Tag: pnl

  • Florin Cîţu, PNL surprinde pe toată lumea: Am avut o discuţie bună cu PSD, sunt multe lucruri care pot uni cele două partide. Marcel Ciolcau, PSD: Suntem pe un drum corect. Dacă vom fi cinstiţi şi patrioţi vom putea să ne înţelegem

    Florin Cîţu, preşedintele PNL şi Marcel Ciolacu, şeful PSD au avut, joi după-amiază o discuţie faţă în faţă în încercarea de a vedea dacă pot forma un Guvern.

    Spre surprinderea tuturor, Florin Cîţu – un lider care şi-a construit cariera politică şi prin „ Jos PSD” a declarat că a fost o discuţie bună, găsind mai multe lucruri care pot uni cele două partide.

    Marcel Ciolacu a menţionat că prioritatea numărul unu este stabilizarea economiei: „Suntem pe un drum corect, daca vom fi cinstiţi şi patrioţi vom putea să ne înţelegem. Una dintre variante a fost ca o perioadă primul ministru să fie de la un partid, iar ceealăltă periaodă de la celălalt partid.”

    Ciolacu a spus că nu au fost discuţii care să vizeze funcţiile din Guvern.

    În 2019 şi 2020, preşedintele Iohannis şi PNL au avut ca slogan politic – Jos PSD, PSD a ţinut ţara în loc şi a făcut numai rău. – Acum PSD şi PNL sunt aproape să formeze noul Guvern sub binecuvântarea lui Iohannis.

    Iohannis a anunţat de joi după-amiază că va convoca partidele la Cotroceni după ce aceastea vor ajunge la o înţelegere politică pentru un guvern majoritar.

    Pentru Florin Cîţu, prima opţiune este USR-ul, dar acest partid nu-l vrea ca premier.

     

  • „Echipa câştigătoare“ devine, pe zi ce trece, „echipa perdantă“. PNL pare forţat să refacă alianţa cu USR pentru a fi sigur poziţia de prim-ministru

    Florin Cîţu, şeful PNL, a început tatonările pentru formarea unei majorităţi parlamentare, după eşecul formulei cu un guvern minoritar şi, în faţa pretenţiilor PSD enunţate pentru participarea la guvernare, îşi calcă pe inimă şi pledează acum pentru refacerea coaliţiei PNL-USR-UDMR.

    Sunt mari şanse ca fosta coaliţie să fie refăcută, a spus, miercuri, Cîţu, după întâlnirea cu Dacian Cioloş, şeful USR. Este acelaşi Florin Cîţu care, înainte de moţiunea care i-a trimis guvernul acasă, spunea că orice poartă pentru USR este închisă şi care, mai apoi, după moţiune, a acuzat aproape zilnic acest partid că ar fi vinovat pentru dezastrul medical din ţară. Cum s-a petrecut convertirea de Florin Cîţu, cel care a provocat criza prin demiterea a doi miniştri ai USR, vrea acum refacerea coaliţiei?

    Ar fi făcut „terapie de grup“, aceasta a fost explicaţia premierului demis, demis şi cu voturile USR. „A fost o discuţie bună (cu Cioloş – n. red.), terapie de grup… am discutat despre principii, despre PNRR, dacă susţinem PNI (programul Anghel Saligny, care a pus capac colaborării în fosta coaliţie – n. red.) şi în ce condiţii şi, bineînţeles, despre programul de guvernare“, a spus Florin Cîţu după întâlnirea cu Dacian Cioloş. „Sunt şanse mari să refacem coaliţia, eu am ieşit optimist“, a adăugat Florin Cîţu.

    Liderul PNL a mai spus că a convenit cu preşedintele USR să se lucreze la un acord al coaliţiei detaliat şi a susţinut că, în cadrul întâlnirii, nu s-a discutat despre nume. Premierul va fi de la liberali, a precizat el. Nicolae Ciucă, fostul ministru desemnat, care şi-a depus mandatul, nu face parte din echipa de negociere a PNL şi nu este clar dacă va fi redesemnat să formeze guvernul. Toată lumea vrea să-i propună acum preşedintelui un prim ministru (minus USR), inclusiv UDMR. Poziţia este revendicată puternic atât de PNL cât şi de PSD.

