BusinessMagazin

Tag: piata imobiliara

  • Soluţia pentru înviorarea pieţei imobiliare? Legalizarea marijuanei!

    Legalizarea consumului de marijuana, în 2012, a dus la o creştere importantă a preţului caselor în statul american Colorado, susţine CNN.

    James Paine, managing partner la compania imobiliară West Reality Advisors, confirmă creşterea preţurilor proprietăţilor imobiliare şi terenurilor. Numai în martie Denver a înregistrat a doua cea mai mare creştere a preţurilor caselor, de 10% faţă de perioada similară a anului trecut, după San Francisco.

    Marijuana nu a fost singurul factor care a influenţat piaţa, dar legalizarea sa a contribuit şi la creşterea numărului de slujbe în zonă. Şi nu este vorba numai de posturi de cultivatori sau vânzători, ci şi în industria de servicii de securitate sau electricieni. Denver şi împrejurimile sale a devenit şi un cluster pentru companii din tehnologie.

    Este adevărat că au fost şi probleme: un agent imobiliar spune că a avut dificultăţi cu vânzarea unei proprietăţi, pentru că vecinii cultivau atât de multă marijuana încât au iscat îngrijorări în rândul potenţialilor cumpărători.

    Se manifestă şi o reducere a numărului de oferte – în mod normal pe piaţa din Denver erau scoase la vânzare în jur de 24.000 de case, dar în prezent oferta a scăzut la doar 4000. Au crescut şi chiriile, aşa că este mai convenabil şi mai economic să cumperi o casă.

  • Ce apartamente cumpără românii: Unul din cinci clienţi BCR care au luat credite imobiliare au preferat locuinţă la ultimul etaj

    “Dacă la nivel naţional media a fost de 19,4%, la nivel local apar diferenţe: de la 15% Bucureşti, 20% Prahova, 21% Iaşi, 22% Cluj, Sibiu şi Braşov, 25% Constanţa şi 31% în Timiş şi Galaţi”, a declarat luni într-o conferinţă de presă Teodor Mincu, şeful Biroului Parteneri din cadrul Băncii Comerciale Române.

    În Bucureşti sunt mult mai puţine apartamente la ultimul etaj, luând în considerare faptul că majoritatea blocurilor sunt construite cu opt niveluri, ceea ce explică ponderea mai redusă, faţă de Timiş sau Galaţi, unde există mai multe blocuri cu patru etaje, iar o parte dintre ele chiar au fost mansardate.

    Cumpărătorii au ales un etaj intermediar în proporţie de 67,5%, iar 13,1% au preferat parterul. Cei care aleg nivelul inferior sunt influenţaţi de preţul mai redus, accesul mai rapid şi spaţiul verde din faţa apartamentului care-i revine prin contract într-un ansamblu rezidenţial nou.

    La nivel naţional, solicitanţii creditelor imobiliare sunt în general bărbaţi (55%), cu vârste între 25 şi 40 de ani (73%), studii superioare (71%), căsătoriţi (54%), cu persoane în întreţinere (21%) şi cu proprietăţi imobiliare (34%).

    “Aproape unul din zece clienţi (9%) au vârste de până în 25 de ani, reprezentând în principal studenţii pentru care părinţii decid să cumpere o garsonieră sau cei care au terminat facultatea şi îşi doresc o locuinţă”, a spus Mincu.

    În Bucureşti, femeile au o pondere de 52% în totalul creditelor imobiliare BCR, căsătoriţi sunt 45% dintre clienţi, iar cu persoane în intreţinere 18%.

    Valoarea medie a unei finanţări acordate de BCR anul trecut pentru achiziţia de locuinţă s-a situat la circa 163.000 lei, valoare relativ stabilă faţă de 2013, nivelul fiind similar în Timişioara, Iaşi şi Constanţa, iar în Bucureşti suma a ajuns la 191.000 lei.

    Cea mai mică valoare medie a fost consemnată în Bihor, cu 111.000 lei, urmată de Galaţi, cu 128.000 lei, urcând spre 137.000 lei în Argeş, 138.000 lei în Bacău, 150.000 lei în Sibiu şi 161.000 lei la Constanţa.

    La nivel naţional, 45% dintre împrumuturi au avut ca destinaţie apartamente cu 2 camere, 27% au vizat apartamentele cu 3 camere, 10% pentru garsoniere, iar oeste 13% pentru o casă sau o vilă.

    În Timiş, ponderea caselor a fost mai mare decât în restul regiunilor, de 19%, faţă de 9% în Braşov şi Cluj, având în vedere oferta disponibilă mai mare pe acest segment, în timp ce pentru apartamentele cu două camere achiziţiile au avut o pondere mai redusă decât la nivel naţional, de 41%.

    În oraşele cu centre universitare, ponderea garsonierelor este mai mare, de 12% la Cluj şi 11% în Timiş şi Bucureşti, fiind achiziţionate de către părinţii studenţilor din aceste oraşe.

    Suprafaţa medie a unei garsoniere este de 32 metri pătraţi la nivel naţional, la fel ca în Bucureşti, Timiş, Braşov şi Prahova. Suprafaţa cea mai mică se regăseşte în Dolj, de 27 metri pătraţi, iar cele mai mari în Sibiu – 35 metri pătraţi şi în Cluj, cu 36 metri pătraţi.

    Pentru apartamentele cu două camere, suprafaţa medie la nivel naţional a fost anul trecut de 49 metri pătraţi, la cele de trei camere – 67 metri pătraţi, la patru camere – 87 metri pătraţi, iar la case/vile – 149 metri pătraţi.

    “În acest an ne aşteptăm ca în acest an să vindem mai multe credite standard decât cele prin programul Prima Casă”, spune Mincu.

    Partenerii imobiliari ai BCR la nivel naţional estimează în 2015 o creştere a pieţei cuprinsă între 5% şi 15%, păstrând ritmul.

    “Toţi au transmis un optimism, îşi menţin trendul. Noi ne-am întâlnit cu partenerii imobiliari într-un road-show naţionat în a doua jumătate a lunii aprilie, deci eu au văzut deja nişte tranzacţii”, a explicat reprezentantul băncii.

    El a punctat că a crescut oferta de pe piaţă prin numărul de proiecte rezidenţiale noi executate şi livrate, care au deja cumpărători, aceştia apelând la finanţare bancară pentru achiziţie.

  • Doi tineri arhitecţi povestesc cum au supravieţuit pe o piaţă imobiliară îngheţată de criză

    “Piciorul de lemn de acolo a fost mostra pentru primul proiect pe care l-am făcut, pentru o masă pe care clientul voia să o vadă“, descrie Marius Decusara bucata din lemn lăsată aparent neglijent într-un colţ al firmei de arhitectură şi design Signature M, dintr-o vilă veche aflată în zona Pieţei Victoria. Încăperea este ticsită cu mostre de materiale, reviste şi cărţi de specialitate, iar în centrul ei se află o masă la care niciunul dintre scaune nu este la fel, peste care planează un candelabru din sticlă.

    Arhitectul în vârstă de 30 de ani şi-a propus să facă prin intermediul Signature M tot ce presupune o amenajare de interior, de la proiectare şi până la conceperea unor mici piese de mobilier. 70% din clienţii lui sunt persoane fizice şi i-au adus anul trecut venituri de aproximativ 300.000 de euro; cei 30% de clienţi care vin din zona de retail includ proiecte precum barul EGO, bar hotel Z, birourile Omniasig, club Geisha, clubul Rooms, insula Sushiko, hotelul Sinaia, hotelul si restaurantul Unirea şi îi aduc, potrivit arhitectului, şi un beneficiu de imagine.

    Marius Decusara şi-a deschis propria firmă în 2008-2009, alături de o asociată, după ce amândoi au fost angajaţi în cadrul unei firme mai mari de amenajări interioare. „Era o atmosferă destul de restrictivă, mulţi dintre clienţii de acolo erau nemulţumiţi de limitele impuse uneori de firmă“, explică el motivele pentru care a ales antreprenoriatul. Primul pas important în deschiderea firmei a fost găsirea locaţiei potrivite pentru birourile acesteia, care ar trebui să se afle într-o zonă cât mai bună, să aibă un spaţiu mare, astfel încât să atragă clienţii potriviţi. Investiţia în amenajarea vilei-birou a Signature M s-a ridicat la 5-6.000 de euro, iar acestei sume i s-au adăugat ulterior alţi 7.000 de euro necesari în achiziţia de cataloage, mostre sau alte instrumente specifice.

    Dacă în jurul lui 2009 şi-au spus că criza nu poate fi atât de rea, au învăţat pe propria piele că, atunci când clienţii lipsesc, stresul suplimentar afectează nu doar munca de creaţie, ci şi afacerea. După doi ani, asociata lui s-a reangajat, iar el a luat-o de la început. „A fost greu în primii trei ani, am avut puţini clienţi, lucrări mici, oamenii care aveau posibilitatea să investească în ceva preferau să nu o facă şi să îşi ţină banii sub saltea.“ Potrivit lui, afacerea a început să funcţioneze din 2012, când a reuşit să construiască o bază solidă de clienţi, dar şi una de furnizori.

    Nu a uitat nici acum de primul client, de la care păstrează piciorul de masă: „Era o clădire mare în care am făcut totul, de la proiecte, refacerea pereţilor, până la mobilier“, spune el referindu-se la o vilă în care investiţia în amenajare s-a ridicat la 60.000 de euro. De atunci, proiectele au continuat, fiind concentrate mai ales în zona de nord a Bucureştiului, dar şi în zone rezidenţiale noi, precum comuna Bascov din judeţul Argeş, care a devenit „un fel de Pipera a Bucureştiului“, cât şi într-un cartier rezidenţial nou din Buzău. În prezent, în firma Signature M lucrează patru angajaţi în cadrul biroului şi alţi patru pe partea de producţie de mobilier. Potrivit antreprenorului, din 2012, afacerile sale au crescut constant, plasându-se la aproximativ 400.000 de euro anul trecut, iar anul acesta, spune că au acoperit deja jumătate din cifra de afaceri de anul trecut pe seama a opt proiecte pe care le are în lucru. Investiţia în amenajările interioare pe piaţa locală porneşte de 200-300 de euro/mp şi poate ajunge până la 900-1.000 euro/mp, estimează arhitectul.

  • Darian: în 2014, preţul mediu de tranzacţionare al apartamentelor vechi, la nivel naţional a fost de 678 €/mp

    Evoluţia pieţei imobiliare din cea de-a doua jumătate a anului 2014 demonstrează o tendinţă de stabilizare a preţurilor, valoarea locuinţelor poziţionându-se aproape de nivelul minim. Asistăm însă în această perioadă şi la situaţii pentru care preţul locuinţelor a înregistrat creşteri.

    Pentru al optulea an consecutiv, Darian DRS SA, cel mai important jucător independent de pe piaţa de evaluări din România, lansează studiul „Analiza pieţei imobiliare” alături de “Indicele Imobiliar Darian”. Studiul cuprinde toate cele 40 de oraşe reşedinţă de judeţ şi municipiul Bucureşti şi analizează evoluţia pe fiecare sector al pieţei imobiliare. Este singura analiză cu acoperire naţională care ia în considerare preţurile de tranzacţionare.

