preţul laptelui la poarta fermei, ci, dimpotrivă, prin stimularea consumului autohton va creşte cererea, iar producătorii locali vor vinde mai mult”, a spus Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. El adaugă că deşi este un acord voluntar, iar retailerii şi procesatorii nu au o obligaţie legală de a participa, aceştia au aderat în număr mare la iniţiativa Guvernului. În plus, el spune că reducerile la preţul laptelui proaspăt românesc ajung până la 34% în cazul unor sortimente disponibile în magazine.

    Preţul laptelui românesc, atât cel de 1,5% grăsime, cât şi cel de 3,5%, a înregistrat scăderi la rafturile magazinelor încă din primele zile de la intrarea în vigoare a acordului, conform informaţiilor colectate din platforma Monitorul Preţurilor analizate de Consiliul Concurenţei.

    Acordul voluntar între retaileri şi procesatori pentru reducerea preţului pentru laptele proaspăt de consum a fost convenit la întâlnirea premierului Nicolae Ciucă, cu reprezentanţi ai fermierilor, ai procesatorilor din industria alimentară, ai Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România şi ai Asociaţiei Companiilor de Distribuţie de Bunuri din România, pentru o perioadă de şase luni, începând cu data de 1 mai. Acordul vizează reducerea la laptele proaspăt românesc care costa peste 7 lei/litru (fără să fie inclus în vreo promoţie) la data întâlnirii de la Guvern (11 aprilie 2023). Consiliul Concurenţei s-a implicat în acţiunile de implementare a acestui acord pentru a îndruma companiile interesate să participe astfel încât să nu rişte încălcarea regulilor de concurenţă.

    Reprezentanţii Consiliul Concurenţei mai spun şi că instituţia va monitoriza această iniţiativă împreună cu instituţiile responsabile, precum Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), utilizând aplicaţia Monitorul Preţurilor la Alimente, şi va prezenta informaţiile Guvernului care va decide dacă se impun măsuri.

     

     

  • Analiză Storia.ro: cum au evoluat preţurile chiriilor în luna aprilie în principalele oraşe din ţară

    Comparativ cu luna martie, în aprilie s-au înregistrat uşoare creşteri la chiriile apartamentelor de două şi trei camere din principalele oraşe ale ţării, conform celor mai recente date de pe Storia.ro, platforma de imobiliare lansată de OLX. Deşi interesul chiriaşilor a scăzut faţă de cel manifestat în luna martie, acesta rămâne peste cel de anul trecut, românii vizualizând cu 7% mai multe pagini cu anunţuri imobiliare faţă de aprilie 2022. Aceeaşi tendinţă se observă şi în cazul contactărilor, unde utilizatorii au realizat cu 11% mai puţine contactări faţă de luna martie, dar cu 23% mai multe faţă de aceeaşi lună a anului trecut.

    Valoarea chiriilor din Bucureşti în luna aprilie, conform datelor Storia.ro

    În luna aprilie s-au înregistrat stagnări ale preţurilor chiriilor la apartamentele de două camere în toate sectoarele din Bucureşti, însă preţul celorlalte tipuri de apartamente a evoluat diferit. Cea mai mare creştere a preţului mediu se observă la garsonierele din sectorul 5, unde au crescut cu 13% faţă de luna anterioară, de la 266 euro la 300 euro. Cea mai mare scădere, de 20%, se înregistrează tot în sectorul 5, la apartamentele cu patru camere, unde preţul mediu a ajuns de la 808 euro la 650 euro.

    Preţurile medii pentru închirierea unei garsoniere au fost de 300 de euro (în sectoarele 2, 3, 4, 5, 6), excepţie făcând sectorul 1, cu o medie de 390 de euro. Apartamentele cu două camere au avut preţuri medii de închiriere cuprinse între 400 de euro (sectorul 6) şi 600 de euro (sectorul 1), la fel ca în luna martie. Apartamentele de trei camere au avut preţuri medii cuprinse între 490 de euro (în sectorul 6) şi 950 de euro (sectorul 1), iar în categoria apartamentelor de patru camere, preţurile medii pentru închiriere s-au încadrat între 550 de euro (sectorul 6) şi 1900 de euro (sectorul 1).