    Dincolo de schimbarea la faţă a premierului demis care încearcă, regulat, marea cu degetul, doar-doar va găsi sprijin pentru a primi sarcina să formeze viitorul guvern, adevărul mult mai banal estă că „echipa câştigătoare“ (sloganul cu care Cîţu a câştigat şefia PNL în detrimentul lui Ludovic Orban) devine, pe măsură ce zilele se scurg, „echipa perdantă“. Chiar succesul de partid a lui Cîţu a lăsat PNL în ofsaid, pentru că fostul preşedinte a plecat şi a mai luat cu el, deocamdată, 14 parlamentari,  punând în discuţie forţa parlamentară a liberalilor. Or, acest lucru este fundamental întrucât, aşa cum PNL dădea USR-ului peste nas pentru că ar fi fost un partid mai mic, dar plin de ifose, aşa şi PSD ridică borcanul cu bilele albe şi negre de care depinde instalarea guvernului şi le arată liberalilor că este cel mai puternic partid din Parlament prin urmare, dacă participă la guvernare, i se cuvine să pri­mească poziţia de prim-ministru şi jumătate din fotoliile ministeriale. Or, fireşte, acest lucru ar însemna capitularea PNL şi cântecul de lebădă al preşedintelui Klaus Iohannis: pentru că nu este ceva mai umilitor decât să ai o coaliţie funcţională, de bine de rău şi, din cauza preţenţiilor şi a autosuficienţei tale, să ajungi să pui în braţele opoziţiei puterea ta după care nici măcar nu saliva careva. Aşa că, de voie, de nevoie, Florin Cîţu în­clină către USR. Pentru că USR  lasă măcar PNL fotoliul de prim- ministru, fotoliu care, chiar dacă nu va mai fi ocupat de Cîţu, ră­mâne al liberalilor. Altminteri, premierul demis va fi indicat drept principalul vinovat pentru pierderea puterii şi va deconta eşecul în foarte scurtă vreme. Prin urmare, „echipa câştigătoare“ nu-şi mai poate clama astăzi triumful, dar este obligată să-şi caute salvarea.

    Aseară urma să aibă loc şi o întâlnire a PNL cu PSD, un PSD care nu doar cere întâietate în posibilul viitor guvern, ci a şi lansat pe piaţă, avant la lettre, un program de guvernare de criză, în 100 de puncte. Potrivit Mediafax, măsurile privesc „controlul pandemiei“, „redobândirea încrederii cetăţenilor în instituţiile statului“ şi „combaterea creşterii preţurilor“.

    „Scopul noului guvern în viziunea PSD este controlul pandemiei (prin reducerea numărului de infectări şi de decese, scăderea pre­siunii pe sistemul de acordare a asistenţei me­dicale, pentru toate categoriile de pa­cienţi), redobândirea încrederii cetăţenilor în instituţiile statului (prin realizarea unui par­te­neriat real între mediul socio-economic şi clasa politică, respectiv, autorităţi publice) şi susţinerea nivelului de trai al românilor prin adoptarea unor măsuri urgente pentru combaterea creşterii preţurilor. Pe scurt, implementarea unui plan coerent şi predictibil, acceptat la nivel social şi economic“, potrivit documentului citat de agenţia de presă Mediafax.

  • Încă un deputat şi-a anunţat retragerea din grupul parlamentar al PNL

    Deputatul de Argeş Adrian Miuţescu a scris miercuri pe Facebook că este de 31 de ani membru al Partidului Naţional Liberal şi crede în continuare „în politicile de dreapta, în liberalism, ca singura şansă pentru dezvoltarea judeţului şi a ţării”.

    Acesta susţine că de două luni asistăm la o criză politică provocată într-o perioadă când era nevoie de decizii ferme, de o guvernare stabilă şi performantă.

    „Noua conducere a partidului a impus Partidului Naţional Liberal o agendă departe de problemele reale ale românilor, care se confruntă cu valul 4 al pandemiei, cu creşteri galopante la preţurile carburanţilor şi ale energiei. În cele trei decenii de activitate politică, nu am traversat nicio perioadă mai neagră ca cea din prezent, în care conducerea Partidului Naţional Liberal pare ruptă complet de interesele electoratului. Ce face acum aşa zisa echipă câştigătoare era de neimaginat în urmă cu doar câteva luni, iar negocierile pentru stablirea unui nou guvern au arătat că, în momentul de faţă, PNL nu are nicio strategie”, a scris parlamentarul pe reţeaua de socializare.

