Arabia Saudită se pregăteşte să vândă acţiuni ale Saudi Aramco, cea mai mare companie petrolieră din lume deţinută de stat şi care are venituri de peste un miliard de dolari pe zi, potrivit datelor Forbes.
“Aceasta va fi cea mai transparentă companiei petrolieră listată pe bursă din toate timpurile”, spune Khalid al-Falih, ministerul energiei din Arabia Saudită, într-un interviu acordat pentru Financial Times.
Oficialii din Arabia Saudită susţin că au în jur de 260 de miliarde de barili care conţin rezerve de petrol. Cu toate acestea, rezervele estimate au rămas o sursă de intrigi atât pentru directorii din domeniul energiei cât şi pentru investitorii care nu au fost în măsură să verifice cifrele Guvernului.
Speculaţii privind informaţiile detaliate care s-ar fi dat investitorilor despre rezervele ţării, deţinute de compania petrolieră a statului, s-au intensificat din luna ianuarie, când Arabia Saudită a anunţat că urmăreşte o cotă de piaţă a Saudi Aramco ca parte a unei mişcări de diversificare a economiei dependente de petrol.
Pentru ca reforma economică a Arabiei Saudite să prezinte credibilitate, observatorii industriei spun că este o nevoie urgentă de transparenţă în modul în care finanţările guvernului sunt acordate şi distribuite.
Cu toate acestea, rezervele ţării nu vor face parte din vânzări, iar statul va avea drept asupra managementului lor.
Saudi Aramco, fondată în 1933, este o companie lider pe piaţa petrolului şi gazelor naturale cu sediul în Dhahran. Saudi Aramco gestionează rezervele convenţionale de ţiţei de 261,1 miliarde de barili. Producţia lor medie zilnică brută este de 10,2 milioane de barili, şi, de asemenea, administrează rezervelor de gaze naturale de 297,6 trilioane picioare cubice standard (SCF).
Problema schimbărilor climatice devine din ce în ce mai presantă pentru state, care se angajeză să reducă emisiile de dioxid de carbon, inclusiv prin reducerea consumului de combustili fosili. Saudiţii sunt conştienţi de acest lucru, iar o scădere pe term lung a cererii de ţiţei ar crea dificultăţi pentru o ţară care are de finanţat un deficit bugetar de 87 mld. dolari SUA, aproximativ 10,8% din PIB-ul Arabiei Saudite.
“De ce te-ai lista când singurul tău activ important este la cel mai scăzut nivel din 2003?”, a declarat Andrew Logan, director la Ceres, o organizaţie americană care militează pentru adoptarea de către corporaţii a unor practici sustenabile de business. Logan este de părere că saudiţii îşi dau seama că epoca petrolului este aproape de sfârşit şi vor să îşi capitalizeze unicul activ în cazul în care petrolul şi-ar pierde din importanţtă.
Nu numai organizaţiile ecologiste precum Ceres văd riscuri în legătură cu resursele natural ale Arabiei Saudite. Fadel Gheit, un cunoscut observator al industriei şi în prezent analist la Oppenheimer & Co, consideră că pe termen lung eforturile de prevenire ale schimbărilor climatice îi fac pe saudiţi să fie pregătiţi pentru o lungă perioadă de preţuri mici ale barilului de petrol.
Acordul semnat la Paris în luna decembrie, inclusive de către Arabia Saudită, care doreşte să limiteze emisiile de dioxid de carbon îşi propune şi reducerea consumului de combustibili fosili precum cărbune, petrol şi gaz.
Conform unui raport al Grupului interguvernamental de experţi în evoluţia climei(IPCC), pentru a avea o şansă de 50% de a reduce creşterea temperaturiile la nivel global la 2 grade Celsius, peste două treimi din rezervele de petrol ale planetei ar trebui să rămână neexploatate. La nivelul actual al emisiilor, lumea îşi poate permite să consume petrol doar pentru următorii 20 de ani.
Andrew Logan de la Ceres consideră că Arabia Saudită nu doreşte să rămână cu uriaşele sale rezerve în momentul în care petrolul nu ar mai fi relevant pentru economia globală, iar Fadel Gheit estimeză că 90% din valoarea companiei saudite provine din rezervele sale.
Însă James Leaton, analist la Carbon Tracker Initiative, crede că saudiţii vor rezista pe piaţă în ciuda unor condiţii adverse.
Leaton este de părere că pentru a atinge ţinta de reducere stabilită la Paris doar 7% din proiectele companiei vor trebui suspendate, echivalent cu o reducere a investiţiilor de capital cu 12 mld. dolari. Proiectele care vor suferi cel mai mult vor fi cele din nisipuri petroliere, off-shore sau din zona arctică, a adăugat analistul.
El vede şi nevoia finanţării deficitului bugetar ridicat al monarhiei ca unul din motivele din spatele unei posibile vânzari de acţiuni ale Aramco.
În plus, Leaton crede că politica saudiţilor de a creşte producţia cu scopul eliminării competitorilor săi nord-americani de pe piaţă vine în conflict cu intenţia saudiţilor de îşi vinde compania petrolieră.
Şi Mohammed bin Salman, unul prinţii moştenitori ai Arabiei Saudite, este conştient de nevoia ţării sale de a îşi diversifica economia. Într-un interviu pentru The Economist, a declart că vede mineritul şi turismul religios ca domenii cu potenţial de creştere. Regatul din Orientul Mijlociu a încercat să îşi dezvolte rezervele de gaze natural şi a investit în tehnologiile solare.