Tag: OUG

  • Organizaţiile de media resping ideea ajutorului de stat pentru televiziuni în campania electorală

    Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Active Watch şi Convenţia Organizaţiilor de Media (COM) consideră inoportună instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru televiziuni, în perioada 2015-2016, şi solicită Executivului să reconsidere această opţiune, luând în calcul alte modalităţi de a sprijini producţia editorială şi informarea publicului, potrivit unui comunicat remis, joi, agenţiei MEDIAFAX.

    Potrivit acestor organizaţii, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului din 10 iunie instituie o schemă de ajutor de stat în valoare de 15 milioane de euro pentru televiziunile din România. “Prin însăşi natura sa, ajutorul de stat creează un avantaj competitiv selectiv şi distorsionează libera concurenţă. «Selectivitatea» presupusă de ajutorul de stat lasă celui care îl gestionează putere discreţionară (conform Consiliului Concurenţei)”, transmit CJI, Active Watch şi COM.

    Cele trei organizaţii de media mai spun că “instituirea unor astfel de măsuri în plin sezon electoral (a doua jumătate a anului 2015 şi anul 2016) ridică majore semne de întrebare în ceea ce priveşte intenţiile Guvernului şi erodează de la bun început credibilitatea televiziunilor care vor primi astfel de ajutoare”.

    CJI, Active Watch şi COM solicită, de asemenea, Guvernului să facă publice studiile care justifică această decizie şi caracterul ei de urgenţă. “Credem că o atare măsură, cu uriaş potenţial anticoncurenţial, ar trebui să se aplice doar în condiţii de maximă transparenţă. Considerăm că informarea şi educarea publicului sunt obiective majore şi legitime. Orice sprijin guvernamental, din fonduri publice, în această direcţie este bine-venit, în condiţiile în care accentul cade pe produsul editorial şi pe destinatarul său de drept, publicul, nu pe operatorii economici care îl comercializează. Credem, de aceea, că sprijinul guvernamental ar trebui să acopere producţia editorială, indiferent de tipul mijlocului de informare (presă scrisă, radio, televiziune, online). Astfel de fonduri trebuie să poată fi accesate de orice creator, în cadrul unui proces transparent şi competitiv”, mai spun cele trei organizaţii de media.

    CJI, Active Watch şi COM solicită Guvernului să retragă Ordonanţa de urgenţă privind instituirea schemei de ajutor de stat pentru operatorii economici din domeniul audiovizual şi să iniţieze consultări cu toţi actorii interesaţi în dezvoltarea unor metode alternative, “în afara oricăror suspiciuni de influenţe politice, de sprijin pentru producţia de materiale de informare, educare şi culturale de interes public”.

    Convenţia Organizaţiilor de Media (COM) este o reţea de organizaţii media, fondată în 2002, care militează pentru o presă liberă şi responsabilă. COM a elaborat Codul Deontologic Unificat al profesiei de jurnalist.

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: Guvernul „Bacşiş” trebuie trimis în judecată pentru haosul creat de OUG 8/2015

    Este timpul să se ceară guvernului Ponta să suporte toate cheltuielile legate de respectarea prevederilor aberante din ordonanţă – de exemplu, registru pentru banii personali – dar mai ales să se solicite daune morale de zeci sau sute de milioane de euro pentru: haosul creat, bătaia de joc cu care sunt tratate cerinţele mediului de afaceri (predictibilitate legislativă şi transparenţă, în primul rând) şi hărţuirea comercianţilor (inclusiv ameninţarea cu percheziţia corporală, pentru a verifica banii personali ai fiecărui angajat). Ştiu, pot fi multe obiecţii la o astfel de iniţiativă – procesul ar dura ani buni, Ponta ar ajunge la pensie înainte de finalizarea sa, iar cei care ar plăti ar fi contribuabilii nevinovaţi – dar de undeva trebuie pornită o rezistenţă clară, palpabilă, a mediului de afaceri faţă de o guvernare abuzivă.
    Nu trebuie să uităm înverşunarea cu care acest Executiv s-a năpustit asupra unor oameni care trăiesc din venituri sub salariul mediu pe economie – chelneri, frizeri, taximetrişti. Ministrul de Finanţe, Eugen Orlando Teodorovici, ne explica plin cinism despre cum se va proceda la taxarea bacşişului oferit băiatului care aduce pizza: „Dacă doriţi să lăsaţi un bacşiş, mergeţi la unitatea respectivă, iar acolo, pe casă, bate bonul fiscal, bacşişul respectiv, şi asta este.