    Acesta a anunţat că se retrage din grupul parlamentar PNL şi că va activa ca deputat neafiliat.

    „Sper ca gestul meu să fie înţeles corect şi să reprezinte un semnal de alarmă pentru actuala conducere a partidului, dar şi pentru colegii din teritoriu, de la aleşi locali la simpli membri de partid. Nu mă dezic de liberalism, ci doar de conducerea efemeră a acestui partid, care a reuşit în două luni de zile să prăbuşească încrederea românilor în Partidul Naţional Liberal”, susţine Adrian Miuţescu.

    El este al 17-lea parlamentar care părăseşte grupul PNL în ultimele zile.

  • Negocieri pentru o coaliţie de guvernare: PNL s-a încurcat în propria-i urzeală din care nu mai ştie cum să iasă. O alianţă PSD-PNL-UDMR ar avea o majoritate parlamentară de 2/3, dar liberalii ar pierde privilegiul de a da tonul la cântec

    Conducerea PNL a admis, într-un târziu, că nu-şi poate valida guvernul, dacă nu are o majoritate parlamentară şi încearcă o formulă de guvernare cu PSD sau cu USR. Încăpăţânarea de a merge în Parlament cu un guvern minoritar îi costă serioas pe liberali care nu mai conduc decât aparent jocul. Dacă nu vor să ajungă la alegeri anticipate unde catastrofa politică le este asigurată, trebuie să facă compromisuri pe care, în trecut, le respingeau cu dispreţ.

    Negocierile pentru formarea unei coaliţii încep astăzi, după ce, luni seară, premierul desemnat, Nicolae Ciucă, şi-a depus mandatul, neputând obţine sprijinul pentru un guvern minoritar iar conducerea liberală a consimţit să înceapă discuţii pentru închegarea unei coaliţii de guvernare.

    Una dintre nemulţumirile PNL (scor de 25% în alegeri) faţă de USR a fost că acest partid de 15% a primit ministere grele, pe care liberalii şi le-ar fi dorit – Transporturile, de pildă. PNL s-a bucurat că USR a plecat din coaliţie, crezând că recuperează ce şi-a dorit. Iată însă că acum, în noile realităţi politice, se confruntă cu pretenţii mult mai mari din partea PSD decât ar fi constrâns să cedeze USR, dacă această coaliţie se reface. PSD nu vrea cinci ministere cât avea USR, ci jumătate, adică opt. Şi, după cum circulă zvonurile pe holurile Parlamentului, ar putea solicita chiar poziţia de prim-ministru. Iar PNL nu are ce face: aşa cum a tratat de sus USR pentru că ar fi un partid mic, aşa este tratat azi de PSD care este mai mare, ca pondere a mandatelor în Legislativ.

    În privinţa refacerii coaliţiei PNL-USR-UDMR, lucrurile s-au complicat foarte mult şi aici. Florin Cîţu nu s-a mulţumit că i-a smuls lui Ludovic Orban şefia PNL, aşa cum a făcut-o, dar a continuat să-l ridiculi­zeze public pe acesta din urmă.

    Aşa că Orban şi-a luat jucăriile şi a plecat din fruntea Camerei Deputaţilor şi din grupul parlamentar al PNL şi nu a plecat singur. A tras după el, deocamdată, şi 14 deputaţi şi senatori liberal iar rezultatul este că, în eventualitatea refacerii coaliţiei PNL-USR-UDMR, aceasta nu mai are majoritate. Au rămas în eventuala coaliţie 225 de parlamentari, faţă de o majoritate pentru învestirea guvernului de 234 de voturi. De obicei, minorităţile naţionale (18 mandate) votează cu puterea, dar de subliniat este că ipotetica coaliţie invocată nu are, ea singură, o majoritate.

    O coaliţie PSD-PNL-UDMR ar avea 2/3 din voturile din Parlament, dar liberalii nu vor mai fi vioara întâi în această situaţie, predând, practic, guvernarea social-democraţilor.

  • Paul Stănescu: Liberalii au eşuat să fie oameni

    Stănescu afirmă că liberalii, în toată această perioadă de criză, pe care tot ei au provocat-o, au dat dovadă de o „inacceptabilă imaturitate politică”.

    „Nu cred că se aştepta nimeni ca într-un astfel de context să se comporte de parcă guvernarea ar fi jucăria lor preferată. Sau să arate că nu va permite nimănui să le-o ia, chiar cu preţul distrugerii acesteia. Ţin cu dinţii de puterea pe care nu o mai au. Şi-au împărţit posturi de miniştri într-un guvern care nu poate exista, care nu are nicio şansă să treacă. Au sărit la gâtul tuturor partidelor şi s-au comportat de parcă ar fi aleşii neamului, când ei au devenit, de fapt, o cruntă pedeapsă pentru români. Nu au dat niciun semn de responsabilitate. Nu au înţeles gravitatea momentului. Ciolanul lor a fost mai important decât fiecare viaţă pierdută cauzată de agravarea situaţiei sanitare. Liberalii au eşuat să fie oameni, nu mai vorbesc de oameni de stat. Au rămas doar la statutul de politruci”, se arată într-un comunicat transmis de secretarul general al PSD.

    Stănescu îl critică pe preşedintele Iohannis, care „se plimbă pe la piramide şi joacă golf. Dacă tot îndreaptă România către anticipate, de ce a mai pierdut inutil timpul? În zadar încearcă să conserve o guvernare liberală minoritară. Vremea guvernelor lui a trecut. Le-a avut, iar acestea şi-au bătut joc de români. Un guvern minoritar este doar o dorinţă bolnavă de putere absolută a lui Iohannis. Chiar nu înţelege că nu sunt nici cei mai frumoşi, nici cei mai pricepuţi, nici aleşii poporului?”.

    „Sunt epave politice pregătite oricând să scufunde România. Nişte aventurieri. Trăiesc cu iluzia că, în astfel de momente, susţinerea politică trebuie să vină din culise. Nu, o guvernare de criză trebuie să aibă o majoritate clară şi asumată. Indiferent că este una de tehnocraţi sau de politicieni, România nu poate avea decât un guvern stabil susţinut de o majoritate transparentă. Sau anticipate care să ducă la stabilizarea scenei politice. Este ilogic, iraţional să vrei un guvern fără putere politică într-un moment crucial. Dar, se pare că liberalii şi-au pierdut uzul raţiunii”, conchide Paul Stănescu.

  • Iulian Anghel, editor politic al ZF: Florin Cîtu, dispari! Nimeni nu a mai făcut atâta rău cât faci tu

    De 20 de ani de când urmăresc politica românească nu am mai întâlnit pe această scenă un individ atât de toxic ca Florin Cîţu.

    Sunt 24 de zile de când guvernul său a fost demis de Parlament, iar el se agaţă cu ghearele şi cu dinţii de fotoliul de prim-ministru care i-a fost tras de sub fund.

    Sâmbătă este ultima zi în care premierul desemnat, Nicolae Ciucă, ar trebui să prezinte Parlamentului lista guvernului şi programul de guvernare şi să aştepte apoi votul. Vot care depinde de ce înţelegeri politice pot fi făcut înainte. Sunt opt zile de când acest Nicolae Ciucă încearcă ba cu PSD, ba cu USR. Sunt tot atâtea zile în care tatonările sunt în zadar pentru că, acelaşi Cîţu, nu vrea nici una nici alta. Sau astăzi vrea una, mâine totul se schimbă. Cum a ajuns acest personaj ranchiunos, mincinos şi amoral să pună sechestru pe o ţară întreagă? Cum de lideri liberali cu o experienţă bogată în spate cum sunt Gheorghe Flutur, Emil Boc sau Ilie Bolojan stau smirnă în faţa acestei caricaturi care, venit în PNL de doar câţiva ani, l-a încălecat şi aruncă la ghenă, pe bucăţi şi în văzul tuturor, un partid care se laudă cu vechima lui şi cu sângele albastru al strămoşilor?