     

    Cum au evoluat chiriile în alte oraşe mari din ţară, conform datelor Storia.ro

    În luna aprilie, preţurile chiriilor din cele mai mari oraşe din ţară s-au menţinut în general constante, comparativ cu luna anterioară. Cele mai mari scăderi au fost observate în cazul apartamentelor de două camere din Craiova, unde preţul mediu solicitat este cu aproximativ 6% mai mic, dar şi în Constanţa, în cazul garsonierelor, unde preţul mediu a scăzut cu 5%. În acelaşi timp, cele mai mari creşteri de la o lună la alta s-au înregistrat în Arad, la apartamentele de trei camere (13%), dar şi în Constanţa, la apartamentele cu două camere (11%).

    CONSTANŢA

    În Constanţa s-au înregistrat creşteri în cazul apartamentelor cu două camere (11%), de la 450 de euro la 500 de euro, dar şi la apartamentele cu trei camere (9%), unde preţul mediu de închiriere a ajuns la 600 de euro. În cazul garsonierelor, preţul mediu de închiriere a scăzut cu 5%. Remarcăm că, într-un singur an, preţul mediu de închiriere pentru apartamentele cu două camere din Constanţa a crescut cu 43%.

    ARAD

    Preţurile medii pentru chirii au crescut atât în cazul garsonierelor (6%), cat şi în cazul apartamentelor cu două camere (3%) şi al apartamentelor cu trei camere (13%). În luna aprilie, preţul mediu de închiriere pentru garsonierele din Arad a fost de 170 de euro, revenind la valoarea medie din lunile precedente. Costul mediu de închiriere pentru apartamentele cu două camere a fost de 330 de euro, cel mai mare de până acum, iar preţul apartamentelor de trei camere a ajuns la 450 de euro, o creştere semnificativă faţă de luna anterioară (+13%), precum şi faţă de aceeaşi lună a anului trecut (+29%).

     CLUJ-NAPOCA

    În Cluj-Napoca, chiriile medii au rămas constante de la o lună la alta pentru apartamentele cu două şi trei camere, în timp ce preţul mediu de închiriere pentru garsoniere a crescut cu 3% faţă de luna anterioară, de la 320 de euro ajungând la 330 euro.

    BRAŞOV

    Preţul mediu de închiriere pentru apartamentele cu două camere a crescut cu 1% în Braşov, ajungând la 450 de euro/lună, în timp ce garsonierele şi apartamentele cu trei camere au rămas la un preţ mediu de închiriat similar cu cel din luna anterioară.

    TIMIŞOARA

    Comparativ cu luna anterioară, în Timişoara s-au observat creşteri ale preţului mediu de închiriere la apartamentele cu două camere (3%), de la 360 euro la 370 euro, dar şi la apartamentele cu trei camere (2%), de la 400 euro la 410 euro. Preţul mediu de închiriere pentru garsoniere a rămas constant.

    SIBIU

    În Sibiu se observă o stagnare a preţului mediu pentru chirii, la toate categoriile de apartamente.

    IAŞI

    În Iaşi s-a majorat cu 1% preţul mediu al garsonierelor, în timp ce în cazul apartamentelor de două şi trei camere preţul a rămas în general stabil.

    ORADEA

    În Oradea s-a majorat cu 3% preţul mediu al apartamentelor cu două camere, de la 320 de euro la 330 de euro, în timp ce preţul mediu al garsonierelor şi al apartamentelor de trei camere a rămas în general stabil.

    CRAIOVA

    În Craiova s-au înregistrat stagnări în cazul garsonierelor şi apartamentelor cu trei camere, în timp ce preţul mediu al apartamentelor cu două camere a scăzut cu 6%, de la 350 de euro ajungând la 330 de euro.

    Analiza a fost realizată de Storia.ro – platforma de imobiliare lansată de OLX, ca parte din iniţiativa „Drumul inteligent spre acasă”, prin care brandul îşi propune să contribuie la transparentizarea informaţiilor necesare tuturor cumpărătorilor, chiriaşilor, proprietarilor, agenţilor şi dezvoltatorilor, cu scopul de a-i susţine să ia decizii imobiliare corecte, în cunoştinţă de cauză.


     

     

  • Oscilaţii de preţ fără precedent în acest an pe piaţa imobiliară

    Preţurile solicitate pentru apartamentele noi şi vechi disponibile spre vânzare la nivel naţional s-au diminuat cu 0,6% faţă de luna anterioară. Evoluţia preţurilor apartamentelor a fost contrastantă în luna aprilie, în nicio altă lună din acest an nefiind oscilaţii atât de diferite.

    Conform Indicelui Imobiliare.ro, în luna aprilie, preţurile solicitate pentru apartamentele noi şi vechi disponibile spre vânzare la nivel naţional s-au diminuat cu 0,6% faţă de luna anterioară. Valoarea medie de listare pentru o asemenea unitate locativă a ajuns la 1.425 euro pe metru pătrat util (faţă de 1.433 de euro pe metru pătrat la finele lui martie).

    „Evoluţia preţurilor apartamentelor a fost contrastantă în luna aprilie. În nicio altă lună din acest an nu am remarcat oscilaţii atât de diferite. Pe de o parte, am constatat evoluţii de preţ contrastante între cele două segmente vechi şi nou, cu creşteri de până la 2.2% pe segmentul nou din Timişoara, dar şi între oraşe în cadrul aceluiaşi segment, unde se remarcă scăderile de preţ din Bucureşti în opoziţie cu evoluţia din Cluj-Napoca sau Constanţa. Dinamica pieţelor locale a fost diferită, fapt ce se oglindeşte în evoluţia diferită a preţurilor de la un oraş la altul”, spune Daniel Crainic, director de marketing Imobiliare.ro.

    Bucureşti:

    Pe tot parcursul lunii aprilie, apartamentele disponibile spre vânzare în cel mai mare oraş al ţării au cunoscut un uşor declin de -0,5%, de la o medie de 1.507 de euro pe metru pătrat util, până la 1.500 de euro pe metru pătrat. Locuinţele din blocurile vechi s-au depreciat cu 0,7%, de la 1.521 de euro pe metru pătrat la 1.510 de euro pe metru pătrat, în vreme ce media de preţ a unităţilor locative noi a scăzut cu -1,4%, de la 1.452 de euro pe metru pătrat la 1.432 de euro pe metru pătrat.

    Braşov:

    După avansul de 1,5% din martie, Indicele Imobiliare.ro relevă, pentru Braşov, o depreciere în luna aprilie, mai exact -0,4%, de la 1.596 la 1.590 euro pe metru pătrat util. Apartamentele vechi s-au depreciat uşor, cu 0,1%, de la 1.531 la 1.529 de euro pe metru pătrat util. Pe de altă parte, locuinţele nou-construite din Braşov s-au scumpit cu 1,9%, de la 1.857 la 1.892 de euro pe metru pătrat.

    Cluj-Napoca:

    Cluj-Napoca a fost caracterizat, luna trecută, de o evoluţie ascendentă a preţurilor apartamentelor: pretenţiile vânzătorilor s-au majorat, per ansamblu, cu 1%, ajungând la o medie de 2.421 de euro pe metru pătrat util (faţă de 2.396 euro pe metru pătrat la finele lui martie). Valoarea medie a locuinţelor din blocurile vechi a ajuns la 2.400 de euro pe metru pătrat (de la 2.370 de euro pe metru pătrat, reprezentând un plus de 1,3%), în vreme ce pe piaţa rezidenţială nouă a avut loc un avans uşor de 0,1% (de la 2.540 la 2.543 de euro pe metru pătrat).

    Constanţa:

    Respectând scenariul din luna martie, când preţurile apartamentelor disponibile spre vânzare au crescut uşor, în luna aprilie preţurile au crescut cu 0,3%, de la 1.465 la 1.469 de euro pe metru pătrat util. Pe cele două segmente de piaţă analizate au fost consemnate evoluţii diferite: apartamentele vechi s-au scumpit cu 0,6% (de la 1.446 la 1.454 de euro pe metru pătrat), în vreme ce unităţile locative nou-construite au consemnat o depreciere de -2,8%, ajungând să coste 1.580 de euro pe metru pătrat.

    Iaşi:

    Indicele Imobiliare.ro a consemnat în Iaşi o evoluţie pozitivă pe luna aprilie: este vorba despre un plus de 0,5%, de la o medie de 1.369 de euro pe metru pătrat util la 1.376 de euro pe metru pătrat. În ultimele 30 de zile, locuinţele din blocurile vechi ale Iaşiului au consemnat o scădere, de doar -0,4%, de la 1.374 la 1.369 de euro pe metru pătrat. Apartamentele nou-construite, pe de altă parte, s-au scumpit în acest interval cu 2%, de la 1.358 la 1.385 de euro pe metru pătrat.

    Timişoara:

    Deşi în ceea ce priveşte evoluţia valorii medie, vorbim mai degrabă de o stagnare, fiind vorba despre o trecere de la o medie de 1.465 de euro pe metru pătrat util, la 1.464 de euro pe metru pătrat, se remarcă o creştere importantă pe segmentul nou. Cu +2.2% în luna aprilie, Timişoara este oraşul în care preţurile apartamentelor noi au crescut cel mai mult. Cele două segmente de piaţă analizate au fost caracterizate prin evoluţii contrastante: locuinţele vechi s-au ieftinit cu 2 euro pe mp (de la 1.446 la 1.444 de euro pe metru pătrat), în vreme ce unităţile locative nou-construite s-au scumpit de la 1.544 la 1.578 de euro pe metru pătrat.

    Sibiu, Oradea, Craiova, Ploieşti:

    În luna aprilie, aşteptările vânzătorilor de apartamente din Sibiu au ajuns la o medie de 1.425 de euro pe metru pătrat util, ceea ce reprezintă o creştere în cuantum de 1,1% faţă de finele lui martie. Comparativ cu luna aprilie 2022, apartamentele din acest centru regional se situează la o diferenţă de 4,5% (faţă de o valoare de 1.363 euro pe metru pătrat util). În aprilie 2023, comparativ cu luna anterioară, Imobiliare.ro a înregistrat în Oradea un declin al preţurilor apartamentelor, în valoare de 0.4%, preţurile ajungând la o medie de 1.337 de euro pe metru pătrat. În ceea ce priveşte marja de creştere anuală a preţurilor, acest centru regional a înregistrat un avans de 5,3%.

    Pe de altă parte, în Craiova, suma medie solicitată pentru un apartament a scăzut cu -1,1% pe parcursul lunii aprilie (de la 1.474 la 1.458 de euro pe metru pătrat util) şi s-a majorat cu 1,9% la 12 luni (de la 1.431 euro pe metru pătrat util). În cele din urmă, în Ploieşti, apartamentele au atins o medie de 1.062 de euro pe metru pătrat în aprilie 2023, în scădere cu -0,5% faţă de martie (de la 1.067 de euro pe metru pătrat) şi respectiv, în creştere cu 6,2% faţă de aprilie 2022 (când se situau la 1.000 de euro pe metru pătrat).

  • Ce s-a întâmplat cu preţul laptelui după discuţiile Consiliului Concurenţei cu retailerii şi procesatorii

    La începutul lunii mai, un litru de lapte, indiferent de brand sau procentul de grăsime, costă 10 lei într-un magazin Mega Image. În aceeaşi locaţie, în urmă cu trei luni, anumite branduri de lapte săreau de 10-11 lei/litru. Acum, se observă o scădere de preţ la majoritatea produselor, între 5% şi 25% sau chiar mai mare acolo unde există şi o reducere.

    La începutul lunii mai, un litru de lapte, indiferent de brand sau procentul de grăsime, costă 10 lei într-un magazin Mega Image. În aceeaşi locaţie, în urmă cu trei luni, anumite branduri de lapte săreau de 10-11 lei/litru. Acum, se observă o scădere de preţ la majoritatea produselor, între 5% şi 25% sau chiar mai mare acolo unde există şi o reducere.

    Preţul laptelui este un indicator pe care îl urmăreşte fiecare român, în contextul laptele are cea mai mare pondere în consumul net de alimente pe locuitor. În medie, consumul per capita este 3 litri de lapte şi produse din lapte, în echivalent lapte de 3,5% grăsime (exclusiv unt), pe săptămână, conform Institutului Naţional de Statistică.

    Astfel, după o creştere de peste 30% a lapteluli de-a lungul unui an, pentru o parte din populaţie, laptele a cântărit tot mai greu în coşul de cumpărături. De altfel, producătorii susţineau că de la ei laptele crud pleacă, în medie, cu 2 lei/litru, dar până ajungea la raft, costa şi de cinci ori mai mult.

    În acest context, Consiliul Concurenţei a iniţiat o discuţie între toţi actorii din piaţa laptelui pentru a reduce preţul, la care a participat şi premierul Nicolae Ciucă şi la finalul căreia s-a convenit ca preţul laptelui proaspăt de consum să scadă cu cel puţin 20% pentru o perioadă de şase luni, începând de la 1 mai.

    Reducerea de cel puţin 20% a preţului lap­telui la raft se aplică laptelui de pro­ve­nienţă românească care costă peste 7 lei/ litru, fără să fie inclus în vreo promoţie, şi se va împărţi între retaileri (minimum 10%) şi procesatori (minimum 10%).  

    Însă, în realitate, preţul reper de 7 lei, menţionat de Consiliul Concurenţei, rămâne neatins de cele mai vândute trei branduri de lapte (Zuzu, La Dorna, Napolact) chiar şi după aplicarea unei reduceri de 20%. Spre exemplu, ieri, 3 mai, un litru de lapte Zuzu cu 1,5% grăsime costa 7,38 lei şi avea o reducere de 10% (valabilă între 24 aprilie 2023 şi 3 mai 2023). Cu tot cu această reducere, faţă de acum trei luni (1 februarie 2023) preţul era cu 18,5% mai mic, însă nici aşa nu a coborât sub 7 lei/litru.

    Cu alte cuvinte, măsura de a reduce preţul laptelui de peste 7 lei/litru a fost, de fapt, pentru a-l coborî sub pragul de 10 lei. Adică, după negocierile cu retaileri şi procesatorii de lapte, Consiliul Concurenţei a reuşit să ducă preţul laptelui sub 10 lei, dar niciun litru de lapte nu ajunge la 7 lei.

    În magazinul Mega Image, un litru de lapte, fie Olympus, fie Napolact, are acum acelaşi preţ, 9,73 lei, deşi anterior, în urmă cu trei luni, Olympus (cu 3,7% grăsime) costa 11,12 lei şi Napolact (cu 3,5% grăsime) costa 10,24 lei. În cazul Napolact, la cumpărarea a două produse există o reducere de 50% şi preţul per litru ar fi 7,3 lei.

    „Pe parcursul lunii mai vom vedea reduceri substanţiale, la raft, ale preţurilor laptelui proaspăt, având în vedere că retailerii ne-au confirmat participarea la acordul voluntar“, spunea Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, vineri, în data de 28 aprilie. Însă, nicio reducere substanţială, cum este cea de 50% în cazul Napolact, nu duce preţul laptelui sub pragul de 7 lei/litru.

    Ieri, 3 mai, Consiliul Concurenţei a mai anunţat că 18 dintre cei 23 de procesatori, respectiv 78%, participă la acordul voluntar temporar pentru reducerea preţului laptelui, după ce toate marile reţele comerciale au acceptat să participe, precizând că în următoarele zile vom vedea o reaşezare a preţurilor.