    Conform analizei de piaţă Darian, pe primul loc în clasamentul preţurilor medii de tranzacţionare la apartamentele vechi, se situează şi de această dată Capitala, cu o medie de 965 €/mp, urmată îndeaproape de Cluj-Napoca cu 932 €/mp, pe locul trei situându-se Timişoara cu 860 €/mp. Comparativ cu perioada de început a crizei, preţurile apartamentelor vechi la nivel naţional au scăzut cu aproximativ 40%.

    “Această mică scădere a preţurilor s-a simţit extrem de puţin pe piaţa liberă, opinia agenţilor care acţionează pe piaţa rezidenţială fiind de stabilitate a preţurilor. Preţurile la nivel naţional au scăzut spectaculos de la mijlocul anului 2008 până azi. Pentru apartamentele vechi s-a înregistrat o scădere de aproximativ 40%”, a declarat Adrian Crivii, preşedintele companiei de consultanţă DARIAN.

    În ceea ce priveşte apartamentele nou construite, media la nivel naţional pentru ultimele şase luni a fost de 776 €/ mp. Capitala a deţinut supremaţia şi în ceea ce priveşte preţurile apartamentelor noi, de aproximativ 1.137 €/mp – singurul oraş din România cu preţuri de peste 1.000 €/mp dar în scădere cu aproximativ 32% faţă de perioada de început a crizei. Pe locul doi se află Cluj Napoca, cu un preţ mediu de 982€/mp şi pe locul al treilea regăsim Iaşi, cu 963€/mp.

    Preţurile medii de tranzacţionare aferente caselor au cunoscut o uşoară scădere, de aproximativ 0,17% la nivel naţional. În Bucureşti, preţul caselor a crescut cu 3,1%, până la valoarea de 1.070€/mp. Pe locul al doilea este Cluj Napoca, cu un preţ mediu de 870€/mp şi pe locul al treilea Constanţa, cu 838€/mp.

    În ceea ce priveşte terenurile pentru dezvoltare, tranzacţii s-au intensificat în ultimele şase luni, în special în Bucureşti. Investiţiile realizate la nivel naţional în SII 2014 pentru acest segment al pieţei imobiliare au fost de aproximativ 300 milioane €. Spre deosebire de terenurile pentru dezvoltare, cele agricole au înregistrat o creştere a preţurilor de peste 50% de la începutul anului 2012. Este cea mai spectaculoasă apreciere dintre toate sectoarele pieţei imobiliare. În comparaţie cu perioada similară a anului trecut, preţurile s-au depreciat cu aproximativ 4% însă, faţă de anul 2008, preţurile au scăzut cu 63%.

    Închirierea spaţiilor de birouri s-a intensificat în primul semestru din 2014. În SII 2014 s-au livrat aproape 65.000 mp de spaţii de birouri la nivel naţional, în creştere cu 12% faţă de primul semestrul al anului. Capitala conduce detaşat cu 79% dintre spaţiile de birouri livrate. La nivelul întregii ţări sunt în construcţie mai multe proiecte de birouri, care totalizează peste 190.000 mp. 54% dintre acestea urmează a se livra în Bucureşti şi 33% în Cluj-Napoca.

    Sectorul spaţiilor comerciale a înregistrat o activitate în creştere în ultimul semestru al anului 2014, mai puţin intensă decât segmentul birourilor, dar peste segmentul industrial. Investitorii au acţionat cu prudenţă şi preferă achiziţia unor centre comerciale existente pe care să le extindă şi să le modernizeze, abandonând sau amânând dezvoltarea unor proiecte noi de centre comerciale în ţară.

    Dintre sectoarele pieţei imobiliare, activitatea de închiriere a spaţiilor industriale este singura care a înregistrat o scădere în acest semestru. Trendul îl reprezintă renegocierile de contracte, pentru locaţiile existente, în vreme ce relocările şi închirierile de spaţii noi sunt mai slab reprezentate.

     

  • PIAŢA IMOBILIARĂ: Apartamentele din marile oraşe s-au scumpit în ianuarie cu până la 17%, în Bucureşti s-au ieftinit

    Astfel, la nivel naţional a fost consemnată o creştere cu 2,1% faţă de decembrie anul trecut, ajungând la un nivel de 910 euro pe metru pătrat util (faţă de 891 de euro pe metru pătrat util), evoluţie influenţată de majorări înregistrate din marile oraşe analizate şi de reducerea din Bucureşti, potrivit imobiliare.ro.

    În Bucureşti preţul mediu cerut de proprietari este mai mic acum decât în perioada similară din 2014 cu 2,3% (faţă de un nivel de 1.061 de euro pe metru pătrat util). În ianuarie 2015 a avut loc un declin de 2,7% faţă de decembrie 2014, de la un nivel de 1.066 de euro pe metru pătrat util, până la 1.037 de euro pe metru pătrat.

    Tendinţa de scădere în Bucureşti a fost dictată de ambele segmente de piaţă analizate, în condiţiile în care locuinţele din blocurile vechi s-au ieftinit cu 0,9% în perioada menţionată (de la 1.011 la 1.002 euro pe metru pătrat util), iar cele noi au consemnat o scădere mai accentuată, de 5,4% de la 1.145 euro pe metru pătrat la 1.083 euro pe metru pătrat.

    Cluj-Napoca se situează pe primul loc în clasamentul scumpirilor la 12 luni, cu o diferenţă de 17,4% faţă de nivelul atins la finele lui ianuarie 2014 (818 euro pe metru pătrat util). Avansul a fost dictat, în mare parte, de segmentul locuinţelor noi, cu un plus de aproape 24% la 12 luni, de la un nivel de 715 euro pe metru pătrat).

    În prima lună din 2015, preţurile au crescut, în medie, cu 1,3%, de la 948 la 960 de euro pe metru pătrat util. Apartamentele vechi au consemnat un avans uşor, de 0,2%, de la 1.023 la 1.025 de euro pe metru pătrat util. Locuinţele noi s-au apreciat însă cu 2,8%, de la 862 la 886 de euro pe metru pătrat util.

    Preţul mediu solicitat în Timişoara este, în medie, cu 4% mai mare decât cel consemnat în perioada similară a anului trecut (807 euro pe metru pătrat util). În ianuarie 2015 a avut loc un uşor declin, de 0,9%, de la un nivel de 847 de euro pe metru pătrat util la finele lui decembrie 2014, până la 839 de euro pe metru pătrat util.

    Locuinţele din blocurile vechi din Timişoara au înregistrat o scădere de 0,5%, de la 837 la 833 de euro pe metru pătrat util, iar cele nou-construite s-au depreciat cu 2,9%, de la 892 la 866 de euro pe metru pătrat.

    În Braşov, apartamentele noi şi vechi sunt, în medie, cu 3,6% mai scumpe decât în perioada similară din 2014 (când se situau la o valoare medie de 822 de euro pe metru pătrat util). În ultima lună, pretenţiile vânzătorilor au crescut, per ansamblu, cu 1,3%, de la 841 la 852 de euro pe metru pătrat util. Locuinţele din blocurile vechi s-au apreciat cu 1,6%, de la 827 la 840 de euro pe metru pătrat, în vreme ce unităţile locative nou-construite s-au scumpit cu 0,9%, de la 904 la 912 euro pe metru pătrat.

    Preţurile în Constanţa sunt cu 2,7% mai ridicate în prezent faţă de perioada similară a anului trecut (când ajungeau la o medie de 853 de euro pe metru pătrat util). În ianuarie 2015, preţurile au consemnat un avans de 2,3%, de la 856 la 876 de euro pe metru pătrat util. Apartamentele vechi s-au scumpit cu 2,2% (de la 851 la 870 de euro pe metru pătrat util), iar cele noi s-au apreciat cu 2,6% (de la 870 la 893 de euro pe metru pătrat util).

  • JLL îl numeşte pe Viorel Opaiţ business development director

    Opaiţ este absolvent al Academiei de Studii Economice, cu o experienţă de peste 10 ani în piaţa imobiliară, având în portofoliu peste 100 de tranzacţii încheiate, care însumează peste 500.000 mp de spaţii tranzacţionaţi. Pe parcursul carierei sale, numele său a fost legat de tranzacţii precum vânzarea A1 Business Park, consolidarea birourilor Vodafone, ING Bank sau Microsoft.

    Marius Scuta, national director la JLL, comentează: “După un an 2014 bun pentru JLL, în 2015 ne vom consolida echipa de specialişti, urmând să anunţăm noi seniori în cadrul companiei. Strategia noastră este de a ne extinde mai degrabă punctual decât extensiv.”

    În ceea ce priveşte piaţa imobiliară în 2015, Viorel Opaiţ, spune: ”Vom asista la dezvoltarea unor noi poluri de birouri, ca parte a provocării de a echilibra Bucureştiul din punct de vedere urbanistic şi al traficului, bazată şi pe o cerere crescută în ultimii doi ani în principal din domeniul IT şi outsourcing pentru spaţii mai flexibile şi mai uşor accesibilile pentru angajaţii lor. Pe zona industrială, am asistat anul trecut la intrarea unor noi jucători, dovada a potenţialului acestui segment. Producătorii de subansamble auto vor investi în continuare în creşterea capacităţilor din România în noul cadru politico-economic stabil, cerere care se va regăsi în viitoare trazacţii în principale oraşe din ţară.”

    Înainte de poziţia ocupată în JLL, Viorel Opaiţ a lucrat pentru o altă companie de consultanţă imobiliară din România, în cadrul departamentului de servicii corporative.

    Înregistrând venituri anuale globale de 4 miliarde dolari SUA, JLL activează în 75 de ţări şi peste 1.000 de locaţii din întreaga lume. Operând în numele clienţilor săi, compania oferă servicii de management şi servicii imobiliare externalizate, având un portofoliu de aproximativ 280 milioane m2 şi  un volum total al investiţiilor de 99 miliarde de dolari SUA rezultat din vânzări, achiziţii şi finanţări la nivel global în 2013. Divizia de management al investiţiilor – LaSalle Investment Management – administrează active imobiliare de 48  miliarde dolari SUA.

     

  • Unul dintre cei mai importanţi dezvoltatori imobiliari de pe piaţa locală îşi povesteşte aventura antreprenorială

    A trecut mai puţin de un an de când Shimon Galon a părăsit GTC România. A plecat de la GTC într-o zi de luni, iar vineri se afla deja la noul său birou din Aviaţiei, alături de câţiva dintre oamenii împreună cu care a pornit Real Sol, proiectul său antreprenorial. În noua sa postură, spune că se simte mai relaxat decât a fost vreodată, deşi munceşte mai mult şi are responsabilităţi mai mari.

    CUM LUCREAZĂ? Sfârşitul anului 2014 l-a prins pe Shimon Galon într-unul dintre cele mai fericite momente din viaţa lui profesională: „Când am hotărât să plec pe drumul meu, la începutul lui 2014, nu am ştiut două lucruri: 1. direcţia în care se duce piaţa, piaţă în care, în ultimele luni, fiecare lună este mai bună decât alta şi 2. cu anii am observat că am un nume bun în piaţă, mult mai bun decât mă aşteptam eu, şi că aş putea să îl folosesc“.

    Shimon Galon face project management pe piaţa imobiliară, aplicând un model despre care spune că este, cel puţin deocamdată, unic: „Ce fac eu acum nu există încă pe piaţă, este un tip de project management mai neobişnuit: ofer toate serviciile unui investitor de la achiziţia unui teren până când proiectul începe să scoată bani. Eu mă ocup de tot, de creditare, de construcţie, de inspecţii, de marketing, de finanţare, de închirierea birourilor sau de vânzarea apartamentelor, de absolut tot în numele lui. Beneficiarul vine la mine cu gândul de a investi într-un proiect imobiliar, eu îi propun un business plan în funcţie de buget, locaţie şi alte coordonate, iar ulterior agreez toate lucrurile în numele lui, inclusiv cu banca. Investitorul nu trebuie să facă nimic, doar să fie de acord cu business planul pe care i-l pregătim, iar noi muncim de dimineaţa până seara să facem planul să meargă. Garantez business planul cu reputaţia mea şi, fiind cel mai de preţ lucru pe care îl am, am grijă să îmi îndeplinesc promisiunile“.

    Admite că s-a gândit mult la ce ar putea face, iar varianta de vânzare a unor servicii profesionale a fost de departe cea mai bună: „Să cumpăr încă un teren şi să îl vând sau să fac un bloc de 40 de apartamente şi să le vând nu e nicio chestie. Nu spun că nu voi mai face bani din tranzacţii, din intermedieri, şi banii aceia sunt buni, dar nu acesta este focusul. Cred că sunt puţini oameni în România la care să te duci, ca investitor, şi să spui: uite, am terenul ăsta, ce crezi că se poate face aici?, preia tu terenul, finisează proiectul şi adu-mi banii acasă. Ce am eu unic este că pot presta proiecte la cheie cu şanse reale pe piaţă în orice zonă imobiliară“.

    Galon spune că nu are un constructor preferat, ci licitează la fiecare proiect şi de fiecare dată ţine cont şi de preferinţele investitorului, dacă acesta vrea să se implice. „Chiar dacă piaţa construcţiilor a fost reconfigurată de criză, e mare lucru că au rămas pe piaţă oameni OK, companii bune. E important cu cine construieşti, vrei să fie stabil, să mai existe pe piaţă şi să îţi dea garanţie în caz de nevoie. O să fie bine.“

    Primele 10 luni de antreprenoriat au fost intense, recunoaşte Galon, dar sfârşitul anului 2014 a fost surprinzător de bun şi i-a demonstrat că timingul este unul dintre cele mai importante aspecte când vine vorba de luat decizii importante: „Dacă mi se întâmpla să iau decizia de a deveni antreprenor acum trei ani, lucrurile ar fi stat cu totul altfel. Atunci era sfârşitul lumii pe piaţa imobiliară şi puteam să vorbesc singur oricât, că nu aş fi avut proiecte. Acum însă, nu este zi să nu îmi bată un nou client la uşă. În fiecare zi. Negociez personal ideile de business şi contractele, iar ulterior echipa preia proiectul“.

    Echipa a crescut odată cu firma: Galon a început cu 3 oameni, acum, după 9 luni, are 15 angajaţi, iar pentru sfârşitul lui 2015 estimează că vor fi 30. Dezvoltarea viitoare a Real Sol poate avea loc oricât pe orizontală, dat fiind că modul de lucru al firmei nu permite supracapacitate, explică Shimon Galon: „Putem să avem oricâte proiecte, nu au cum să fie prea multe. Pentru fiecare proiect nou construim o echipă nouă care pleacă la treabă, sunt urmărite nişte proceduri, ei lucrează pe un proiect doi-trei ani şi apoi trec la altul“.

    Încep lucrul cu o şedinţă la 7.30 dimineaţa, după care fiecare angajat al Real Sol îşi continuă ziua în proiectul care îi este alocat. „Două lucruri am urmărit: să rămânem împreună (deşi lucrăm în multe proiecte diferite, toată lumea participă la şedinţa de dimineaţă) şi să oferim servicii foarte bune. Mă bazez pe marketing viral şi pe reuşita proiectelor.“

  • 2015, cel mai bun an de după criză pentru piaţa imobiliară. Prima Casă şi investitorii în locuinţe vor umple blocurile

    „O nouă bulă imobiliară este pe punctul de a se declanşa atât în Europa, cât şi în România. Nu că investitorii ar fi uitat de criza de acum câţiva ani, dar nu au ce face cu banii strânşi după ce băncile au scăzut drastic dobânzile la depozite în întreaga Europă. Dobânzile real negative oferite de bănci la depozite i-ar putea determina pe cei care economisesc să caute alternative pentru plasarea banilor în pământuri şi locuinţe“, era scenariul fatalist lansat de guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, în vara anului trecut.

    „Raportându-ne la evoluţia din ultimele 12-18 luni şi la noul context din mediul de afaceri, în general, şi sectorul imobiliar, în particular, păstrând o notă de moderaţie şi de realism, ne aşteptăm ca anul 2015 să fie unul al stabilizării, al maturizării pieţei şi al unor creşteri ponderate pe anumite sectoare ale activităţii noastre“, previzionează Alina Necula, şeful departamentului de marketing şi vânzări al Adama Group, deţinut de austriecii de la Immofinanz. Alina Necula crede că piaţa imobiliară locală, în general, are un suflu nou, susţinut şi de ocuparea unui loc patru în topul investiţiilor din Europa Centrală şi de Est, cu o creştere semnificativă faţă de 2013.

    În 2014, activitatea pieţei imobiliare per total a fost vizibil mai intensă decât cea a anului precedent – volumul de investiţii s-a ridicat în 2014 la circa 2 miliarde de euro. Anul trecut a confirmat ieşirea din criză şi reaşezarea pieţei, după cum spun aproape la unison dezvoltatori, investitori, vânzători şi cumpărători. Dezvoltările imobiliare au fost reluate şi sunt mult mai bine conectate la cererea şi necesităţile pieţei, băncile arată din nou un apetit în creştere pentru creditarea clientului final, în timp ce clienţii se dovedesc a fi mult mai informaţi şi mai atenţi privind alegerea imobiliară pe care o fac.

    Revenirea pieţei este promisă mai ales de statistici care au ţinut capetele de afiş la sfârşitul anului trecut: în 2014, numărul locuinţelor noi livrate a crescut până la 7.500 de unităţi în Capitală şi pa 45.000/total potrivit INS (conform unor consultanţi, numărul lor ar fi de fapt cu circa 50% mai mare, ţinând cont că mulţi dezvoltatori nu şi-au întabulat proprietăţile, alegând să declare locuinţele abia după vânzarea acestora). Semnale pozitive au venit şi din tranzacţiile încheiate, care au ajuns anul trecut la circa 800.000, cu 100.000 peste nivelul anului 2007 şi în creştere cu 50.000 faţă de 2013. „Suntem pe un trend ascendent al numărului de tranzacţii, la preţuri mult mai mici decât în 2007, dar la preţuri constante faţă de 2013. Asta înseamnă că suntem în momentul de faţă într-un punct de cotitură şi ne putem aştepta în orice moment să se inverseze trendul“, speră optimist Dragoş Vîlceanu, preşedintele Asociaţiei Brokerilor Imobiliari din România şi proprietarul Agenţie.Net.

    Faptul că încrederea oamenilor în investiţii în imobiliare a crescut rezultă nu doar din numărul de oferte, mai mari cu circa 25% faţă de anul anterior, ci şi dintr-un nivel al cererii direct proporţional cu aceasta, cu 62% mai mare faţă de 2009, potrivit INS. „Cererea a crescut semnificativ, oamenii au încredere în viitor, au încredere să se împrumute şi, în acelaşi timp, sunt şi încurajaţi să se împrumute”, observă Vîlceanu. Armonizarea raportului cerere-ofertă explică şi stabilitatea în ce priveşte preţurile locuinţelor, cu oscilaţii în intervalul +-2-3%.

  • DTZ Echinox: Bilanţul anului 2014 şi perspectivele pentru 2015

    Office

    Mădălina Cojocaru, head of office department: „Departamentul de birouri al DTZ a înregistrat anul acesta o creştere a volumului de metri pătraţi tranzacţionaţi de peste 20% comparativ cu 2013. În continuare relocările au avut ponderea cea mai mare, însă, comparativ cu 2013, au crescut cererile din partea companiilor noi intrate pe piaţa din România sau a start-up-urilor. Sectoarele business cele mai active au fost cele de IT şi outsourcing. În 2014 am participat la importante pitch-uri pentru cereri de închirieri de spaţii de birouri pentru  2016/2017 (consolidare şi extindere spaţiu), ceea ce ne arată că zona business se dezvoltă din ce în ce mai activ, chiriaşii având încredere să-şi asume angajamente pe termen lung.”

    Retail

    Bogdan Marcu, head of retail department: „În lipsa noilor dezvoltări, anul 2014 a fost un an în care focusul principal a fost de consolidare, retailerii fiind obligaţi să se orienteze către proiectele existente şi către oraşele secundare unde nu aveau prezenţă. În ciuda unui an plin de provocări, departamentul de retail al DTZ a reuşit să obţină rezultate foarte bune pentru clienţii pe care i-a reprezentat, ceea ce este obiectivul nostru principal. Suntem bucuroşi că am reuşit să contribuim la unele din puţinele proiecte de retail dezvoltate anul acesta, Vulcan Value Center Bucureşti şi Shopping City Târgu Jiu, ambele proiecte fiind lansate cu succes şi cu un grad foarte ridicat de închiriere. Pentru proiectele existente unde am fost implicaţi, am propus iniţiative de îmbunătăţire a performanţei centrelor comerciale şi a mixului de chiriaşi, lucrând împreună cu departamentele de research şi property management pentru oferirea celor mai bune soluţii clienţilor noştri. Anul viitor va fi unul mult mai efeverscent din punct de vedere al dezvoltărilor noi de retail, având preconizate deschiderile unor proiecte de mari dimensiuni precum Mega Mall din Bucureşti, Coresi Brasov, Shopping City Timişoara, dar şi extinderea City Park Constanţa, acestea venind să acopere nevoia retailerilor de a deschide noi magazine în zone insuficient de bine reprezentate.”

    Departamentul de retail al DTZ Echinox a intermediat în 2014 peste 18,000 mp spaţii de retail în Bucureşti şi în ţară.

    Property Management

    Sebastian Mahu, head of property management department: „În 2014, departamentul de Property Management a finalizat procesul de implementare a unor noi direcţii mai ales pe partea de consultanţă. Pe lângă atragerea unor noi clienţi pentru serviciile standard de administrare (Kellogg office), efortul principal a fost de a stabili relaţii cu principalii jucători din industria de retail pentru zona de Retail METRICS. Pentru anul 2015 obiectivele sunt de a creşte şi mai mult zona de servicii non-core, dar şi de a dezvolta noi produse ce pot adăuga valoare activităţii clienţilor şi partenerilor DTZ.”

    Industrial

    Rodica Târcavu, head of industrial department: „Piaţa industrială fost extrem de efervescentă în anul 2014, cu tranzacţii semnificative atât pe segmentul investiţiilor (vânzarea celui mai mare parc logistic: Europolis Park din Bucureşti către P3), cât şi pe segmentul închirierilor de peste 180,000 mp din datele pe care le avem până la acest moment. Timişoara a absorbit aproximativ 100,000 mp, reprezentând 60% din totalul tranzacţiilor. Suntem optimişti că acest trend dinamic va continua şi în 2015 şi că piaţa va intra într-o nouă fază a dezvoltărilor speculative, reaşezându-se pe poziţii mai solide, după un ciclu de mai bine de 10 ani  în care au fost parcurse toate etapele – de la dezvoltare, la boom, maturizare, contracţie, stagnare.”

    Rezidenţial

    Mihaela Pană, head of residential department: „Anul 2014 a fost un an interesant şi mai dinamic comparativ cu anul precedent. Preţurile s-au stabilizat, iar pentru unele proprietăţi putem discuta de un uşor trend crescător. Anul acesta, pe segmentul de lux am asistat la un apetit mai mare al dezvoltatorilor de a demara proiecte noi, de lux. Acest interes vine după o perioadă lungă de stagnare, în care dezvoltările noi de lux au lipsit complet, majoritatea tranzacţiilor care au fost finalizate fiind din stocul existent anterior crizei. Putem observa că dezvoltatorii au învăţat din perioada de criză şi încearcă să vina în întâmpinarea cerinţelor cumpărătorilor printr-o compartimentare echilibrată a produselor, finisaje de foarte bună calitate, etc., dar ceea ce este mai important: dezvoltatorii au înţeles că nu mai pot tranzacţiona din faza de proiect, ci trebuie să ajungă într-o fază avansată cu construcţia pentru a putea vinde.”

    „Anul 2015 va continua trendul ascendent pe care l-am resimtit începând cu a doua jumătate a lui 2014. O parte dintre proiectele începute se vor finaliza, iar altele urmează a fi demarate. Numărul cumpărătorilor care achiziţionează în scop investiţional va fi în creştere, aceştia înţelegând că preţurile au un trend uşor crescător şi că acesta este momentul cel mai bun de a cumpăra produse imobiliare de lux. Şi-au făcut simţită prezenţa în piaţă şi români stabiliţi în străinătate, care dispun de sume importante de bani şi care doresc să achiziţioneze apartamente în zone foarte bune.”, a completat Pană.

    Capital Markets

    Răzvan Sin, head of capital markets: „În 2014 piaţa de investiţii a crescut de la un volum de 300 mil Euro în 2013 la aproximativ 1.2 mld Euro. Considerăm că acesta este doar începutul unei perioade mai lungi în care piaţa de investiţii va creşte constant de la an la an. Creşterea economică şi stabilitatea politică, dar şi diferenţa de randamente între piaţa din România şi pieţele vestice au determinat noi investitori să se uite cu atenţie la produse de investiţii româneşti în 2014. Fonduri instituţionale care cu ani în urmă nu considerau România o piaţă viabilă sunt acum active şi în căutare de proprietăţi generatoare de venit. La această creştere a contribuit şi volumul mare de capital disponibil pe pieţele vestice.”

    Cei mai importanţi jucători din piaţă au fost şi în acest an Nepi, în zona de retail şi Globalworth, în zona de birouri, însă noutatea  este ca aceştia nu mai  sunt singurii care fac oferte, ci au concurenţi competitivi care îi determină să ofere preţuri agresive. Din totalul investiţiilor din 2014, 45% au fost alocate către retail, 30% către birouri, 15% către piaţa de industrial, iar aproximativ 10% au fost tranzacţii cu terenuri. Din totalul tranzacţiilor, aproape 75 % au avut ca destinaţie capitala.

    În 2015 ne aşteptăm ca piaţa să crească şi să vedem mai multe tranzacţii realizate de către jucători noi care vor targeta toate sectoarele.

    România a început să fie percepută ca fiind o piaţă ce oferă randamente ridicate într-un mediu economic relativ stabil. Există un cumul de factori pentru care România este atractivă: suntem a doua ţară ca mărime din Europa de Est, avem forţă de muncă educată şi încă ieftină, România devine un hub regional în sectorele IT şi BPO, ceea ce generează  o cerere semnificativă pentru spaţii de birouri etc.

    Totuşi, stocul existent de active imobiliare de volume de peste 100 mil Euro ce corespund în general criteriilor investitorilor instituţionali  este destul de restrâns în prezent, motiv pentru care prezenţa marilor fonduri este oarecum limitată în România, deşi interes există.

    Land Investment & Residential Development

    Ionuţ Bordei, head of land investment & residential development: „Anul 2014 reprezintă momentul în care dezvoltarea rezidenţială a început să se reorienteze treptat către zonele centrale şi semicentrale ale capitalei. Aceasta este una din consecinţele dezgheţării pieţei terenurilor, prin apariţia mai multor proprietăţi în interiorul oraşului la preţuri accesibile. Marea majoritate a acestor terenuri provin din executările bancare. Deşi rulajul tranzacţiilor rezidentiale înregistrat în ultimii ani a fost destul de redus, finanţarea persoanelor fizice nu a fost întreruptă şi a funcţionat destul de bine. În schimb, finanţarea dezvoltărilor rezidentiale a fost deficitară. Totuşi, în 2014, datorită stabilizării pieţei atât din punct de vedere al costului terenurilor şi construcţiilor, cât şi din punct de vedere al cererii reale, băncile au început, ce-i drept destul de timid, să se uite şi la finanţarea dezvoltărilor pe acest segment. Acest fenomen se întamplă doar în Bucureşti şi în câteva oraşe mari din ţară.”

    “Pentru piaţa rezidenţială, 2014 a fost un an bun, un an de cotitură, o turnură pozitivă a trendului de dezvoltare. Dezvoltarile sunt mult mai profesionist realizate şi urmăresc cu mare atenţie cererea din piaţă. Departamentul meu îşi propune să participe la dezvoltarea a cât mai multe proiecte rezidenţiale şi să livreze pe piaţă produse de calitate adaptate fiecărui segment şi tip de cerere.”, a concluzionat Bordei.

    Oana Iliescu, managing director DTZ Echinox: „Birourile au reprezentat şi anul acesta cel mai consistent segment al pieţei de consultanţă imobiliară şi oferă perspective solide de creştere în continuare. Într-un an în care s-au înregistrat foarte multe mişcări pe piaţa de personal între agenţii, noi ne-am menţinut echipa care include azi 5 (cinci)  agenţi cu o experienţă medie de peste 6 ani şi ne-am propus să o creştem într-un mod coerent în perioada imediat următoare.”

    Departamentul de Property Management a rămans în continuare lider de piaţă pe segmentul de centre comerciale, lucrând într-o sinergie perfectă cu departamentul de închirieri Retail şi având aceeaşi abordare proactivă şi creativă în faţa nevoilor clienţilor noştri.

    Am continuat cu succes proiectul Retail METRICS – instrumentul de cercertare de piaţă adaptat nevoilor proprietarilor de centre comerciale.  Administrăm azi un portofoliu de ca. 180.000mp de spaţii comerciale (Shopping City Sibiu, Shopping City Suceava, Felicia Shopping Center din Iaşi, COCOR Bucureşti) , un proiect rezidenţial în zona de nord a capitalei: complexul Parcul Privighetorilor şi unul de office: spaţiul de birouri Kellogg’s din Floreasca Park (2,500 mp).

    Departamentul de închirieri Retail a rămas cel mai activ de pe piaţă şi în 2014, lucrând pe cel mai mare proiect în dezvoltare din Bucureşti – Mega Mall –  dar şi pe celelalte centre comerciale din portofoliul NEPI şi din portofoliul aflat sub administrarea departamentului de Property Management.

    Lista de noi dezvoltări de retail este limitată, însă centrele comerciale existente au nevoi complexe şi solicită servicii integrate, pe care noi suntem azi în cea mai bună poziţie să le oferim: 1) research adaptat (Retail Metrics), 2) închirieri 3) consultanţă Property Management.

    Departamentul Rezidential  a înregistrat cea mai mare creştere în 2014 şi ne aşteptăm să continue pe un trend ascendent şi în 2015. Suntem singura companie globală care a păstrat acest serviciu; acoperim segmentul de închirieri şi vânzări de proprietăţi premium.

    Mai mult, anul acesta am hotărât să relansăm şi divizia de terenuri şi investiţii pentru dezvoltări rezidenţiale, prin recrutarea unuia dintre cei mai experimentaţi profesionişti din acest segment – Ionuţ Bordei.

    Activăm pe o piaţă care după ce a intrat într-o nouă normalitate, a început să crească uşor, însă sustenabil. Ne-am obişnuit cu această nouă realitate, printre dificultăţile pe care le întampină sectorul nostru putem mentiona în continuare – condiţiile finanţărilor bancare şi fiscalitatea.

    Credem că anul 2015 va aduce cea mai mare creştere din ultimii 5 ani pe piaţa de consultanţă imobiliară şi ne aşteptăm ca o serie de jucători noi care au analizat piaţa în ultima perioadă să devină activi. Ne aşteptăm ca segmentul portofoliilor imobiliare bancare executate să fie unul dintre motoarele acestei creşteri.

  • Două mari tranzacţii imobiliare sunt pe punctul de a se închide

    “Există elementele pentru care putem spune că anul acesta ar putea fi un punct de maxim în care piaţa imobiliară devine lichidă. Având în vedere că în primele şase luni valoarea tranzacţiilor imobiliare a totalizat circa 300 de milioane de euro şi că cel puţin două tranzacţii de mari dimensiuni se vor închide până la finele anului, estimăm că piaţa va ajunge la circa 500 milioane de euro”, a explicat Păun.

    Anul trecut, investitorii au cumpărat proprietăţi în valoare de circa 300 milioane de euro, iar nivelul prognozat de reprezentantul Colliers pentru 2014 ar fi un maxim al ultimilor şase ani. Ea a adăugat că şi investiţiile în terenuri s-au dublat în prima jumătate a anului faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce valoarea tranzacţiilor imobiliare din acest interval a fost egală cu cea înregistrată în întreg anul 2013.

    Păun a adăugat că un segment extrem de atractiv pentru investitorii imobiliari a devenit în ultima perioadă cel logistic şi industrial, pentru care contractele de închiriere se încheie pe termen lung, iar nivelul actual al randamentelor asigură câştiguri viitoare ridicate. Pe de altă parte, ea consideră că sunt puţine proiecte care pot fi cumpărate de investitorii interesaţi să investească pe termen lung.