    Cum de nu observă aceşti oameni, lideri ai PNL, că individul îşi bate joc de ei şi de o ţară întreagă şi cum de lighioana nu primeste un şut în fund, cum de nu l-a primit până acum? Şi ce dacă a ajuns şef al PNL? Dacă vezi că omul nu este în toate minţile, nu trebuie să-l opreşti? Oare ei nu văd că Florin Cîţu nu are acum un alt scop decât acela de a-l sabota pe premierul desemnat, în demersul său de coagulare a unei majorităţi parlamentare? Pentru că, dacă Ciucă eşuează, el, Cîţu, va rămâne, în continuare, la Palatul Victoria. Şi va face planuri pentru un alt eşec. Cu o încredere publică de doar 7%, Cîţu îi ameninţă pe ceilalţi cu alegeri anticipate, dacă nu-i acceptă guvernul minoritar (de fapt, un pretext ca lucurile să nu se mişte), alegeri care ar trimite PNL direct în Iad, fără să mai spere la un popas în Purgatoriu. ÎI pasă lui Cîţu? Nu! El ştie că, dacă vor fi anticipate, guvernul lui demis este cel care le va organiza, iar, ca şef al PNL, el va decide ordinea pe listele electorale.

    I s-a spus de zeci de ori că nici USR şi nici PSD nu acceptă un guvern minoritar. A avut de ales: ori PSD, ori USR. A zis da, miercuri, apoi s-a răzgândit. Joi, vrea din nou guvern minoritar. Ce înseamnă asta? Oamenii mor zilnic, cu sutele, din cauza Covid-19 şi se îmbolnăvesc cu miile, oraşele îngheaţă la propriu, iar guvernul lui Cîţu nu poate face nimic pentru că nu are pârghiile legale, fiind un guvern demis. De ce nu avem un nou guvern plin, la 24 de zile de la adoptarea moţiunii de cenzură? Pentru că nu vrea Cîţu! Cum am mai spus, miercuri a susţinut că va “flexibiliza” mandatul lui Ciucă, existând, astfel, posibilitatea cooptării la guvernare fie a PSD, fie a USR. Astăzi s-a întors la vechea-i obsesie: “guvern minoritar”. “Noi avem un mandat care nu s-a schimbat până acum, pentru că nu am avut motive.” Adică de opt zile, refuzat din toate părţile, el nu a avut motive să „schimbe mandatul”? De cine râde acest om care crede că ţara nu poate fără el, care-şi bate joc de aceeaşi ţară aflată în cea mai grea cumpănă a ei, din ultimele zeci de decenii? Cum de mai este tolerat chiar de tovarăşul lui de rele, Klaus Iohannis, cel care i-a pus în mână cuţitul crimei? Ce simt acum cei care i-au votat să împartă, de la vârful puterii, dreptatea, nu batjocura?

    Cîţu, dispari! Dispari în pădurea blestemată din care ai ieşit şi ia cu tine pucioasa şi smoala cu care otrăveşti ţara! Iar voi, popilor, apucaţi-vă de feştanii, spălaţi străzile cu aghiasmă şi ungeţi cu mir stâlpii de la Palatul Victoria ca nu cumva să-i treacă prin cap panaramei să se întoarcă.

     

     

     

     

     

     

     

     

  • PNL propune un armistiţiu politic. Premierul interimar a trimis oferta partidelor parlamentare

    PNL propune un armistiţiu politic partidelor parlamentare. Premierul interimar Nicolae Ciucă a trimis marţi oferta liderilor politici din Parlament.

    Anunţul a fost făcut de liderul PNL, Florin Cîţu.

    „Venim azi cu încă un element nou care sperăm să deblocheze această situaţie măcar pentru o perioadă… Azi premierul desemnat a trimis către liderii politici ai partidelor parlamentare un document, practic, un armistiţiu prin care aceste partide vor susţine acest guvern minoritar”, a declarat, marţi, Florin Cîţu.

    Liderul PNL mai spune că documentul trebuie să fie semnat de toţi liderii politici care astfel îşi iau angajamentul de a nu-şi pune piedici în Parlament. Perioada armistiţiului va fi stabilită de comun acord de liderii partidelor parlamentare, a precizat Cîţu.