    Sau cu taxiul, vreţi să mă întrebaţi şi de taxiuri, dacă mergeţi cu taxi?”.  Mai mult, în ordonanţa referitoare la taxarea bacşişului a fost strecurată o prevedere halucinantă prin care amenzile încasate de ANAF nu se restituie dacă instanţa anulează procesul verbal de constatare a contravenţiei. Era un text atât de flagrant în contradicţie cu legea fundamentală, încât ANAF a simţit nevoia să precizeze că nu are drept de iniţiativă legislativă – un mod discret de a spune că această prostie a fost promovată de ministrul de Finanţe Teodorovici.

    Acum, guvernul PSD crede că poate face uitate toate aceste fapte grave prin emiterea unei alte ordonanţe care să anuleze toate măsurile abuzive. Nu trebuie să acceptăm acest raţionament. OUG 8/ 2015 a produs consecinţe şi a consumat resurse bugetare importante. Funcţionarii publici au fost puşi să dea o formă legală unor idei proaste şi neconstituţionale. S-au emis documente interne, s-au ţinut şedinţe şi, în final, după aprobarea în şedinţa de guvern, ordonanţa de urgenţă s-a publicat în Monitorul Oficial. Parlamentul este obligat să dezbată ordonanţa: alte zile pierdute, alţi bani aruncaţi pe fereastră. Se vor pierde resurse şi prin faptul că actul legislativ a fost atacat la Curtea Constituţională de către Avocatul Poporului. Pe scurt, mii de funcţionari, precum şi sute de parlamentari şi demnitari sunt chemaţi să rezolve gafa Executivului.

    Dacă opinia publică şi în special mediul de afaceri vor accepta să lase să treacă această acţiune a guvernului Ponta fără a o sancţiona, este o chestiune de timp până când lucrurile se vor repeta, într-o formă sau alta. Am observat, pe Facebook, că românii sunt tentaţi să râdă de amatorismul Executivului şi apoi să uite. Mă bucur că oamenii îşi păstrează umorul, dar de data aceasta este nevoie de mai mult. Am mai arătat ce puternică a devenit Camera de Comerţ Româno-Americană, AmCham, pentru că firmele cu capital american s-au organizat şi au ţinut guvernele, de oricine ar fi fost ele conduse, sub presiune. De ce antreprenorii români, mult mai puternici decât investitorii americani din România, nu fac acelaşi lucru? Această ordonanţă scandaloasă emisă de Guvernul „Bacşiş” este un bun prilej ca oamenii de afaceri să acţioneze şi le impună respect politicienilor, în special celor din tagma lui Victor Ponta.


    Notă: Opinia prezentată îi aparţine domnului Mioc şi nu implică în niciun fel redacţia Business Magazin sau organizaţia din care publicaţia face parte.

  • Exporturile de buşteni, cherestea şi lemn de foc, suspendate până la 31 august

    Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a lansat în dezbatere publică două proiecte de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului, care vizează reglementări mai stricte în ceea ce priveşte exporturile de material lemnos, precum şi suspendarea temporară a acestora.

    Cele două proiecte de act normativ au fost elaborate “având în vedere amploarea tăierilor ilegale de pădure din ultimii 10 ani, efectele acestora asupra sănătăţii şi siguranţei cetăţenilor, precum şi impactul asupra mediului”.

    Conform notei de fundamentare a uneia dintre ordonanţe, “prezentul proiect de act normativ are ca obiect de reglementare suspendarea exportului de materiale lemnoase, sub formă de buşteni, cherestea şi lemn de foc, încadrat la poziţiile tarifare 4401, 4403 şi 4407, până la data de 31 august 2015”.

    Cel de-al doilea proict de act normativ prevede că în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei, orice operaţiune de export şi livrare intra-comunitară trebuie să fie însoţită de licenţă.

    “Licenţa se va emite pe fiecare operaţiune de export sau de livrare intra-comunitară şi va conţine următoarele: elemente de identificare a emitentului, solicitantului, provenienţa, încadrarea tarifară, sortiment de material lemnos, specie, cantitate exprimată în metri cubi, preţul de vânzare, destinaţia, modalitatea de transport în afara ţării şi biroul vamal prin care se face exportul sau punctul de trecere al frontierei României în cazul livrărilor intra-comunitare”, conform notei de fundamentare a celui de-a doua ordonanţe de urgenţă.

    Proiectele de OUG au fost elaborate de un grup de lucru format din experţii Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, împreună cu reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerului Economiei, Comerţului şi Turismului.

    Cele două proiecte de OUG vor fi supuse aprobării în următoarea şedinţă de Guvern.

    Premierul Victor Ponta a anunţat, miercuri, că Guvernul intenţionează să interzică, pe o perioadă limitată, exporturile de orice fel de masă lemnoasă neprelucrată, procedura fiind deja pregătită printr-un proiect de ordonanţă de urgenţă care a fost însă blocat în discuţii la Ministerul Justiţiei.

    El a precizat că a avut o discuţie în acest sens cu ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu.

    “Am solicitat încă de aseară doamnei ministru Gavrilescu, şi, sigur, cu Departamentul pentru Relaţii Europene, cu Economia şi cu Justiţia, să adoptăm azi o ordonanţă de urgenţă prin care să interzicem pe un termen limitat exportul de orice fel de masă lemnoasă neprelucrată. Din păcate, înţeleg că, Justiţia, nu aţi găsit soluţia, restul la dumneavoastră s-a blocat”, a spus Ponta, miercuri, la începutul şedinţei de Guvern.

    El le-a cerut reprezentanţilor Ministerului Justiţiei să găsească o soluţie juridică până săptămâna viitoare, avertizându-i că, în caz contrar, îşi pot găsi de lucru în altă parte.

    “Eu vreau să vă rog, până săptămâna viitoare, să găsiţi o soluţie sau să vă găsiţi toţi de la Justiţie altceva de lucru! Până săptămâna viitoare, vreau să veniţi cu soluţia legislativă temporară până când avem o soluţie pe termen lung, cu siguranţă. Cred că, dacă vă puneţi mintea la contribuţie, treceţi peste «Nu»-ul tradiţional şi găsiţi o soluţie”, a arătat prim-ministrul.

    Anunţul lui Ponta a fost făcut după ce, marţi, proiectul de modificare a Codului silvic, iniţiat în vara anului trecut de 125 de parlamentari PSD şi trimis înapoi la Parlament pentru reexaminare de Iohannis, a intrat în dezbatere la comisiile Camerei Deputaţilor.

    Deputaţii din comisiile juridică, de agricultură şi mediu au respins însă cererea de reexaminare a proiectului de modificare a Codului silvic. Camera Deputaţilor este forul decizional privind propunerea legislativă, pe care Senatul a readoptat-o în aceeaşi formă, după ce preşedintele a trimis-o spre reexaminare.

    La sfârşitul săptămânii trecute, în mai multe localităţi au fost organizate proteste pe tema defrişărilor, iar preşedintele Klaus Iohannis a decis ca subiectul să fie discutat în următoarea şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).

    Exportul de lemn neprelucrat din România este sub un milion de metri cubi anual, iar cel de produse din lemn – peste şapte milioane de metri cubi, ambele cifrând aproximativ două miliarde de euro, a declarat pentru MEDIAFAX preşedintele Asociaţiei Forestierilor din România (ASFOR), Nicolae Ţucunel.

    Preşedintele ASFOR, Nicolae Ţucunel, arată, într-un comunicat, că în România se recoltează anual cantitatea de aproximativ 19 milioane metri cubi de masă lemnoasă, din care 12 milioane metri cubi se prelucrează industrial, iar diferenţa de şapte milioane metri cubi este destinată încălzirii şi altor utilizări.

  • Sindicatul RADEF: Guvernul doreşte fuziunea RomâniaFilm cu RA-APPS, printr-o OUG

    “Se doreşte fuziunea prin absorbţie a RADEF RomaniaFilm cu RA-APPS, de altfel singura regie care beneficiază de o lege specială de vânzare a activelor. Ne punem întrebarea legitimă: de ce la RA-APPS? De menţionat faptul că membrii Consiliului de Administraţie al RADEF RomaniaFilm şi-au înaintat demisiile întrucât în contractele lor de mandat erau clauze de redresare a activităţii cinematografelor, de digitalizare şi de modernizare a acestora, iar, când s-au întrunit în prima şedinţă, le-a fost pus în vedere să facă toate demersurile necesare pentru a putea desfiinţa regia şi a preda toate cinematografele către RA-APPS”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Pe de altă parte, sindicatul RADEF spune că secretarul de stat în Ministerul Culturii Bogdan Stanoevici “încearcă să «arunce pisica» în curtea instituţiei noastre, fără a-şi asuma, cu adevărat, vina exclusivă pe care o poartă Ministerul Culturii, de o bună perioada de timp, în relaţia cu RomaniaFilm”.

