BusinessMagazin

Tag: pierderi

  • Studiu Creditinfo: companiile din România au pierdut 90.000 de salariaţi

    Majoritatea covârşitoare a companiilor din România (91,5%) o reprezintă micro-întreprinderile, adică au cel mult 9 angajaţi, 8,19% au între 10 şi 49 de angajaţi, 1,49% au între 50 şi 249 de angajaţi, iar 0,29% (puţin peste 1.600 de companii) au peste 250 de angajaţi. Totul, în contextul în care numărul companiilor înregistrate în România care au desfăşurat activitate a crescut cu 19.000 faţă de anul precedent, ajungând la 556.000, faţă de 537.000 în 2015. A scăzut în schimb cifra de afaceri, de la 1,2 mii de miliarde lei în anul 2015 la 1,195 mii de miliarde lei în anul 2016, se mai arată în studiul Creditinfo. Ponderea companiilor care au cifre de afaceri de până la 2 milioane lei este de 91%, într-o uşoară creştere faţă de anii precedenţi. A scăzut în schimb ponderea companiilor care au înregistrat cifre de afaceri de peste 49 de milioane lei, de la 0,53% în anul 2015 la 0,5% anul trecut. 

    Totuşi, deşi sunt mai puţine companii şi au mai puţini salariaţi, profitul înregistrat de ele se află pe un trend crescător: 96 de miliarde lei în 2016, faţă de 89 de miliarde în 2015 şi 83 de miliarde în 2014. Totodată, pierderile înregistrate de companiile româneşti au fost din ce în ce mai mici în ultimii trei ani: de la 54 miliarde lei în 2014, la 44 miliarde în 2015, respectiv 34 miliarde anul trecut.

    „Profitabilitatea companiilor din România înregistrează un trend pozitiv, atât în cazul în care se ia în calcul doar profitul obţinut de acestea, cât şi atunci când în ecuaţie este introdusă şi pierderea înregistrată la nivel naţional. Scăderea pierderilor înregistrate de companiile din România, coroborată cu creşterea profitului şi cu o relativă stagnare a cifrei de afaceri, a făcut ca profitabilitatea acestora să se dubleze în anul 2016 (5,15%) comparat cu anul 2014 (2,55%)”, explică Aurimas Kačinskas, CEO Creditinfo România.

  • Afacerile eMAG au explodat în 2016: plus 128% la 864 mil. euro, cu pierderi nete de 38 mil. euro, mai mari cu 42%

    Retailerul şi-a mărit pe de altă şi pierderile nete, care au ajuns la 170,2 mil. lei (37,89 mil. euro), mai mari cu 42,6% faţă de anul anterior. Numărul mediu de angajaţi a crescut cu 184 de persoane la 1.379, în timp ce datoriile totale se ridicau la 31 decembrie 2016 la 781,5 mil. lei (174 mil. euro), mai mari cu 42% faţă de anul anterior.

    Dante Internaţional este controlată de gigantul Naspers din Africa de Sud şi de antreprenorul Iulian Stanciu.

  • Afacerile eMAG au explodat în 2016: plus 128% la 864 mil. euro, cu pierderi nete de 38 mil. euro, mai mari cu 42%

    Retailerul şi-a mărit pe de altă şi pierderile nete, care au ajuns la 170,2 mil. lei (37,89 mil. euro), mai mari cu 42,6% faţă de anul anterior. Numărul mediu de angajaţi a crescut cu 184 de persoane la 1.379, în timp ce datoriile totale se ridicau la 31 decembrie 2016 la 781,5 mil. lei (174 mil. euro), mai mari cu 42% faţă de anul anterior.

    Dante Internaţional este controlată de gigantul Naspers din Africa de Sud şi de antreprenorul Iulian Stanciu.

  • Valul de frig din aprilie a provocat pierderi mari pentru fermieri. Cât de grave sunt pagubele? Care sunt soluţiile la care pot apela românii? – VIDEO

  • Capriciile vremii şi pierderile fermierilor

    În cazurile în care apar calamităţi, o eventuală despăgubire se poate acorda doar dacă paguba depăşeşte 30% din venituri, a declarat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii Daniel Botănoiu, în deschiderea conferinţei „Cum salvăm anul agricol”, organizată de Mediafax şi Agrointeligenţa. „Înţelegem, când apare o calamitate, să se ceară despăgubiri, dar trebuie să ne uităm şi la mărimea pagubei. Nu putem vorbi despre despăgubire ca acoperire a pierderilor din venit dacă paguba nu depăşeşte 30%”, a spus Daniel Botănoiu. Oficialul a mai menţionat că „la Ministerul Agriculturii, uşa noastră este deschisă, dar deocamdată nu salvăm nimic şi ne dorim să avem discuţii constructive cu fermierii”.

