Tag: potential

  • Războiul gazelor de şist: între profiturile de miliarde de euro şi oamenii cu benzen în sânge

    MEMORABILĂ ESTE EXPRIMAREA FOSTULUI ŞI ACTUALULUI MINISTRU AL ECONOMIEI, Varujan Vosganian, din 2006: „Anul 2007 este anul energiei”. Ei bine, nu prea a fost. Şi nici ceilalţi ani care au urmat, pentru că niciunul dintre marile proiecte anunţate nu s-a concretizat. Dar România are, în continuare, potenţial. Acum, vedeta potenţială este gazul de şist. Pe care însă premierul Victor Ponta spune că îl lasă unui „guvern mai înţelept” decât al lui să-l scoată din adâncuri şi să-l ofere naţiunii. Asta dacă nu cumva e doar pasărea răspunderii.

    La începutul acestei luni am avut ocazia să merg în SUA, într-o deplasare al cărei scop a fost documentarea direct de la sursă în privinţa producţiei gazelor de şist. Am văzut şi punctul de vedere al guvernului american şi părerea organizaţiilor care cer nu neapărat interzicerea exploatării acestor resurse, ci efectuarea ei într-un mod mai atent cu mediul şi cu nevoile cetăţenilor. Am stat de vorbă şi cu oameni simpli, a căror viaţă este direct influenţată de această industrie. Acest text nu are cum să-şi propună să dea verdicte, ci doar să pună faţă în faţă beneficiile şi efectele neplăcute ale acestei industrii care „este aici şi va rămâne aici pentru decenii”.

    Subiectul gazelor de şist este relativ nou pentru România, deşi sunt specialişti care susţin că n-ar trebui să ne mirăm prea tare, întrucât Romgaz sau Petrom fac asta de mult timp. La fel ca în alte cazuri, România, sau cel puţin o mare parte a cetăţenilor săi, a aflat de gazele de şist de la străini. Mai exact, de la compania americană Chevron, care anunţa, în 2011, că este interesată de afaceri în România şi Polonia în domeniul gazelor de şist.

    Potrivit socotelilor de atunci ale americanilor de la Chevron, explorarea acestor resurse trebuia să înceapă în 2012. Perspectiva sau fie şi numai posibilitatea ca România, odată descoperite rezerve de gaze de şist, să reducă sau chiar să elimine nevoia de a importa gaze naturale din Rusia, la preţuri nu tocmai prietenoase, a picat la ţanc pentru un guvern care se pregătea deja pentru alegerile din 2012 şi care nu stătea tocmai bine în sondaje. Mai ales că românii vibrează într-un mod special la orice are legătură nu neapărat cu gazele (foarte mulţi nici măcar nu sunt racordaţi la conducte), ci cu Rusia. Potrivit Ziarului Financiar, factura energetică pe care România o achită ruşilor de la Gazprom an de an se ridică la peste un miliard de dolari. În ultimii opt ani, firmele din România au plătit intermediarilor care aduc gazele ruseşti, WIEE şi Imex Oil, peste zece miliarde de dolari.

    CU MAXIMĂ RESPONSABILITATE. Ideea explorării şi exploatării gazelor de şist a fost privită diferit de decidenţii politici din România. Guvernul s-a arătat dispus să permită Chevron să facă prospecţiunile necesare pentru a găsi un răspuns la întrebarea dacă România are sau nu astfel de rezerve. În martie 2011, în prima sa referire publică la gazele de şist, preşedintele Traian Băsescu, la acea dată încă jucător activ pe toate fronturile, şi-a exprimat în Parlament, în felul propriu, opinia depre subiect: „Se manifestă interese ca România să devină tot mai dependentă energetic„.

    Scurt, impersonal şi cu suficientă doză de mister, ca-n filmele de spionaj. „Eu vă cer să priviţi cu maximă responsabilitate nevoia României de a-şi creşte consistent capacitatea de a produce energie atât nucleară, energie din Marea Neagră, cât şi energie din gaze de şist, dacă într-adevăr avem resurse„, a spus atunci preşedintele. Desigur, ca la orice proiect de amploare, nu au lipsit disputele, cu culorile locale aferente. Acuzaţii, mitinguri, intervenţii clericale. PSD, pe atunci în opoziţie, a criticat ideea explorării şi exploatării gazelor de şist. La schimb, premierul vremii, Mihai Răzvan Ungureanu, acuza guvernul PSD că a acordat concesiunea perimetrului din Bârlad fără consultare publică, în 2004. Chevron deţine în România un perimetru de explorare/exploatare la Bârlad, cumpărat în toamna anului 2010 de la firma Regal Petroleum, cu 25 milioane dolari, fără taxe, şi alte trei acorduri petroliere la malul mării, în Vama Veche, Adamclisi şi Costineşti, care au intrat în vigoare în martie anul trecut. Anexele aferente celor trei acorduri au fost clasificate.

  • Niciun potenţial investitor nu a cumpărat caietul de sarcini pentru privatizarea Poştei Române

     “Până în acest moment nu a fost niciun investitor”, a spus Smeeianu.

    Potenţialii investitori interesaţi să participe la privatizarea Poştei au solicitat prelungirea perioadei de depunere a ofertelor neangajante, după ce ANAF a calculat, în urma unui control, noi datorii fiscale, de 107 milioane lei (25 milioane euro).

    “ANAF a identificat noi datorii fiscale, de 107 miliioane de lei, aferente perioadei 2003-2012. Controlul a fost efectuat la cererea Ministerului pentru Societatea Informaţională”, au declarat agenţiei MEDIAFAX, săptămâna trecută, surse din companie.

    În total, compania are în prezent obligaţii fiscale ce depăşesc 240 milioane de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PDL: Antonescu e în conflict de interese – preşedinte al comisiei de revizuire şi potenţial candidat

     Valeria Schelean, care este şi secretar executiv al PDL, a precizat, după şedinţa BPN al partidului, că Parlamentul se află într-un conflict de interese în privinţa procedurii de revizuire a Constituţiei, deoarece este “în situaţia ingrată” de a se pronunţa în privinţa referendumului din 2009, care prevede reducerea numărului parlamentarilor şi Parlament unicameral.

    Schelean a adăugat că şi preşedintele Comisiei de revizuire a Constituţiei, liderul PNL Crin Antonescu, este în conflict de interese, deoarece este un potenţial candidat la alegerile prezidenţiale şi face parte din această comisie care va discuta şi atribuţiile preşedintelui.

    Ea a mai spus că procedura de revizuire a Constituţiei nu respectă dispoziţiile legii fundamentale, care stipulează că o pătrime din numărul deputaţilor şi senatorilor trebuiau să iniţieze o propunere concretă de revizuire a Constituţiei care să fi obţinut avizul Consiliului Legislativ şi acordul constituţional din partea Curţii Constituţionale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ambasadorul Harris, de Ziua Internaţională a Romilor: Copiii din Ferentari au potenţial

     “Unul dintre motivele pentru care îi consider pe aceşti copii ca fiind o sursă de inspiraţie este că ei dovedesc că pot avea succes împotriva tuturor şanselor. Ei trăiesc în una dintre cele mai dezavantajate zone ale Bucureştiului, trebuie să facă faţă la tot felul de provocări cu care cei mai mulţi dintre copii nu se întâlnesc, suferă din cauza sărăciei şi discriminării. Cu toate acestea, ei sunt încrezători, determinaţi, plini de energie, talent şi potenţial”, afirmă ambasadorul Harris.

    El aminteşte că îi cunoaşte pe copiii de la Şcoala 136 din acest cartier, alături de care a participat la mai multe evenimente, cum ar fi o petrecere de stradă în iulie 2011 pentru promovarea Olimpiadei de la Londra, un festival sportiv şi al dansului în 2012, cu ocazia deschiderii Jocurilor Paralimpice, precum şi Ziua Ştafetei, în noiembrie anul trecut, când o fetiţă romă a preluat sarcinile sale de ambasador timp de o zi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Chinezii de la TP-Link deschid birou şi centru logistic pentru Europa de Sud-Est în România

    “România este a doua cea mai importantă piaţă după vânzările de echipamente de reţea din Europa de Est, după Polonia şi a cincea la nivel global în funcţie de viteza de internet. Astfel, decizia deschiderii unui birou local şi a unui centru logistic aici se datorează atât potenţialului de dezvoltare pe care piaţa locală îl are, cât şi poziţiei geografice care facilitează interacţiunea cu distribuitorii şi clienţii noştri din regiune. în plus, piaţa a ajuns la maturitate, iar conectarea la internet şi accesul rapid la informaţii au devenit servicii disponibile pentru marea parte a populaţiei”, a declarat Hermes Song, directorul general al TP-Link România.

    Pentru această investiţie au fost analizate mai multe ţări din regiune, după mai multe criterii precum mărimea pieţei, potenţialul de ceştere sau acesibilitatea în regiune, explică Bogdan Mihalcea, directorul de vânzări al companiei.

    Pentru primul an de funcţionare a depozitului regional, TP-Link estimează livrări de cel puţin 1,5 milioane de unităţi, dintre care aproximativ 35% vor fi destinate pieţei locale. În prezent, 80% din vânzările producătorului chinez în România sunt reprezentate de routere wireless, segment unde compania deţine o cotă de piaţă estimată la 55%. Prin deschiderea biroului local, TP-Link urmăreşte consolidarea poziţiei prin dublarea cotei faţă de următorul competitor, dar şi diversificarea vânzărilor şi abordarea mai consistentă a segmentului de clienţi SoHo şi IMM-uri, categorie care va genera anul acesta aproximativ 20% din vânzări. “Cifrele exacte de vânzări nu sunt disponibile, având în vedere că sunt realizate de distribuitori. Cifra de afaceri ar trebui să crească anul acesta cu 40% odată cu deschiderea biroului de la Bucureşti. Ca volum, vânzările TP-Linkau crescut anul trecut cu 30%, iar prin deschiderea biroului local, anticipăm o creştere cu 50% a livrărilor”, a mai spus Mihalcea.

    Distribuitorii companiei pe plan local sunt Network One Distribution, Mondo Plast şi Royal Computers, acesta din urmă fiind şi cel mai mare. Printre produsele TP-Link disponibile în România se numără routerele şi routerele wireless, switch-urile pentru SoHo/IMM-uri, ADSL, camerele IP, adaptoarele powerline, serverele de imprimare, convertoarele media şi adaptoarele de reţea. Routerele wireless care generează aproximativ 80% din cifrele de vânzări ale TP-Link în România, însă pentru 2013 este anticipată o triplare a vânzărilor de switch-uri.

    Pe termen mediu, unul dintre obiectivele companiei este atragerea a cel puţin un client ISP sau telecom. “În contextul diversificării portofoliului de clienţi, avem în vedere investiţii atât în servicii de suport pentru clienţii finali prin intermediul unui call-center, dar şi traininguri şi programe online de suport pentru clienţii companii. De asemenea, vom acorda asistenţă partenerilor de distribuţie şi clienţilor în implementarea proiectelor”, potrivit lui Mihalcea.

    În 2012, piaţa locală de echipamente de reţea pentru segmentul consumer şi SoHo s-a cifrat la 20 de milioane de dolari, din care 15 milioane de dolari au reprezentat vânzările de echipamente wireless routing, potrivit estimărilor companiei. Pentru anul în curs, TP-Link anticipează o creştere moderată a pieţei, de aproximativ 10%. Pe segmentul switch-urilor, estimarea vânzărilor la nivelul întregii pieţe este dificil de făcut având în vedere multitudinea jucătorilor şi complexitatea canalelor, dar compania apreciază că este vorba de aproximativ 50 de milioane de dolari doar pentru segmentul de clienţi IMM-uri. 

    “În segmentul switch-urilor ne aşteptăm la o triplare a livrărilor faţă de anul trecut în contextul lansării unei noi game de produse pentru SoHo. Pe zona de routere, ne propunem o creştere de minim 35% a livrărilor şi mizăm, de asemenea, pe un avans al vânzărilor de echipamente de supraveghere prin IP, dar şi adaptoare powerline, segmente de produs cu mare potenţial de creştere”, a mai declarat Bogdan Mihalcea.

     

  • Reprezentant Thomas Cook: Din cauza imaginii negative, România atrage străinii doar cu preţuri mici

    “Noi avem şanse doar ca destinaţie ieftină, din cauza imaginii negative pe care o avem. În România vin turişti străini cu venituri medii şi mici”, a spus Mărginean. El a adus anul trecut pe litoral, prin Thomas Cook Neckermann, peste 5.600 de turişti străini, dintre care 60% au fost germani, iar restul polonezi. În acelaşi timp, TUI nu a reuşit să aducă mai mult de 1.000 de străini la Marea Neagră, iar rezultatele nesatisfăcătoare l-au făcut pe turoperatorul german să scoată litoralul românesc din cataloagele sale. Litoralul a apărut însă în această toamnă pe două pagini din catalogul Thomas Cook pentru piaţa germană, dar şi în cel care va fi promovat în Polonia.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Ce vor clientii cu bani

    “Definitia bogatiei se schimba”, este concluzia la care a ajuns Martin Raymond, Strategy and Insight Director al companiei de cercetare The Future Laboratory, care a prezentat saptamana trecuta, in cadrul unei conferinte organizate de MasterCard la Lisabona (Portugalia) si in fata a 140 de reprezentanti ai industriei bancare europene, un studiu inedit despre atitudinea de consum si comportamentul uneia dintre cele mai dorite categorii de clienti din portofoliul oricarei companii.

    Desi isi permit cu usurinta luxul, noii imbogatiti ai Europei (“nouveaux riches”, “new mass affluent” sau “noua clasa de mijloc”) sunt printre cei mai atenti, pretentiosi si atipici clienti atunci cand vine vorba despre modul in care aleg sa isi cheltuiasca banii, arata Martin Raymond, Sansele sunt aproape nule daca incerci sa-i vinzi o masina luxoasa, gen Lamborghini sau Ferrari, unui francez avut sau daca incerci sa il faci pe un britanic din clasa celor cu venituri peste medie sa isi petreaca vacanta intr-o destinatie extravaganta. “Pentru cei ce stiu sa o interpreteze corect, aceasta stare de fapt e o sursa imensa de oportunitati de castig”, spune Raymond. Care sunt preferintele de consum ale acestui tip de client, prin ce e el mai altfel decat clasicul bogatas cu milioane de euro in cont si cum trebuie el tratat pentru a deveni dintr-un client greu de multumit o sursa aparte de venituri?

    In medie, un client din categoria “new mass affluent” (o terminologie tot mai des intalnita si in discursul companiilor romanesti, intr-o traducere aproximativa desemnandu-i pe noii imbogatiti) castiga anual in jur de 50.000 de euro. In Rusia, ca exponenta a economiilor tinere inclusa in studiul realizat la solicitarea MasterCard, cu o clasa a oamenilor cu bani ce creste “cel mai puternic din intreaga regiune analizata”, potrivit lui Raymond, veniturile anuale ale acestui tip de client sunt ceva mai reduse decat in vestul Europei – intre 30.000 si 50.000 de euro. Ca profil social, acesti clienti au varste medii cuprinse intre 35 si 55 de ani, sunt in proportie de 80% absolventi de studii superioare si muncesc. Studiul a fost realizat pe un esantion de 3.500 de persoane din aceasta categorie, din Marea Britanie, Germania, Franta, Italia, Rusia si Irlanda.

    Mai aproape de Romania, si in regiunea central si est-europeana “exista fara doar si poate tot mai multi oameni care ajung sa se incadreze in aceasta categorie de venituri, chiar daca nu exista un istoric suficient de indelungat pentru a putea crea un profil”, comenteaza pentru BUSINESS Magazin Jorn Lambert, group head, commercial & consumer products al MasterCard Europe. “Pana nu de mult am privit economiile est-europene ca fiind formate doar din oameni foarte bogati sau foarte saraci, insa in ultimii doi ani lucrurile s-au schimbat mult”. Lucru sesizat, de altfel, si de numeroase companii romanesti, care incep sa includa in oferte produse special concepute pentru “noua clasa de mijloc”. Pentru a da doar cateva exemple, aici se incadreaza cardul de credit lansat de ABN Amro sau serviciile de private banking ale Raiffeisen (si nu doar) adresate clientilor cu peste 40.000 de euro in cont.

    La nivel mondial, o estimare aproximativa incadreaza in aceasta categorie de clienti cateva zeci de milioane de persoane, adauga Raymond, dand exemplu Marea Britanie, cu circa 4-5 milioane, si Franta, cu circa 2 milioane de persoane. Mai putin numerosi decat clientii de masa si nici pe departe la fel de puternici precum cei cu (zeci de) milioane de euro in conturi, aceasta categorie de clienti este extrem de importanta nu doar datorita puterii ridicate de cumparare, ci si pentru ca, arata studiul MasterCard, “sunt cei care provoaca schimbari esentiale in atitudinea fata de consum in toate tarile”.

    Prin ce isi pun ei amprenta? In primul rand, dat fiind ca si-au construit averile intr-o perioada de puternica crestere economica si fara crize majore, acesti clienti au un stil de viata aparte si – pe masura – cerinte foarte ridicate. Desi isi permit sa cheltuie cu usurinta sume peste medie, ei sunt si printre cei mai mari “vanatori” de afaceri bune. Majoritatea celor intervievati (46,5%) spun ca analizeaza cu mare atentie toate optiunile si preturile atunci cand isi propun sa faca o achizitie. Internetul, magazinele si recomandarile personale sunt toate cai la fel de bune pentru a gasi pretul cel mai mic, fara a face insa rabat la calitate. Doar 6,2% din total cumpara orice isi doresc, indiferent de pret. Pe lista celor mai atenti cumparatori se plaseaza pe primul loc britanicii (57% cauta cele mai bune oferte), urmati de germani (cu 49%). La polul opus, italienii (cu 35%) sunt cel mai putin atenti pe ce dau banii.

    Acest tip de client este, cel mai adesea, “sedus” de companiile care demonstreaza ca sunt cu adevarat specializate in ceea ce fac si, cel mai adesea, au o istorie indelungata in domeniul respectiv, arata acelasi studiu. Mult mai putin dispusi la cumparaturi din impuls, clientii din categoria “noii clase de mijloc” sunt, pe de alta parte, mai inclinati spre economisire si investitii. Printre cei mai deschisi la ideea de a cheltui, germanii au cele mai multe carduri de credit, iar 45,8% sunt gata sa plateasca peste 1.000 de euro pe o cina festiva. Pe locul secund, atunci cand vine vorba de a cheltui aceasta suma pentru o masa, sunt rusii, cu 22%.

    Pe de alta parte, noteaza studiul citat, o mare parte a celor ce se incadreaza in aceasta categorie sunt salariati si nu si-au acumulat bogatia din mosteniri fabuloase. Motiv pentru care, in actualele conditii economice mai tulburi decat in anii precedenti, multi dintre ei spun ca sunt extrem de atenti la schimbari si la riscurile pe care le implica ele, ingrijorati de posibilitatea de a-si pierde locurile de munca si statutul social. Statut pe care, arata acelasi studiu, multi prefera sa il ascunda (sau sa pastreze discretia asupra lui) – iar mare parte dintre ei sunt mai degraba de gasit scotocind internetul pentru a-si cheltui banii si mai putin in boutique-uri luxoase sau plecati in vacante de lux.


    Portret robot