    „În următoarele zile vom vedea o reaşezare a preţurilor, pe măsură ce se finalizează renegocierea contractelor, se epuizează stocurile existente. De asemenea, trebuie să ţinem cont de faptul că în cazul în care un anumit sortiment de lapte era în promoţie, deci avea preţul redus deja, nu i se va mai aplica o altă reducere“ a mai spus preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Din informaţiile colectate de Consiliul Concurenţei din platforma Monitorul Preţurilor reiese faptul că în primele două zile de la intrarea in vigoare a acordului, în rafturile magazinelor există deja reduceri ale preţului laptelui românesc, atât pentru cel de 1,5% grăsime cât şi pentru cel de 3,5%. Vineri, 28 aprilie, când a fost anunţată această decizie, un litru de lapte Napolact cu 1,5% grăsime, de exemplu, costa 10,28 lei, iar ieri costa 8,12 lei, cu 25% mai puţin. Faţă de acum trei luni, preţul laptelui, în funcţie de brand, a scăzut cu 5-25%, în funcţie de brand. 

     

  • Tesla majorează preţurile în SUA, China, Japonia şi Canada

    Tesla Inc a majorat preţurile pentru variantele sale Model Y şi Model 3 cu echivalentul a aproximativ 300 de dolari în Statele Unite, China, Japonia şi Canada, după ce a redus preţurile celor mai bine vândute vehicule de la începutul anului, potrivit Reuters.

    Constructorul auto american a majorat cu 250 de dolari preţul de pornire pentru vehiculele electrice Model Y şi Model 3 în SUA, se arată pe site-ul său de internet – a doua oară în mai puţin de două săptămâni, după mai multe creşteri de preţuri în trecut.

    În China, Tesla, condusă de Elon Musk, a majorat preţul pentru variantele cu 2.000 de yuani (289,39 dolari), se arată pe site-ul web.

    Măsura vine după ce compania a înregistrat cea mai mică marjă brută trimestrială din ultimii doi ani şi a ratat estimările pieţei, după ce a redus agresiv preţurile pentru a stimula cererea şi a respinge concurenţa în creştere.

    Tesla a redus preţurile la nivel global începând din ianuarie pe numeroase pieţe din întreaga lume pentru a rămâne în faţa concurenţilor americani tradiţionali, precum Ford Motor, în timp ce se străduieşte să ajungă din urmă producătorii auto chinezi precum BYD Co Ltd pe cea de-a doua piaţă ca mărime.

    Până acum, compania a reuşit să se menţină în faţa marilor producători auto americani şi japonezi care fac incursiuni în domeniul vehiculelor electrice prin reducerea preţurilor de vânzare, dar producătorii auto chinezi încep să preia conducerea pe această piaţă şi pe altele cu oferte şi mai ieftine.

    Directorul executiv Elon Musk a semnalat luna trecută că producătorul de vehicule electrice va acorda prioritate creşterii vânzărilor în faţa profitului, în condiţiile unei economii slabe.

    În Canada, producătorul auto a majorat preţurile crossoverului său performant Model 3 şi Model Y cu 300 de dolari fiecare. În Japonia, preţurile pentru Model 3 entry-level au fost majorate cu 37.000 de yeni (269,01 dolari)

  • Guvernul american a cerut unor bănci, precum JPMorgan Chase, Bank of America, să depună oferte pentru First Republic, instituţie de credit care anul acesta are o prăbuşire de 97% a preţului acţiunilor pe Wall Street

    Guvernul american a cerut JPMorgan, PNC şi alte câtorva grupuri financiare, inclusiv firme de investiţii nebancare, să liciteze pentru întreaga sau o parte din First Republic, în timp ce autorităţile de reglementare americane încearcă să determine cât ar costa preluarea creditorului californian aflat în dificultate, scrie publicaţia britanică Financial Times.

    Ofertele trebuie depuse până duminică după-amiază, într-o măsură care, speră autorităţile, va calma pieţele şi va pune capăt unei perioade de incertitudine pentru creditorii regionali, notează CNBC.

    În ultimele 24 de ore, a devenit clar atât pentru First Republic, cât şi pentru guvern că stabilizarea băncii va necesita aproape sigur preluarea acesteia de către Federal Deposit Insurance Corporation, au declarat patru persoane informate despre situaţie.

    Acţiunile First Republic au pierdut peste 97% din valoarea lor în acest an, fiind trase în jos de îngrijorările legate de pierderile pe hârtie ale portofoliului său de credite ipotecare şi ale altor active, precum şi de ieşirile masive de depozite după prăbuşirea pe 10 martie a Silicon Valley Bank.

    Agenţia americană de ştiri Bloomberg notează că autoritatea de reglementare a contactat unele bănci la sfârşitul zilei de joi, solicitând indicaţii de interes, inclusiv un preţ propus şi un cost estimat pentru fondul de asigurare a depozitelor al agenţiei. Pe baza propunerilor primite vineri, autoritatea de reglementare a invitat unele dintre aceste firme şi altele la următoarea etapă a procesului de licitaţie.

    Procesul de licitaţie demarat de autorităţile de reglementare – după săptămâni de discuţii nereuşite între bănci şi consilierii acestora – ar putea deschide calea pentru o vânzare mai ordonată a First Republic decât licitaţiile prelungite care au urmat falimentelor Silicon Valley Bank şi Signature Bank luna trecută. Scăderea acţiunilor – lăsând compania cu o valoare de piaţă de 650 de milioane de dolari – a făcut ca o astfel de preluare să fie cel puţin oarecum mai fezabilă.

    Potenţialii ofertanţi au primit acces digital la o cameră de date cu informaţii extinse despre împrumuturile şi alte active ale First Republic, potrivit a două surse familiare cu procesul. O serie de firme de investiţii au primit, de asemenea, acces la date şi au fost încurajate să prezinte oferte, scrie FT.

    Băncilor şi altor persoane li s-a spus că sunt binevenite ofertele care ar include preluarea First Republic în administrare judiciară şi că o ofertă câştigătoare va include probabil o anumită asistenţă din partea fondului de asigurare al FDIC. Ofertanţilor li s-a dat termen până duminică pentru a depune oferte ferme.

    Guggenheim consiliază FDIC cu privire la acest proces, potrivit unor persoane familiarizate cu această chestiune.

    JPMorgan, care a condus un efort anterior de stabilizare a First Republic prin convocarea unui grup de 11 bănci pentru a plasa depozite de 30 de miliarde de dolari în creditor, pregăteşte în prezent o ofertă pentru o tranzacţie post-rezoluţie, au declarat trei persoane informate despre situaţie. JPMorgan şi PNC au refuzat să comenteze.

    Nu este clar câte alte bănci vor depune oferte sau dacă FDIC va considera vreuna dintre oferte acceptabilă. Atunci când SVB a dat faliment, alţi creditori au refuzat iniţial să liciteze, iar FDIC a înfiinţat o bancă-punte pentru a le oferi clienţilor săi acces la banii lor.

    FDIC a declarat: “Nu putem comenta sau confirma rapoartele potrivit cărora licităm o bancă deschisă şi operaţională”.

    Dacă First Republic, cu sediul în San Francisco, va fi preluată de FDIC, aceasta se va număra printre cele mai mari falimente bancare din istoria SUA, alături de Washington Mutual în 2008 şi SVB.

    Modelul de afaceri al First Republic, care constă în utilizarea depozitelor cu costuri reduse pentru a finanţa creditele ipotecare ieftine, a fost presat de creşterea ratelor dobânzilor. Aceasta a dezvăluit luni că clienţii au retras peste 100 de miliarde de dolari în depozite, în condiţiile în care au crescut îngrijorările cu privire la băncile regionale în urma prăbuşirii SVB.

     

  • Ce spune Artesana, un mic producător de lactate, despre intenţia Guvernului de a reduce preţul laptelui la raft cu 20%: preţurile oricum au început să scadă. Autorităţile trebuie să asigure o stabilitate a sectorului

    Daniel Donici, fondator al producătorului lactatelor Artesana, care deţine o unitate de producţie în judeţul Galaţi, spune că preţurile produselor lactate s-au redus în ultima perioadă ca urmare a scăderii preţurilor la laptele materie primă astfel că Guvernul trebuia să cheme la masa discuţiilor reprezentanţii retailerilor şi ai procesatorilor atunci când preţurile erau foarte mari.

    Declaraţia vine în contextul în care Consiliul Concurenţei a anunţat astăzi că a început discuţiile cu retailerii şi procesatorii care intenţionează să facă parte din acordul voluntar pentru reducerea cu minim 20% a preţului laptelui de consum. Această reducere se va aplica laptelui de provenienţă românească care costă în prezent peste 7 lei/litru şi se va împărţi între retaileri (minimum 10%) şi procesatori (minimum 10%), conform anunţului. Discuţia vine în contextul în care preţul la raft la laptele de consum a ajuns şi la 12 lei/litru, în timp ce fermierii încasează chiar şi sub 2 lei pe litru.

    “În contextul războiului, al creşterii costurilor cu energia, al cerealelor, preţurile produselor lactate s-au mărit foarte mult, dar atunci când preţurile erau foarte mari trebuia să se organizeze o întânire cu procesatorii şi retailerii pentru a vedea ce se poate face. Preţurile oricum scad pentru că este vorba de echilibru cerere-ofertă, dar mecanismul funcţionează destul de greu. Noi a trebuit să suportăm în companie toate creşterile de costuri imediat, dar la raft aceste creşteri s-au văzut mult mai târziu. Noi suntem singurii (procesatorii n-red.) care am pierdut din întreg lanţul. E bine că se consultă cu retailerii şi procesatorii, dar nu este în regulă să impui un preţ. Problema este că doar reacţionăm, nu suntem proactivi niciodată”, a spus Daniel Donici pentru ZF.

    El explică faptul că primăvara preţul laptelui scade în general pentru că există un flux mare de lapte pe piaţă şi că în toată Europa au fost majorări de preţuri. Însă, antreprenorul a observat că în alte ţări preţurile s-au stabilizat mult mai repede.

    “Facem apel la autorităţi să elaboreze o strategie coerentă prin care să se asigure o stabilitate a sectorului de lapte, pornind de la infrastructura agricolă (pentru irigaţii), subvenţiile pentru fermieri, facilităţi pentru procesatori, şi reguli pentru retaileri (privind accesul producătorilor la raft), astfel încât tot sectorul să fie competitiv în UE”, a completat managerul. Artesana este o companie cu o cifră de afaceri anuală de 5 milioane de euro. Pentru laptele materie primă compania colaborează cu fermieri din zonă. 

  • Care este orasul unde preţul mediu al unui apartament nou a ajuns la peste un milion de dolari

    Preţul mediu de vânzare pentru apartamentele nou-construite în zona metropolitană Tokyo din Japonia a urcat la 143,6 milioane de yeni (1,07 milioane de dolari) în martie, depăşind pentru prima dată pragul de 100 de milioane de yeni, potrivit datelor publicate marţi.

    Preţul, care a crescut de peste două ori faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi este cel mai ridicat de când a început studiul în 1973, a fost susţinut de vânzările de apartamente ultra-exclusiviste din centrul oraşului Tokyo, a transmis Real Estate Economic Institute.
    Din cele 2.439 de unităţi care au fost scoase pe piaţă în martie, 9,1% dintre ele au fost vândute în aceeaşi zi, arată datele institutului, potrivit agenţiei Reuters.

    Discrepanţe uriaşe între Tokyo şi mediul rural
    Reducerea şi îmbătrânirea populaţiei Japoniei şi migraţia tinerilor către capitală au afectat în mod disproporţionat regiunile de dincolo de Tokyo, Osaka şi alte câteva oraşe mari.

    Multe oraşe şi sate au fost golite, iar afacerile lor au rămas fără clienţi şi fără personal disponibil. Se estimează că numărul de locuinţe goale din Japonia, locuinţe care adesea zac în mod deliberat nerevendicate de moştenitori, va ajunge la aproximativ 10 milioane în 2023.

    În acelaşi timp, statutul oraşului Tokyo ca principal magnet pentru activitatea economică şi migraţie a crescut. În 2021, în pofida încetinirii cauzate de pandemie şi de presupusa nouă popularitate a muncii la distanţă, preţul mediu al chiriilor în Tokyo, a depăşit vârful stabilit la apogeul bulei imobiliare din Japonia, în 1989.