    Pe de altă parte, directorul general al fermei agricole Insula Mare a Brăilei (IMB), Lucian Buzdugan, a declarat că tehnologia pe care o utilizează în exploataţie se bazează pe ciclul natural îngheţ-dezgheţ, iar solul este foarte puţin atins, astfel că de şapte ani terenurile cultivate în Insula Mare a Brăilei nu au mai fost arate. Insula Mare a Brăilei este cunoscută ca una dintre cele mai mari şi mai performante exploataţii agricole din ţară şi din Europa.

    „Văd că primăvara cultivatorii discuiesc terenul şi mă întreb de ce. Discuirea risipeşte apa din sol, îl şi tasează, iar costurile de exploatare sunt mult mai mari. Eu de şapte ani n-am mai arat terenurile. Valorificăm ciclul îngheţ-dezgheţ şi astfel afânarea terenului pe o adâncime de 20-25 de centimetri se face natural. În plus, consumul de motorină scade de la 50 la 22 de litri la hectar”, explică Lucian Buzdugan.

    Directorul general al IMB a mai arătat că, pentru a reduce costurile de producţie, utilizează inclusiv resturile vegetale („La ceilalţi, humusul din sol scade pentru că materia organică este foarte puţin utilizată”), foloseşte apă dedurizată la irigaţii şi îngrăşăminte în formă lichidă. Mai mult, „noi nu ne atingem de sol decât o singură dată pe an. Gândiţi-vă că o trecere peste sol înseamnă 7% tasare, iar într-un an sunt şapte treceri, din primăvară până în toamnă. Vă recomand să utilizaţi maşini care să fie modulate în aşa fel încât să faceţi o singură trecere peste sol pe an”, a spus Lucian Buzdugan participanţilor la conferinţă.

    Un rol important în eficientizarea activităţii fermierilor este asocierea acestora, dar de-a lungul anilor acest proces s-a dovedit greoi, mai cu seamă din pricina reticenţei agricultorilor. Carrefour, al doilea cel mai mare retailer din România după cifra de afaceri, şi-a înfiinţat propria cooperativă agricolă, denumită Cooperativa Agricolă Carrefour Vărăşti, care cuprinde la început 80 de familii de producători agricoli, care vor livra în jur de 5.000 tone de legume, recoltate de pe o suprafaţă de 60 de hectare, potrivit reprezentanţilor companiei. Cooperativa Agricolă Vărăşti, prin care Carrefour preia producţia din câmp şi o listează în magazinele proprii, a început cu 4-5 producători şi are acum peste 80 de familii partenere, declară Mircea Isvoranu, manager achiziţii legume fructe al Carrefour.

    „Noi suntem primii retaileri care au deschis dialogul cu producătorii agricoli, în urmă cu 14 ani, şi acum avem în total 360 de producători care ne sunt parteneri, iar peste 90% din produsele noastre marcă proprie sunt fabricate în România. Astfel că am demarat şi programul Cooperativa Agricolă Vărăşti, cu 4-5 familii la început, şi am ajuns la peste 80 de familii partenere în prezent”, spune Mircea Isvoranu.

    Oficialul de la Carrefour a mai arătat că toate părţile implicate în acest proiect – producători, retailer şi clienţi – au avantaje de pe urma colaborării. „Clienţilor le oferim gustul românesc şi prospeţimea produselor, vândute la o zi după recoltare, iar, noi – ca retaileri – avem un parteneriat sigur şi constructiv, iar producătorii au siguranţa vânzării şi reducerea pierderilor”, conform lui Isvoranu. Potrivit acestuia, „producţia de 5.000 de tone pe an, preluată de la Vărăşti, este planificată sezon cu sezon, trimestrial, lunar, săptămânal şi zilnic”, astfel încât „fiecare dintre fermieri ştie exact ce are de făcut”.

  • Scamatoriile prin care şoferii păcălesc societăţile de asigurări. 1 miliard de euro pierderi anuale

    Despăgubirea medie e enromă – 11.430 de lire. Frauda naşte costuri suplimentare şi pentru cei coreci, care ar putea să plătească în plus 90 de lire pentru asigurare ca să compenseze pierderile societăţilor de pe urma ţeparilor.