  • Discuţii PNL-UDMR la Palatul Victoria pentru noul program de guvernare. Luni, întâlnire cu USR

    Premierul desemnat şi liderii PNL şi UDMR au avut duminică o nouă întâlnire în cadrul căreia au discutat despre programul de guvernare al viitorului cabinet. Luni, Nicolae Ciucă va prezenta programul conducerii USR.

    Întâlnirea a avut loc la Palatul Victoria.

    „Duminică, la Palatul Victoria, premierul desemnat Nicolae Ciucă a continuat discuţiile pentru finalizarea Programului de Guvernare, împreună cu echipele de experţi ale Partidului Naţional Liberal şi ale Uniunii Democrate Maghiară din România, în prezenţa preşedinţilor Florin Cîţu şi Hunor Kelemen”, au anunţat reprezentanţii PNL.

    Programul de guvernare va fi prezentat reprezentanţilor USR.

    „Luni, 25 octombrie, premierul desemnat Ciucă va purta discuţii cu reprezentanţii conducerii Uniunii Salvaţi România pe marginea Programului de Guvernare”, au mai anunţat reprezentanţii PNL.

    Nicolae Ciucă a fost desemnat de preşedintele României, Klaus Iohannis, să formeze un nou guvern. Nominalizarea a fost făcută după ce Dacian Cioloş, precedentul premier desemnat, nu a reuşit să obţină voturile necesare învestiturii în Parlament.

  • La 8 luni de la preluarea guvernării, guvernul Cîţu cade la moţiunea de cenzură cu voturile foştilor parteneri de guvernare. Guvernul Cîţu a fost demis marţi prin moţiune de cenzură, cu 281 de voturi pentru, mult peste cele 234 de voturi necesare pentru demiterea guvernului

    Este cel mai sever scor cu care a fost demis un guvern, dar nu este clar şi nici nu va fi vreodată dacă şi liberalii au votat împotriva propriului lor guvern – opoziţia (PSD, USR şi AUR) are mai multe voturi. După căderea guvernului, preşedintele României, Klaus Iohannis, trebuie să convoace consultări cu partidele politice din Parlament, în urma cărora să desemneze un premier care poate aduna o majoritate parlamentară.

    „Partidul Naţional Liberal va lua o decizie (privind propunerea unui premier – n. red.) şi o vom prezenta public. Vom merge la consultări cu propria strategie când vor fi consultările. Este o decizie în biroul executiv al PNL de a nu mai avea discuţii în ceea ce priveşte guvernarea cu partidul care votează astăzi cu PSD şi AUR (USR-PLUS – n. red.)“, a spus premierul demis Florin Cîţu, care, în urma congresului din 25 septem­brie, este şi preşedintele PNL.

    Este neclar însă cu cine ar putea forma PNL o majoritate în afară de USR-PLUS, în condiţiile în care PSD şi AUR au fost declarate „indezirabile“ de către Florin Cîţu.

    Moţiunea de cenzură a trecut cu ajutorul fostului partener de coaliţie şi de guvernare, USR-PLUS. Criza politică trenează de mai bine de o lună, de când demiterea ministrului USR-PLUS Stelian Ion a determinat ieşirea partidului de la guvernare. Cu toate acestea, liderii USR-PLUS spun că optează pentru formarea unui nou guvern, alcătuit din PNL, USR-PLUS şi UDMR, fără Florin Cîţu premier.

    „Suntem pregătiţi să reluăm discuţiile în condiţii civilizate şi rezonabile, care exclud orice balet politic de genul celui practicat de Florin Cîţu în ultimele luni“, a scris, pe Facebook, Dacian Cioloş, preşedintele USR-PLUS, imediat după anunţarea rezultatului votului la moţiunea de cenzură. Principalul partid de opoziţie, PSD, merge în primul rând pe varianta alegerilor anticipate, însă nu exclude un guvern de tehnocraţi, o variantă pe care o agreează şi al patrulea partid ca prezenţă în Parlament, AUR. Însă alegerile anticipate sunt puţin probabile pentru că nimeni nu vrea azi să muşte din catroful fierbinte al crizei.

    „Momentan, PSD are o singură decizie: mergem pe alegeri anticipate. Aşteptăm mesajul de la preşedintele României“, a declarat Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, după moţiunea de cenzură. El nu a exclus o variantă cu un guvern tehnocrat.

    Alegerile anticipate sunt însă în mâna preşedintelui României, Klaus Iohannis, iar acest scenariu este cel mai puţin probabil.

    Criza politică în România continuă şi se suprapune cu probleme pe aproape toate planurile posibile: economic, social, medical. Ieri, în ziua votului moţiunii de cenzură s-a înregistrat cel mai mare număr de cazuri noi de Covid-19, peste 15.000 şi peste 250 de morţi de Covid-19. În aceeaşi vreme, preţul la energie continuă să crească în pieţele internaţionale, iar piaţa românească va reacţiona în consecinţă. La ultima raportare de la Statistică, creşterile de preţuri la energie electrică şi gaze naturale erau de peste 20%. De asemenea, Banca Naţională a României, în încercarea de a tempera inflaţia prin scăderea apetitului de consum, a crescut rata dobânzii de politică monetară tot marţi, de la 1,25% la 1,5%. Creşterea dobânzii de referinţă se va vedea în creşterea dobânzilor la lei pentru ratele bancare.

  • Florin Cîţu şi-a anunţat echipa propusă pentru Biroul Executiv al PNL

    Florin Cîţu şi-a anunţat, la Consiliul Naţional al PNL de duminică echipa de prim-vicepreşedinţi şi vicepreşedinţi pentru BEX.

    Prim-vicepreşedinţi:
    Rareş Bogdan (prim-vicepreşedinte Comunicare şi Relaţii Internaţionale)
    Iulian Dumitrescu, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova – prim-vicepreşedinte Mediul de Afaceri, Societate Civilă
    Lucian Bode – prim-vicepreşedinte Strategii Politice
    Gheorghe Flutur – prim-vicepreşedinte Politici Publice

    Secretar general: Dan Vîlceanu

    Vicepreşedinţii pe domenii:
    Robert Sighiartău – vicepreşedinte pe politică externă şi afaceri europene
    Nicolae Ciucă – vicepreşedinte Apărare şi siguranţă naţională
    Florin Roman – vicepreşedinte administraţie, ordine publică şi siguranţa cetăţeanului
    Gheorghe Falcă – vicepreşedinte fonduri europene şi dezvoltare regională
    Alin Tişe – vicepreşedinte justiţie şi drepturi cetăţeneşti;
    Virgil Popescu – vicepreşedinte buget, politici fiscale, economie, energie şi mediu de afaceri;
    Cristian Buşoi – vicepreşedinte sănătate;
    Daniela Cîmpean, preşedinte Consiliul Judeţean Sibiu – vicepreşedinte muncă, familie şi protecţie socială;
    Sorin Cîmpeanu – vicepreşedinte educaţie şi cercetare;
    Alexandru Muraru, preşedintele filialei PNL Iaşi – vicepreşedinte cultură, culte, minorităţi;
    George Stângă, preşedinte PNL Galaţi – vicepreşedinte agricultură, dezvoltare rurală şi industrie alimentară;
    Mircea Fechet – vicepreşedinte mediu, ape şi silvicultură;
    Alin Nica, preşedintele CJ Timiş – vicepreşedinte infrastructură de transport;
    Pavel Popescu – vicepreşedinte comunicaţii, societate informaţională şi digitalizare;
    Adrian Cosma, preşedinte PNL Satu Mare – vicepreşedinte tineret şi sport;
    Alina Gorghiu – vicepreşedinte drepturile omului, protecţia minorităţilor etnice, religioase şi a grupurilor vulnerabile de orice natură;
    Monica Anisie – vicepreşedinte pentru românii de pretutindeni.

    Vicepreşedinţi politici: Cristian Băcanu. Florin Birta (primar Oradea), Cristian Buican, Ciprian Ciucu (preşedinte PNL Bucureşti), Daniel Constantin, Bogdan Gheorghiu, Bogdan Huţucă, Eugen Pîrvulescu, Dragoş Soare, Vetuţa Stănescu, Ştefan Stoica, Costel Şoptică, Eugen Ţapu Nazare, Liviu Voiculescu, Gabriel Avramescu şi Cristian Tuţă.