    Ordonanţa de Urgenţă privind aprobarea unor măsuri pentru fuziunea prin absorbţie a Regiei Autonome a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor “RomâniaFilm” de Regia Autonomă “Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” este redactată în 2014, în perioada în care premierul Victor Ponta asigura interimatul Ministerului Culturii, după ce Kelemen Hunor a fost revocat.

    Potrivit documentului, adoptarea OUG este necesară “având în vedere necesitatea adoptării de urgenţă a măsurilor ce se impun pentru îmbunătăţirea administrării bunurilor aflate în proprietatea privată a statului şi în administrarea Regiei Autonome a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor «RomâniaFilm», unele deficienţe constatate în activitatea Regiei Autonome a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor «RomâniaFilm», precum şi necesitatea corectării acestora şi adaptării măsurilor de redresare atât sub aspect organizatoric, cât şi din perspectiva legală, la realităţile şi la cerinţele specifice adminstrării patrimoniului statului, faptul că neadoptarea de măsuri imediate, prin ordonanţă de urgenţă, poate avea consecinţe grave asupra protejării şi adminstrării patrimoniului imobil cinematografic gestionat de Regie, având în vedere faptul că neadoptarea măsurilor propuse prin prezenta ordonanţă de urgenţă va genera efecte negative, concretizate în continuarea şi agravarea procesului de degradare şi chiar distrugere a bunurilor aparţinând domeniului privat al statului”.

    În urma adoptării acestei OUG, drepturile şi obligaţiile Regiei Autonome a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor “RomâniaFilm” se transferă în patrimoniul Regiei Autonome “Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”. “Pentru un termen de un an de la data fuziunii, prevăzută la alin. (1), creditorii Regiei Autonome a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor «RomâniaFilm» îşi pot valorifica creanţele numai asupra activelor transferate Regiei Autonome «Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat» ca efect al fuziunii, fără a veni în concurs cu creditorii Regiei Autonome «Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat». După expirarea acestui termen, divizarea în cele două mase patrimoniale, a patrimoniului Regiei Autonome «Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat» încetează şi se aplică dispoziţiile din dreptul comun”.

    De asemenea, personalul Regiei Autonome a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor “RomâniaFilm”, existent la data fuziunii, este preluat de Regia Autonomă “Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” şi se consideră transferat, cu respectarea drepturilor deţinute la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

    Potrivit OUG, pntru asigurarea continuităţii activităţii de distribuţie şi de exploatare cinematografică, Regia Autonomă “Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” va înfiinţa şi va organiza o sucursală, precum şi/sau un departament distinct în centrala sa.

    Totodată, potrivit proiectului de Ordonanţă de Urgenţă, în prezent, “RADEF mai are în administrare 149 de săli şi grădini de spectacol cinematografic pentru care nu au fost încheiate protocoalele de predare conform Legii nr. 303/2008. Reducerea numărului cinematografelor administrate, ca urmare a punerii în aplicare a Legii nr. 303/2008, precum şi deficienţele în administrarea regiei se reflectă în mod negativ în situaţia veniturilor şi cheltuielilor. Astfel, datoriile Regiei la nivelul lunii octombrie 2014 se ridică la suma de 10.056.005 de lei, suma din care cca ¾ reprezintă datorii către bugetul de stat, impozite pe salarii, pe clădiri, asigurări sociale, creditori etc.”.

    În acest cotext, se menţionează că “RADEF este parte în peste 20 de litigii comerciale de recuperare debite pe drept comun în contradictoriu cu debitori ori cu creditori ai regiei şi în circa 90 de litigii comerciale de recuperare debite, potrivit procedurilor speciale instituite de OUG nr. 119/2007 şi de Legea nr.85/2006”. Cu privire la situaţia personalului, numărul mediu de salariaţi ai RADEF este de 177.

    “Având în vedere competenţele reduse şi instrumentele insuficiente ale Ministerului Culturii în domeniul administrării unui asemenea portofoliu imobiliar, precum şi lipsa logisticii şi personalului specializat în acest domeniu, s-a considerat oportună fuziunea Regiei Autonome a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor «RomaniaFilm» prin absorbţie cu Regia Autonomă «Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat», aflată sub autoritatea Secretariatului General al Guvernului. Soluţia fuziunii celor două regii este justificată şi de faptul că RA-APPS are capacitatea organizatorică pentru administrarea eficientă, precum şi cadrul legal necesar valorificarii patrimoniului imobiliar”, potrivit OUG.

    Secretarul de stat în Ministerul Culturii (MC) Bogdan Stanoevici a declarat, luni, pentru MEDIAFAX că MC a făcut toate demersurile pe lângă Ministerul Justiţiei (MJ) şi cel al Finanţelor pentru a redacta un text care să permită numirea unui nou Consiliu de Administraţie (CA) al RADEF de minister.

    Sindicatul RADEF a acuzat Ministerul Culturii (MC) de situaţia gravă în care se află RomâniaFilm, în contextul în care nu are un director şi nici un responsabil care să semneze statele de plată, şi pe Bogdan Stanoevici, secretar de stat în MC, care “îngroapă” regia ignorând adresele trimise de sindicalişti.

    În decembrie 2014, Sindicatul RomâniaFilm a formulat un denunţ privind infracţiunea de abuz în serviciu împotriva persoanelor care au deţinut funcţia de ministru al Culturii Kelemen Hunor, Mircea Diaconu, Puiu Haşotti, Daniel Constantin Barbu, Gigel Sorinel Ştirbu, precum “şi împotriva oricărei persoane care se face vinovată de consecinţele” expuse în denunţ.

    Sindicatul RomâniaFilm afirma în denunţul înregistrat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie că regia are datorii, angajaţii nu şi-au primit salariile, iar la acel moment utilităţile nu puteau fi plătite din lipsă de fonduri.

    În acelaşi denunţ, Sindicatul RADEF arăta că reprezentanţii Ministerului Culturii au fost informaţi asupra situaţiei în care se află regia, a patrimoniului administrat, în special sălile şi grădinile de spectacol cinematografic, precum şi cu privire la faptul că, exceptând trei cinematografe dintre cele preluate de autorităţile locale, în toate celelalte 104 cazuri autorităţile locale au ignorat obligaţiile legale ce le reveneau (obligaţia de difuzare de film cinematografic) stabilite prin Legea 303 din 2008.

    De asemenea, în luna noiembrie 2014, angajaţii Sindicatului RomâniaFilm au pichetat sediul Ministerului Culturii, timp de o săptămână, dar nu au obţinut nicio rezolvare la problemele existente ale regiei.

    Totodată, Sindicatul RomâniaFilm afirma, pe 7 noiembrie 2014, că, prin desfiinţarea regiei, se urmăreşte prăduirea sa în campania electorală, iar unele cinematografe ar fi fost promise primarilor de Victor Ponta, la momentul respectiv ministru interimar al Culturii şi candidat la preşedinţie, iar altele au fost deja date unor edili, între care Tudor Pendiuc. Într-un comunicat remis MEDIAFAX pe 7 noiembrie, Sindicatul Liber RomâniaFilm afirma că a intrat în posesia unui proiect de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului (OUG), care prevede fuziunea prin absorbţie a Regiei Autonome a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor “RomâniaFilm” de către Regia Autonomă “Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” (RA-APPS).

    RADEF RomâniaFilm a predat, în perioada 2009 – 2010, un număr de 95 de săli şi grădini de cinematograf către autorităţiile publice locale şi judeţene. “Acestea aveau obligaţia expresă prevăzută în Legea 303/ 2008 ca, în termen de patru ani, să asigure investiţiile necesare, reabilitarea, dotarea şi modernizarea sălilor şi grădinilor de spectacol cinematografic preluate de la regie. După cum bine ştiţi, având în vedere informările anterioare, numai un număr de şase cinematografe funcţionează asigurând difuzarea de film cinematografic”, se arată într-o notificare adresată în luna septembrie de către sindicatul RADEF fostului ministru al Culturii Kelemen Hunor.

    Mihail Ţintea a fost înlăturat din funcţia de director general al RADEF în mai 2007, fiind considerat, în urma unor controale ale Ministerului Culturii, responsabil de managementul defectuos al regiei şi de neexploatarea corespunzătoare a cinematografelor din administrare, ceea ce a dus la scăderea veniturilor instituţiei. Ulterior, el a depus acţiune în instanţă împotriva Consiliului de Administraţie al regiei, cerând reintegrarea în funcţie. Mihail Ţintea a solicitat să fie repus în funcţia de director general al RADEF RomâniaFilm şi să i se plătească drepturile de care ar fi dispus în perioada suspendării contractului său individual de muncă, după soluţia definitivă pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe 13 septembrie 2012.

    După înlăturarea lui Ţintea, în 2007, Ministerul Culturii l-a numit la conducerea regiei pe Maxim Meca, fapt care, la vremea respectivă, a generat numeroase proteste ale sindicaliştilor RADEF.

    Meca a fost apoi înlocuit de Marius Iuraşcu, care a condus RomâniaFilm din 18 iunie 2009.

    Pe 5 martie 2012, Iuraşcu a fost numit de premierul de la momentul respectiv, Mihai Răzvan Ungureanu, în funcţia de secretar de stat în Ministerul Culturii. Atunci, Iuraşcu s-a suspendat din funcţia de director general al RomâniaFilm pe perioada mandatului său de secretar de stat la Ministerul Culturii. Conducerea interimară a RomâniaFilm a fost preluată de Marcel Negruţi, directorul economic al regiei. Pe 4 mai 2012, Iuraşcu a demisionat însă din funcţia de secretar de stat la Ministerul Culturii, revenind la conducerea RADEF.

    RomâniaFilm (RADEF) este o regie autonomă în subordinea Ministerului Culturii, nesubvenţionată de la bugetul de stat, care a reabilitat, modernizat şi digitalizat, în doi ani ai echipei de management conduse de Iuraşcu, cinematografele “Republica” din Cluj (care a primit denumirea “Florin Piersic”), “Patria” din Ploieşti (care astăzi se numeşte “Premiera”), a reabilitat sala “Europa” din Bucureşti (care se află în circuitul Europa Cinema), a digitalizat sala “Patria” din Craiova şi a deschis cinci săli de Caffe Cinema 3D, în Bucureşti, Ploieşti, Călăraşi, Turnu Severin şi Craiova. În prezent, şi alte săli de cinema din reţeaua RomâniaFilm sunt în curs de modernizare.

  • PNL cere PSD deblocarea în Senat a Ordonanţei 55/2014 privind migraţia aleşilor locali

    ”În această săptămână, în Senatul României, vom solicita PSD deblocarea situaţiei Ordonaneţei 55. Au trecut zece zile peste termenul acordat comisiei, pentru raport în plenul Senatului, şi considerăm că PSD ar trebui să ţin cont de faptul că indiferent de interesul pe care l-au avut şi îl au cu această prevedere, această Ordonanţă trebuie discutată”, a arătat Ionuţ Stroe, într-o conferinţă de presă.

    El a precizat că liberalii ”solicită PSD-ului, în mod public deblocarea discuţiilor privind Ordonanţa de urgenţă 55, care le-a folosit în anul electoral 2014, şi care a legiferat în această ţară traseismul politic”.

    ”Au trecut mai bine de şase luni, o jumătate de an, de cât actuala majoriate a luat decizia antidemocratică de a legifera traseismul politic. În curând se vor împlini cinci luni de zile de când Curtea Constituţională a constatat că premierul Ponta, actuala guvernare a încălcat cu bună ştiinţă Constituţia, pentru a satisface un interes de partid, şi să influenţeze prin această lege rezultatul de la prezidenţiale, prin migraţia aleşilor în zona partidului de guvernământ”, a afirmat Stroe.

    Potrivit liberalului, Curtea Constituţională specifică clar şi limpede că trebuie reglementate toate măsurile pentru a stabili efectele pe care le-a produs această Ordonanţă pe timpul aplicării ei.

    ”Este limpede că trebuie să avem o dezbatere reală pe acest subiect în cadrul Senatului. Practic, cei care au trădat încrederea cu care au fost investiţi de către cetăţeni, cei care şi-au trădat propriile partide şi au fost complici la acest demers de influenţare a rezultatului alegerilor, trebuie să plătească cu mandatul. Cei care s-au folosit de această Ordonanţă trebuie să îşi piardă mandatul, conform legislaţiei care era în vigoare la momentul adoptării acestei Ordonanţe. Cerem PSD să înţeleagă faptul că acest subiect nu poate fi ignorat, iar deciziile Cuţii nu pot fi tergiversate şi sfidate”, a afirmat Ionuţ Stroe.

    El a menţionat că astăzi ,”constatăm încă o dată că PSD nu numai că nu a înţeles ce are de corectat în atitudinea şi comportamentul politic, în legislaţia strâmbă cu care a încercat influenţarea rezultatului alegerilor, dar nu au înţeles nici motivul pentru care au pierdut alegerile”.

    ”Modul în care PSD se raportează la traseimul politic, la introducerea votului prin corespondenţă, la propunerea de simplificare a procedurilor prin care Parlamentul să răspundă în zona solicitărilor care vin din justiţie, sunt teme care nu pot fi ignorate, nu pot fi mascate în niciun fel de actuala guvernare. Au nevoie de un răspuns clar. A le masca, tergiversa la infinit, din punctul nostru de vedere reprezintă un mod învechit de a face politică, un comportament care a fost sancţionat deja de votul din 16 noiembrie”, a mai arătat purtătorul de cuvânt al PNL.

    Curtea Constituţională (CC) a decis, în decembrie, că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 55/2014 privind migraţia aleşilor locali este neconstituţională, fiind admisă astfel sesizarea parlamentarilor PNL. Parlamentul va trebui să reglementeze, printr-o lege de respingere, măsurile cu privire la efectele juridice produse în perioada în care OUG 55/2014 a fost aplicabilă, respectiv ce se va întâmpla cu mandatele aleşilor locali care au migrat la alte partide.

    Deputaţii PNL arătau, în sesizarea trimisă Curţii Constituţionale, că OUG 55/2014 este neconstituţională pentru că a reglementat în cazul instituţiilor fundamentale ale statului, cum este cazul administraţiei locale şi partidele politice, lucrul interzis de Constituţie.

    De asemenea, în sesizare s-a făcut referire la o serie de decizii anterioare ale Curţii Constituţionale privind interzicerea traseismului politic al aleşilor locali, dar şi la faptul că OUG 55 a fost adoptată în materia drepturilor electorale, lucru de asemenea interzis de legea fundamentală.

    Proiectul de lege de aprobare a OUG 55 care a permis migraţia aleşilor locali a fost adoptat, în 9 decembrie, de plenul Senatului, fiind înregistrate 86 de voturi “pentru”, 36 “împotrivă” şi 6 abţineri.

    OUG care a permis migraţia aleşilor locali pentru 45 de zile fără ca aceştia să-şi piardă mandatul a fost adoptată de Guvern în 28 august. Aleşii locali au putut opta pentru un partid până pe 17 octombrie.

  • OUG care îi obligă pe revoluţionari să îşi reînnoiască certificatele a fost adoptată de Senat

    La vot au fost înregistrate 60 voturi ”pentru”, 44 voturi ”împotrivă” şi 11 ”abţineri”, raportul de respingere propus plenului de Comisia juridică fiind respins cu 64 de voturi ”împotrivă”, 38 de voturi ”pentru” şi 11 abţineri.

    Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă 95/2014 pentru modificarea Legii recunoştinţei faţă de eroii martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertifit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 primise votul negativ unanim al senatorilor din Comisia juridică prezenţi la şedinţa în care s-a dat vot pe raport, inclusiv din partea social-democraţilor.

    Membrii Comisiei juridice au arătat, în raport, că ”în cadrul dezbaterilor s-a conturat opinia conform căreia, în acest domeniu de reglementare, nu se impun modificări legislative de natura celor promovate prin ordonanţa de Guvern”.

    Comisia juridică menţionează că a primit peste 40 de memorii din partea unor persoane fizice, beneficiari ai legii supuse modificării şi completării, precum şi din partea asociaţiilor în care sunt constituiţi revoluţionarii din România.

    Potrivit expunerii de motive, Guvernul propune modificarea legislaţiei în vigoare pentru a exista prevederi clare, fără echivoc în acest domeniu.

    În documentul menţionat se arată că OUG a fost adoptată în vederea acordării recunoştinţei numai faţă de persoanele care au avut un rol determinant la victoriei Revoluţiei, implicând reluarea plăţilor cu un efort bugetar redus faţă de cel existent şi descurajarea abuzurilor.

    Guvernul susţine că Legea 341/2004 nu mai corespunde realităţilor social-politice actuale, iar aplicarea greşită sau abuzivă a acesteia a generat inechităţi şi multiplicarea numărului beneficiarilor şi a generat conflicte sociale şi manifestaţii de stradă.

    Executivul mai arată că legea aflată în vigoare nu prevede criterii pentru persoanele care au avut un rol determinant în Revoluţie şi că multiplicarea numărului certificatelor îngreunează bugetul de stat şi nu se justifică.

  • Vâlcov: Pregătim o OUG care să permită primăriilor să se împrumute din Trezorerie pentru cofinanţări

    „În această lună pregătim, împreună cu Ministerul Dezvoltării, o ordonanţă de urgenţă prin care să vă permitem să vă împrumutaţi din Trezorerie, pe o perioadă de până la 20 de ani, pentru cheltuielile de cofinanţare a proiectelor din fonduri europene, dar şi pentru plata corecţiilor, acolo unde acestea există”, le-a spus Vâlcov primarilor de comune reuniţi la Bucureşti.

    El a anunţat, totodată, că miercuri vor fi prezentate în primă lectură în Guvern noul Cod Fiscal şi noul Cod de procedură fiscală, care vor cuprinde şi propunerile primarilor.

    „Foarte multe dintre propunerile dumneavoastră au fost preluate. Astfel, aţi solicitat ca impozitul pe venitul din agricultură, dar şi din pensii, să nu mai fie făcut venit integral la bugetul de stat, ci să fie împărţit în cote şi pentru dumneavostră. Acest lucru a fost prins, sper ca să rămână inclusiv după dezbaterea parlamentară”, a anunţat Vâlcov.

    El a spus că vor urma trei luni de dezbateri asupra Codului fiscal şi de procedură fiscală.

    „Sperăm ca la sfârşitul lunii iunie să fie aprobat acest Cod Fiscal şi ne dorim să nu mai fie modificat până în 2020. După coduri, urmează discuţia pe Legea finanţelor publice şi Legea finanţelor publice locale, care vă interesează pe dumneavoastră”, a mai spus Vâlcov.

  • OUG 55 privind migraţia aleşilor locali nu a trecut la vot în plenul Camerei Deputaţilor

    Astfel, s-au înregistrat 195 de voturi ”pentru”, 109 voturi ”împotrivă” şi 21 de abţineri.

    ”Ordonanţa nu a trecut”, a constatat preşedintele de şedinţă, Viorel Hrebenciuc.

    Camera Deputaţilor este prima cameră sesizată cu acest act normativ, Senatul fiind forul decizional.

    Premierul Victor Ponta, care este şi deputat, a participat la vot.

    OUG 55/2014 este în vigoare din 2 septembrie, când a fost publicată în Monitorul Oficial. Aceasta permite aleşilor locali ca, într-un termen de 45 de zile, să îşi schimbe partidul fără a-şi pierde mandatul.

  • Scutaru: OUG privind migraţia aleşilor locali va intra în plenul Camerei săptămâna viitoare

    ”Biroul Permanent a decis, la propunerea noastră, ca OUG 55 privind traseismul politic să intre pe ordinea de zi a Comisiei juridice din Cameră saptămâna asta şi să fie finalizat raportul în regim de urgenţă, astfel încât săptămâna viitoare, marţi, să decidem introducerea pe ordinea de zi a plenului pentru dezbatere şi vot”, a spus Scutaru.

    El a menţionat că urgentarea procedurilor parlamentare în cazul OUG 55 va da posibilitatea PNL şi PDL să atace actul normativ la Curtea Constituţională.

    În cazul OUG 55/2014, Camera Deputaţilor este prima cameră sesizată, în timp ce Senatul este cameră decizională. Potrivit Regulamentului, actul normativ poate fi contestat de parlamentari la Curtea Constituţională la finalul procedurilor parlamentare.

     

  • Noul ambasador britanic: Investitorii au probleme cu numărul mare de Ordonanţe de urgenţă

    Diplomatul britanic a arătat, marţi, într-o conferinţă de prezentare a priorităţilor mandatului său în România, că anul trecut nivelul schimburilor comerciale dintre România şi Marea Britanie a atins 3,3 miliarde de euro, nivelul exporturilor româneşti în Marea Britanie fiind de 2 miliarde de euro.

    Brummell a afirmat că piaţa românească este prea puţin cunsocută în Marea Britanie, în ciuda avantajelor legate de forţa muncă înalt calificată şi plasarea geografică foarte bună. În acest sens, guvernul britanic în colaborare cu Camera de Comerţ Româno-Britanică va demara un program pentru atragerea întreprinderilor britanice mici şi mijlocii pe piaţa din România.

    Ambasadorul Marii Britanii a subliniat totodată că investitorii britanici i-au reclamat şi probleme ale mediului de afaceri din România, care ţin de numărul mare de Ordonanţe de urgenţă şi de legislaţie.

    “Investitorii au reclamat probleme legate de legislaţie, care uneori nu este foarte clară, de foarte multe Ordonanţe de urgenţă şi au spus că ar fi mai bine pentru ei dacă ar avea o situaţie mai stabilă privind legislaţia şi regulile de bussiness”, a declarat Paul Brummell.

    Ambasadorul britanic a subliniat că şi în opinia sa o ordonanţă de urgenţă ar trebui folosită numai în situaţii de urgenţă. “Bineînţeles că este o decizie a Guvernului României, conform Constituţiei României, dar dacă e vorba despre o ordonanţă de urgenţă implică faptul că trebuie folosită numai în situaţii de urgenţă”, a spus ambasadorul.

    Brummell are un mandat de patru ani în România, până în 2018, el fiind anterior ambasador al Marii Britanii în Turkmenistan şi Kazahstan, precum şi Înalt Reprezentant al Majestăţii Sale, Regina Elisabeta a II-a, în Barbados.