    IATĂ AICI METODELE PRIN CARE ŞOFERII PĂCĂLESC COMPANIILE DE ASIGURĂRI

  • Directorul RAR îi înfurie pe şoferi. Ne paşte o nouă plată anuală pe toţi cei cu maşini vechi

    Motivând că înmatriculările de maşini s-au înmulţit periculos după eliminarea timbrului de mediu, directorul RAR vine cu o nouă iniţiativă pentru taxarea celor care cumpără automobile second hand. Dacă va fi luată în calcul de Guvern, noua plată îi va afecta pe toţi proprietarii cu maşini mai vechi.

    IATĂ AICI CE PLATĂ NOUĂ ÎI PAŞTE PE CEI CU MAŞINI MAI VECHI

  • FIFA a înregistrat pierderi financiare de 369 de milioane de dolari pe anul 2016

    O pierdere şi mai mare se anunţă pentru 2017, dar oficialii forului de conducere al fotbalului aşteaptă un profit considerabil după vânzarea drepturilor de televizare şi organizarea Campionatului Mondial din 2018, găzduit de Rusia. Din pierderile de 369 de milioane, “peste 50 de milioane de dolari” s-au dus către anchetele organizate de procurorii americani şi elveţieni, în urma cărora mai mulţi foşti oficiali au fost acuzaţi şi condamnaţi, pledând vinovat, la acuzaţii de corupţie. Cheltuielile privind strict această speţă au înregistrat o creştere cu 30 de milioane, în 2015 costurile fiind de doar 20,2 milioane de dolari.

    FIFA îşi menţine obiectivul de venituri stabilit înainte de intrarea în ciclul de patru ani pentru organizarea Campionatului Mondial din 2018, adică un profit în jurului sumei de 5,56 miliarde de dolari, obţinuţi din vânzarea drepturilor de televizare, comerciale, sponsori şi bilete.

    Potrivit rapoartelor financiare eliberate de către FIFA, în 2015 pierderile se ridicau la suma de 122 de milioane de dolari, o diferenţă considerabilă faţă de sumă publicată pentru anul 2016 de către oficialii forului mondial.

     

  • Performanţele IT slabe din cadrul companiilor româneşti duc la pierderi de 19 miliarde de Euro

    Dar, în timp ce feedback-ul de la cei 100 de angajaţi chestionaţi în cadrul studiului sugerează că aceştia pierd în medie, 10 minute zilnic, rolul imprimantelor continuă să fie esenţial în eficienţa şi productivitatea din birouri, cei chestionaţi susţinând că productivitatea ar scădea în medie cu 28% dacă imprimantele ar fi eliminate. 

    Pe lângă problemele cu întreţinerea şi întreruperile, se pierde timp suplimentar din cauza modului în care sunt distribuite imprimantele, angajaţii deplasându-se în medie 5,4 metri până la cel mai apropiat echipament, ceea ce sugerează că numeroase companii încă folosesc un model tradiţional de imprimare centralizată. Această distanţă este mare, dacă ne gândim că cei chestionaţi imprimă în medie 38 de documente zilnic.

    Potrivit studiului, cei 2.380 de angajaţi ai birourilor din EMEA imprimă în medie 14 de documente pe zi şi merg pe jos în medie 263 metri zilnic pentru a lua din imprimante documentele pe care le printează. În total, angajaţii parcurg anual o distanţă de 58 kilometri, echivalent cu participarea la 1,3 maratoane.

    „Modelul de imprimare centralizată nu este ideal pentru  toate companiile şi are limitări clare”, spune Simona Decuseară, Sales and Marketing Manager Epson România şi Bulgaria. „Locurile de muncă moderne şi grupurile de lucru mai mici sunt mai potrivite pentru flexibilitatea oferită de modelele de imprimare localizată, eliminând frustrările şi consumul de timp generat de necesitatea de a părăsi spaţiul de lucru pentru a prelua printurile. Toţi aceşti factori afectează motivaţia şi productivitatea angajaţilor şi, în cele din urmă, eficienţa -ceea ce înseamnă că micile schimbări asupra tipurilor de imprimante şi structurii flotei pot oferi o schimbare majoră a profitului.” 
     

  • Marcu vrea 7.000 de euro lunar ca preşedinte al MedLife, singura companie din BET cu pierderi în 2016

    De altfel, el este şi acţionar cu 21%, alături de fratele său Nicolae Marcu (15%) şi Mihaela Gabriela Cristescu (15%).

    Totodată acţionarii trebuie să voteze şi un salariu de 5.000 de euro lunar pentru cei şase membri ai boardului, printre care şi Nicolae Marcu. Cumulat, salariile către board ar fi de 37.000 de euro lunar. MedLife a intrat la doar trei luni de la listare în structura indicelui BET şi s-a listat pe finele lui 2016, an în care a avut pierderi de 1,7 mil. lei.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro