BusinessMagazin

Tag: pensie

  • Senat: Pensia de urmaş pentru soţul supravieţuitor cu copii în întreţinere, prelungită cu 7 ani


    Propunerea legislativă semnată de senatorul PSD, Liviu Pop, a fost adoptată cu 125 de voturi pentru şi un vot împotrivă de către senatori.

    Iniţiativa a fost adoptată în condiţiile în care Guvernul a formulat un aviz negativ.

    Astfel, prin modificarea legii privind sistemul unitar de pensii publice este majorată de la 7 ani, în prezent, la 14 ani vârsta copiilor până la care soţul supravieţuitor care are în îngrijire copii poate primi pensie de urmaş.

    Senatul este primă Cameră sesizată în cazul acestei iniţiative, forul decizional fiind Camera Deputaţilor.

  • Plus 10% a volumului de prime brute subscrise de ING Asigurări de Viaţă la 9 luni

    Valoarea activelor financiare în administrare s-a situat la nivelul de 2,7 miliarde lei la sfârşitul lunii septembrie 2014, în creştere cu 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Volumul de prime brute subscrise în primele nouă luni din 2014 este de 449,4 milioane lei, în creştere cu 10% faţă de cel din perioada similară a anului precedent (408,2 milioane lei).

    Din totalul poliţelor nou încheiate la ING Asigurări de Viaţă în ianuarie-septembrie a.c., 35% sunt de tip unit-linked. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, s-a înregistrat o creştere cu 8pp a ponderii contractelor unit-linked în portofoliul de poliţe noi, astfel încât 51% din contractele în vigoare la finalul lunii septembrie sunt de acest tip.

    În primele nouă luni ale anului, ING Asigurări de Viaţă a plătit clienţilor indemnizaţii pentru evenimente asigurate şi contracte ajunse la maturitate de aproape 94 de milioane de lei, valoare în creştere cu 9,2% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2013. Din această sumă, 67,4% (respectiv 73,6 milioane de lei) reprezintă beneficii plătite clienţilor pentru contracte ajunse la maturitate.

    Pentru contractele încheiate în primele nouă luni, nivelul mediu al sumei asigurate este de 50.437 lei (plus 19% faţă de aceeaşi perioadă din 2013), iar prima brută medie este de 1.710 lei (plus 9% faţă de ianuarie-septembrie 2013).

    Marja de solvabilitate disponibilă a ING Asigurări de Viaţă este 1,54, faţă de nivelul minim cerut de lege de 1, iar coeficientul de lichiditate este de 4,73, comparativ cu nivelul minim cerut, de 1.

    Fondurile de pensii facultative administrate de ING Asigurări de Viaţă au fost alese de aproape jumătate dintre clienţii care au încheiat un contract de acest fel în primele nouă luni din 2014.

    Din totalul clienţilor care au încheiat o pensie facultativă în 2014, aproape jumătate (46%) au ales unul dintre cele două fonduri din administrarea ING – ING Activ şi ING Optim (calcule ale companiei, pe baza statisticilor ASF). Astfel, la finalul lunii septembrie 2014, numărul total de participanţi la fondurile facultative din administrarea ING era de 142.301(1) (plus 12% faţă de aceeaşi perioadă din 2013) (sursa: ASF).

    Valoarea activelor nete administrate de cele două fonduri facultative ING era de 473,83(1) milioane lei la sfârşitul trimestrului trei din 2014, în creştere cu aproximativ 33% faţă de intervalul similar din 2013. Astfel, la finalul lunii septembrie a.c., ING deţinea pe piaţa Pilonului III o cotă cumulată, în funcţie de active, de 48,5%(1) (sursa: ASF).

    Contribuţia medie la fondul ING Activ în primele nouă luni din 2014 a fost de 100,55 lei (în creştere cu aproape 9% faţă de aceeaşi perioadă din 2013), iar la ING Optim de 111,12 lei (plus 9,45% faţă de intervalul ianuarie-septembrie 2013).

    De la lansare (2007) şi până la finalul lunii septembrie 2014, fondul ING Activ, fond din categoria celor cu grad de risc dinamic, a obţinut o performanţă anualizată de 8,83%(1), iar ING Optim, fond din categoria celor cu grad de risc echilibrat, a înregistrat o performanţă anualizată de 9,59%(1) – comparativ cu media anualizată a tuturor fondurilor din piaţă de 8,2% (sursa: calcule ING/APAPR pe baza statisticilor ASF).

    Marius Popescu, director general al ING Asigurări de Viaţă, declară: “Consolidarea poziţiei noastre pe piaţă prin continuarea creşterii volumului de prime brute subscrise a fost susţinută de trei mari tendinţe: revenirea interesului clienţilor pentru asigurările unit-linked, diminuarea nevoii imediate a acestora de lichiditate şi, totodată, de alegerea unui nivel mai mare al protecţiei financiare.

    La nivelul portofoliului nostru, revenirea interesului clienţilor pentru asigurările unit-linked este o evoluţie tot mai vizibilă, prezentă încă din primele şase luni ale anului. Contractele unit-linked au reprezentat 35% din vânzările aferente intervalului ianuarie-septembrie 2014, faţă de 27% în aceeaşi perioadă din 2013.

    În acelaşi timp, tot mai puţini clienţi aleg să renunţe la asigurarea de viaţă, numărul total de contracte răscumparate şi reziliate diminuându-se în intervalul analizat cu 19%.

    În plus, am implementat în ultimele luni un nou model de desfăşurare a întâlnirilor anuale cu clienţii, pentru a le facilita acestora o mai bună evaluare a evoluţiei contractului deţinut, respectiv actualizarea realistă a nivelului de protecţie financiară contractat în funcţie de noile nevoi şi planuri de viitor.

    În zona de pensii facultative, semnalele pozitive se referă la faptul că aproape jumătate dintre persoanele care au încheiat un contract în 2014 au ales un fond ING, iar ponderea participanţilor cărora angajatorii le oferă acest beneficiu extrasalarial este tot mai mare. Astfel, dacă în primele nouă luni din 2013, pentru 30% dintre noii participanţi contribuţiile pentru pensia facultativă erau plătite exclusiv de angajator, în 2014, ponderea acestora este mai mare cu 10pp.”

    În primele nouă luni din 2014, ING Asigurări de Viaţă a obţinut un profit brut estimat de 25,4 milioane lei, comparativ cu 13,6 milioane lei în aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Pe segmentul de pensii obligatorii, ING administrează active nete de 6,7 miliarde de lei în beneficiul a peste 1,8 milioane de participanţi.

    La sfârşitul primelor nouă luni din 2014, fondul de pensii administrat privat ING cumula active nete de 6,7 miliarde de lei(1), în creştere cu 39% faţă de nivelul înregistrat la sfârşitul aceleiaşi perioade din 2013. Astfel, cota de piaţă a ING Pensii la sfârşitul lunii septembrie a.c., în funcţie de active, era de 37,47%(1) (sursa: ASF).

    La aceeaşi dată ING avea 1.809.790 de participanţi la Pilonul II, dintre care 97,2% au plătit cel puţin o contribuţie de la începutul colectării în sistem (sursa: ASF).

    Contribuţia medie pe participant la fondul de pensii administrat privat ING a fost de 97,13 lei în primele nouă luni din 2014, în creştere cu 19% faţă de acelaşi interval din 2013.

    De la înfiinţare (mai 2008) şi până la finalul lunii septembrie 2013, fondul de pensii obligatorii al ING a obţinut o performanţă anualizată de 11,77%(1) – comparativ cu media anualizată a tuturor fondurilor din piaţă de 11,2% (sursa: calcule ING/APAPR, pe baza statisticilor ASF).

    Raluca Ţintoiu, director general al ING Pensii Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrat Privat: „La finalul lunii septembrie Fondul de pensii ING administra active nete de 6,7 miliarde de lei, având peste 1,8 milioane de participanţi.

    Deşi Pilonul 2 reprezintă singura formă de economisire pentru pensie pentru o mare parte a populaţiei active actuale, studiile realizate ne arată că oamenii încă nu au o imagine foarte clară asupra sistemului de pensii obligatorii şi a beneficiilor pe care acesta le oferă.

    De aceea, preocupările noastre urmăresc două direcţii principale: de a contribui prin performanţele investiţionale obţinute în beneficiul participanţilor noştri la acumularea resurselor financiare suplimentare pentru viitorii pensionari şi, totodată, de a răspunde provocării existente în România, aceea a lipsei unei experienţe de economisire timpurie pentru pensie.”

  • 86% dintre români spun că nu economisesc constant pentru pensie

    Fondurile de pensii administrate privat (P2) reprezintă pentru cei mai mulţi români, arată un studiu, „Cât de des se gândesc românii la pensie”, realizat de ING Pensii în luna iunie 2014, cu obiectivul de a identifica nivelul de informare, înţelegere şi încredere pe care actualii participanţi din Pilonul 2 îl au faţă de sistem. Studiul a fost desfăşurat în mediul online, pe un eşantion de 1.000 de persoane, reprezentativ la nivel urban pentru populaţia cu vârste între 18 şi 45 de ani, care îndeplineşte criteriile de eligibilitate legale pentru a deţine o pensie administrată privat.

    O primă concluzie evidenţiată de studiul ING arată faptul că pentru majoritatea românilor, Pilonul 2 este singurul instrument financiar prin intermediul căruia economisesc pentru pensie. Chiar şi aşa, însă, oamenii nu au o imagine clară asupra sistemului de pensii administrate privat şi a beneficiilor pe care le oferă acesta. Astfel, 86% dintre respondenţi au declarat că nu economisesc constant pentru pensie prin intermediul altor instrumente financiare, fie pentru că nu reuşesc (62%), fie pentru că nici nu şi-au propus (23%). În aceste condiţii, P2 reprezintă pentru cei mai mulţi români singura modalitate de economisire cu obiectivul suplimentării veniturilor la momentul retragerii din activitate.

    În acelaşi timp, însă, nivelul de informare şi interes al publicului cu privire la P2 este încă limitat. Unul din trei respondenţi (29%) nu ştie că are o pensie administrată privat, deşi deţine un astfel de produs, iar tendinţa este şi mai accentuată în rândul tinerilor cu vârsta de până la 25 de ani (cu un procent de 38%), arată studiul ING. Întrebaţi cât de bine consideră că înţeleg sistemul de pensii administrate privat, doar doi din trei respondenţi au apreciat că sunt suficient de informati (70%). Este interesant de observat faptul că, în rândul celor 30% dintre respondenţi care apreciază că nu sunt suficient de informaţi cu privire la P2, principalele motive care conduc la această situaţie ţin de faptul că deşi au primit informaţii, nu le-au înţeles (24%), dar mai ales de propria lipsă de interes (57%). Spre exemplu, aproape 20% dintre respondenţii care au declarat ca au primit scrisoarea anuală de informare de la administratorul lor în 2014, nu au citit-o.

    Şi în privinţa nivelului de cunoaştere a beneficiilor pe care le oferă sistemul de pensii administrate privat există un decalaj important. Astfel, unul din trei participanţi la studiul ING Pensii nu ştie faptul că fondurile acumulate din contribuţia la sistem le aparţin, sunt colectate în conturi individuale şi nu sunt redistribuite actualilor pensionari, 44% nu cunosc exact nivelul procentual al/ procentul contribuţiei lunare, 44% nu stiu că întreaga sumă acumulată şi randamentul realizat de administrator se vor întoarce la ei în viitor sub forma unei pensii suplimentare, iar 38% nu ştiu ce sume au acumulat până în prezent în conturile individuale. În acelaşi timp, 46% dintre respondenţi nu sunt informaţi cu privire la faptul că suma economisită în contul individual va fi moştenită de familie în situaţia în care nu vor mai fi în viaţă la vârsta pensionării iar peste un sfert nu ştiu că au opţiunea de a se transfera la un alt fond de pensii administrate privat.

    Interesul scăzut al participanţilor cu privire la propria pensie privată se poate explica prin prisma unei alte concluzii relevate de studiul ING: în rândul publicului român, există încă o tendinţă evidentă de a “externaliza” responsabilitatea aţiunilor necesare pentru a obţine la momentul pensiei un venit adecvat propriilor nevoi. Astfel, unul din doi respondenţi în studiul ING Pensii apreciază că “altcineva” este principalul responsabil pentru a le asigura veniturile de care vor avea nevoie după momentul pensionării: 37% consideră ca principal responsabil Statul, 11%  angajatorul iar 3% familia.

    În practică, această atitudine identificată prin studiul ING Pensii se traduce inclusiv prin lipsa de implicare a persoanelor care au dreptul legal de a deţine o pensie administrată privat în alegerea informată şi deliberată a fondului la care participă. Spre exemplu, la ING Pensii, un sfert dintre cei peste 1,8 milioane de participanţi care deţin un astfel de produs au fost repartizaţi aleatoriu de-a lungul timpului. Tendinţa este semnificativ mai evidentă în rândul tinerilor, 22% dintre participanţii repartizaţi aleatoriu către fondul administrat de ING Pensii având vârsta cuprinsă între 20 şi 25 ani.

    “Rezultatele studiului ING Pensii validează o realitate pe care o percepem şi în activitatea noastră de zi cu zi: oamenii privesc cu tot mai multă încredere sistemul privat de pensii, considerându-l o soluţie reală în faţa problemelor cu care se confruntă sistemul public, dar în acelaşi timp nu au o imagine bine definită cu privire la modul de funcţionare al acestuia şi la beneficiile pe care le oferă. Vedem, pe de o parte, că există o preocupare clară în rândul publicului cu privire la sustenabilitatea sistemului public de pensii în viitor, 81% dintre respondenţi exprimându-şi temerea că în momentul în care se vor pensiona nu vor beneficia de  pensia de stat din diverse motive. In plus, doar o treime au certitudinea că P1 va mai exista la momentul respectiv. În acest context, peste jumătate se bazează ca Pilonul 2 să îi ajute să îşi menţină nivelul actual de viaţă şi după retragerea din activitate iar circa 70% se aşteaptă ca acesta să le influenţeze semnificativ veniturile la pensie”, a declarat Raluca Ţintoiu, director general ING Pensii.

    Dincolo de percepţia publicului, studiile realizate de-a lungul timpului confirmă faptul că, pe termen lung, sistemul de pensii administrate privat va influenţa în bine viaţa oricărei persoane. Aşa cum se întâmplă peste tot in lume, reducerea şi îmbătrânirea populaţiei pune şi în România o presiune importantă asupra bugetului public de pensii, care trebuie să susţină, cu tot mai puţine resurse, un număr tot mai mare de beneficiari.

    În 2060 populaţia  se va reduce în România până la 17,2 milioane de persoane (de la 21,4 în 2010), din care numai jumătate va mai reprezenta populaţie activă (54%). În acelaşi timp, sub două treimi din populaţia activă va mai munci şi, ca atare, va contribui la bugetul de stat, susţinând un număr tot mai mare de pensionari. În aceste condiţii, rata de înlocuire a venitului prin pensie scade accelerat, pentru ca, în 2032 să ajungă la 24%, de la 36% în prezent.

    “Pentru viitorii pensionari, Pilonul 2 are potenţialul de a-şi aduce contribuţia la păstrarea stilului de trai din perioada vieţii active şi după momentul pensionării. Luând în calcul sumele acumulate până acum în contul individual al participanţilor, respectiv performanţele foarte bune pe care le dovedeşte an de an industria, este evident că pensia suplimentară va avea un impact real asupra traiului nostru de la pensie. Se estimează că în 2032, momentul în care va intra în plată primul val semnificativ de participanţi din Pilonul 2, acesta va suplimenta cuantumul pensiei de stat cu circa 10 puncte procentuale, reprezentând aproape jumătate din aceasta”, declară Marius Popescu, membru în Consiliul de Administraţie ING Pensii.

  • Companiile îşi pot fideliza mai bine angajaţii valoroşi oferindu-le pensiile facultative

    Recunoaşterea este pentru majoritatea angajaţilor cel mai important factor motivator de la locul de muncă, fie acesta formal sau informal (cum ar fi un „mulţumesc“ spus din partea şefului sau din partea colegilor, spre exemplu), salariul fiind mai mult o formă de feedback, de confirmare a performanţei şi de eva­luare a muncii pe care o depun, se arată în studiile specialiştilor în resurse umane din România. Nevoia angajaţilor de a primi recunoaştere din partea şefului sau a companiei s-a accentuat odată cu venirea crizei, când oamenii, în general, au început să se detaşeze de companie şi să fie mai preocupaţi de ceea ce vor să facă cu viaţa lor.

    Aproximativ 62% din contribuţiile la fondurile plătite de către angajatori (49%) sau de împreună cu angajatorii lor (13%), conform datelor ASF, la 31 martie 2014, astfel că prin includerea pensiei facultative, angajatorii alinează pachetele de beneficii la cele existente în piaţă devenind astfel competitivi în atragerea personalului bine pregătit.

    Experţii în HR susţin că angajaţii cu un nivel înalt de implicare (care sunt activi, vin cu multe idei, fac eforturi suplimentare la locul de muncă) sunt cu 50% mai productivi şi cu peste 40% mai loiali. Pentru a ajunge însă la un astfel de rezultate ei trebuie să simtă că munca le este recunoscută, că fac parte dintr-un mediu de lucru în care pot avea o cumunicare bună cu ceilalţi colegi, că organizaţia este sinceră cu privire la strategia şi agenda de business pe care o are, că sunt plătiţi pe măsura muncii depuse şi că stilul lor de lucru se potriveşte cu cel al managerului direct.

    În prezent, pensia facultativă este un beneficiu fiscal ce are parte de deductibilitate totală, însemnând taxe zero pentru angajatori în limita a 400 euro/an/angajat. Fondurile de pensii facultative (Pilonul III) au înregistrat anul trecut un randament mediu de 11,33%, cel mai bun din ultimii trei ani, şi au ajuns la active nete totale de 811 milioane de lei (184 milioane de euro) în decembrie 2013, potrivit datelor Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România. Cele zece fonduri de pensii private facultative au ajuns la sfârşitul anului 2013 la un număr total de circa 313.000 de participanţi, nivel care va creşte şi în acest an.

  • Numărul pensionarilor din România a scăzut cu 58.000 în trimestrul unu. Cât de mare a fost pensia medie

     Pensia medie lunară însuma 844 lei, cu 6,2% mai mare faţă de primul trimestru din 2013.

    Comparativ cu trimestul anterior, în primele trei luni ale anului, numărul pensionarilor a scăzut cu 18.000 persoane, iar pensia medie lunară a fost cu 4,1% mai mare.

    Pensionarii de asigurări sociale deţin ponderea majoritară (99,9%) în numărul total de pensionari. În acelaşi timp, pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 87,1% în totalul celor de asigurări sociale.

    Pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 845 lei în trimestrul unu al acestui an, cu discrepanţe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă depăşind 350 de lei. Astfel cea mai redusă valoare a pensiei medii s-a înregistrat în judeţul Giurgiu, de 678 lei, iar cea mai mare în Bucureşti, de 1.068 lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Piperea şi Asociaţii: Pensiile aviatorilor, inclusiv a lui Adrian Iovan, recâştigate în instanţă

     Potrivit unui comunicat din partea casei de avocatură, în anii 2010 – 2011, succesiv, Guvernul a tăiat pensiile aviatorilor, reducându-le cu o pondere ce a variat între 60 şi 97 la sută.

    Astfel, au fost emise decizii de recalculare a pensiilor a mii de foşti aviatori, în baza Legii nr. 119/2010, care, potrivit casei de avocatură, este “contrară CEDO, deci inaplicabilă”.

    Aceste decizii au fost atacate in instanţă de o alianţă procesuală gestionată de Piperea şi Asociaţii, iar Curtea de Apel Bucureşti a admis irevocabil contestaţia, repunându-i în drepturile lor iniţiale pe pensionarii aviatori.

    Guvernul a emis atunci un nou act normativ – Ordonanţa de Urgenţă nr. 59/2011 – prin care a revizuit pensiile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aproximativ 159.000 de români aveau, la 31 martie, peste 10.000 lei în conturile de pensie privată

     La finele lunii martie, activele fondurilor de pensii private obligatorii (Pilonul II) şi facultative (Pilonul III) au atins 15,7 miliarde de lei, în urcare cu 6,1% faţă de decembrie 2013, şi au ajuns la o pondere în Produsul Intern Brut de 2,36%, potrivit Autorităţii de Supraveghere Financiară.

    Un număr de 6,12 milioane de persoane erau înregistrate ca participanţi în Pilonul II, din care aproximativ 180.000 nu au avut nicio contribuţie virată de la momentul virării primelor contribuţii, în luna mai.

    Valoarea activelor nete înregistrate de fondurile de pensii private aferente Pilonului II a fost de 14,84 miliarde de lei (3,33 miliarde de euro), în creştere cu aproximativ 900 milioane de lei faţă de 31 decembrie 2013.

    Contribuţia medie în luna martie a celor 3,68 milioane de participanţi a fost de 83,12 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Valoarea mică a pensiilor de la stat creşte cererea de pensii facultative în rândul angajaţilor

    Scăderea natalităţii determină intrarea în piaţa muncii a unui număr de tineri din ce în ce mai redus, conform statisticilor Comisiei Europene, iar sistemul public de pensii are la bază principiul solidarităţii sociale, ceea ce înseamnă că statul transformă imediat contribuţiile încasate de la persoanele active în indemnizaţii pentru pensionarii actuali.

    „În momentul de faţă, în România sunt 1,2 pensionari la un contributor. În câteva decenii, se estimează că vom ajunge la o proporţie de 1,5 pensionari la un contributor, iar pensia de stat  va fi mai mică din cauza scăderii continue a numărului de persoane active şi care plătesc taxe”, susţin oficialii BCR Pensii.

    Potrivit informaţiilor publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară privind distribuţia pe vârste a participanţilor din Pilonul III, cei care aleg să opteze pentru o pensie facultativă au între 30 şi 45 de ani, cu studii medii, superioare şi venituri peste medie. Pensia facultativă  poate reprezenta o alternativă de creştere a veniturilor în perspectiva pensionării, dar şi o modalitate de a beneficia de deductibilitatea fiscală acordată de stat de până la 400 de euro pe an pentru contribuţia la pensia facultativă, prin reducerea bazei de impozitare. Concret, economisind 1.700 de lei anual, contributorul nu mai plăteşte statului circa 300 lei.

    Pensia facultativă oferă oricărui angajat sau persoană cu profesie liberală posibilitatea de a economisi suplimentar, susţin companiile din industrie, contribuind lunar cu până la 15% din salariul brut. Banii se acumulează treptat într-un cont personal al participantului şi sunt disponibili doar după împlinirea vârstei de pensionare.

    Fondurile de pensii facultative (Pilonul III) au înregistrat anul trecut un randament mediu de 11,33%, cel mai bun din ultimii trei ani, şi au ajuns la active nete totale de 811 milioane de lei (184 milioane de euro) în decembrie 2013, potrivit datelor Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România. Cele zece fonduri de pensii private facultative au ajuns la sfârşitul anului 2013 la un număr total de circa 313.000 de participanţi, nivel care va creşte şi în acest an.

    Numărul de pensionari din România a ajuns la finalul anului trecut la circa 5,4 milioane de persoane.

  • În fiecare an 300.000 de români lasă soarta să decidă cine le va plăti pensia peste 30 de ani. Unii din comoditate, alţii din lipsă de educaţie financiară nu aleg în cunoştinţă de cauză fondul care le va plăti pensia

    Consultanţii spun că lipsa de implicare din partea românilor descurajează competiţia dintre fonduri care le-ar putea aduce viitorilor pensionari randamente mai mari şi comisioane mai mici de administrare.

    Peste 6 milioane de români contribuie în prezent la un fond de pensii private obligatorii (pilon II). Dintre aceştia, aproape 300.000 au aderat în ultimul an (februarie 2013-februarie 2014), potrivit statiscilor oficiale emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Cum pilonul II este obligatoriu, un tânăr angajat, un şomer sau muncitor care „a trecut pe carte de muncă“, cu vârsta de până la 35 de ani, sunt automat înscrişi în sistem. Aceştia au la dispoziţie patru luni în care să aleagă unul dintre cele nouă fonduri de pensii obligatorii de pe piaţă, în care să le fie virată contribuţia obligatorie de 4% din salariu. Din luna mai, contribuţia creşte la 4,5%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • INTERVIU – Rovana Plumb: Pensii majorate cu 4 – 4,4% şi o nouă lege a salarizării, în 2015

     Ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Rovana Plub, spune, în interviul acordat agenţiei MEDIAFAX, că instituţia pe care o conduce are nevoie de revigorare şi reformare şi că doreşte să se concentreze în special pe politicile de ocupare, dar şi pe cele care ţin de familie şi protecţie socială.

    Rovana Plumb vorbeşte de prima decizie importantă pe care a luat-o ca ministru al Muncii, respectiv reînfiinţarea, după patru ani, a Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, prin desfiinţarea Direcţiei de Protecţie a Copilului din minister şi a Oficiului Român pentru Adopţii, Ministrul argumentează decizia prin faptul că metodologia de coordonare privind protecţia copilului trebuie să fie “sub o singură baghetă”, nu să existe două structuri instituţionale care să se ocupe de acelaşi domeniu.

    Întrebată dacă ar susţine redeschiderea adopţiilor internaţionale în condiţiile unor reglementări foarte stricte, ministrul Muncii spune că, în prezent, nu există nicio discuţie în Guvern sau la nivelul altor instituţii guvernamentale cu privire la acest subiect. Ministrul precizează că, în cel mai scurt timp, instituţionalizarea copiilor mai mici de trei ani va fi interzisă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro