BusinessMagazin

Tag: Oradea

  • FELICITĂRI Profesoară din România premiată de un gigant IT pentru modul în care predă limba română

    „Văzând că le place foarte mult să construiască în Minecraft, m-am gândit să le cer să recreeze o secvenţă dintr-un roman, dintr-o nuvelă, dintr-un basm. Iar pentru a o recrea, ei au trebuit să o documenteze. Cum? Citind ceea ce îmi doream eu. Aşa că eu mi-am atins scopul, ei s-au bucurat că se joacă”, spune Mirela Tanc, profesoară de limba română, pentru digi24.ro

    A înlocuit testele cu întrebări afişate pe un videoproiector, la care elevii răspund cu ajutorul telefoanelor mobile. Deseori, cu ajutorul tehnologiei, elevii discută cu profesori de pe alte continente.

    Elevă: Eram la lecţia “Călin, File din Poveste”. Doamna profesoară a avut ideea de a intra în direct cu o profesoară din Malaezia şi am avut de făcut un proiect despre tradiţiile de nuntă din România, iar doamna profesoară din Malaezia ne-a prezentat chiar nunta ei.

    Elev: Am intrat prin intermediul Skype cu o scriitoare din Alaska care ne-a prezentat unul din basmele scrise de ea şi pe baza acelui basm am găsit asemănări şi deosebiri între basmele româneşti şi basmele ei.

    Mirela Tanc a revoluţionat orele de limba română mulţumită unei profesoare din India. Şi-a făcut cont pe platforma Microsoft Education, unde mii de profesori din toată lumea comunică online şi îşi prezintă stilul de predare. În martie va avea ocazia să se întâlnească cu colegii virtuali, la un summit în Singapore.

     

  • În 2017, hotelurile din România au avut un număr record de peste 20 de milioane de înnoptări

    Indicele net de utilizare a locurilor de cazare în hoteluri a avansat cu 60 de puncte procentuale, până la 39,4%, faţă de un nivel de 29,9% în 2010. Unităţile de cazare din Romania au primit în 2017 peste 12 milioane de turişti, dintre care 2,75 milioane (23%) reprezintă turiştii străini. În ceea ce priveşte hotelurile, acestea au primit 8,56 milioane de turişti, dintre care 2,37 milioane (27,6%) reprezintă turiştii străini.

    Cushman & Wakefield Echinox a realizat un prim studiu cu privire la piaţa hotelieră din România, analizând cele mai importante opt oraşe, inclusiv Bucureşti, în funcţie de capacitatea şi clasificarea hotelieră, indicele net de utilizare a acestora, prezenţa lanţurilor internaţionale şi evoluţia numărului de turişti cazaţi.

    Bucureştiul este depăşit de Constanţa în ceea ce priveşte numărul de camere şi capacitatea hotelieră, dar ca urmare a duratei scurte, de aproximativ trei luni, a sezonului estival, în hotelurile din Capitală se cazează de aproape patru ori mai mulţi turişti decât în Constanţa.

    Piaţa hotelieră din Bucureşti este dominată de hoteluri de 4* şi 5*, care reprezintă peste 70% din capacitatea totală, în timp ce hotelurile de 1* şi 2* au o pondere de doar 10%. Totodată, aproape 47% din camerele hotelurilor din Bucureşti sunt operate sub sigla lanţurilor internaţionale, faţă de o medie de doar 7,5% la nivel naţional. În această ierarhie, Capitala este urmată de Sibiu (37,6%), Oradea (27,3%) şi Cluj-Napoca (18,9%).

    Între oraşele analizate, cel mai ridicat indice net de utilizare a locurilor de cazare în hoteluri s-a înregistrat anul trecut în Iaşi (45,6%), Bucureşti (44,7%) şi Cluj-Napoca (44,6%), iar cele mai mari creşteri ale numărului de sosiri în hoteluri au fost consemnate în Cluj-Napoca (24,2%), Oradea (19,8%) şi Braşov (11,3%). Cu o creştere de doar 3,5%, numărul de sosiri în hotelurile din Bucureşti a crescut sub media naţională, de 8%.

    În ceea ce priveşte sectorul de tranzacţii, piaţa hotelieră locală a fost în 2017 a doua cea mai atractivă din regiune, după Polonia, fiind consemnate două tranzacţii majore cu o valoare cumulată de 183 de milioane de euro, şi anume vânzarea complexului Radisson Blu din Bucureşti şi a Hotel Vienna House Easy Airport (fostul Angelo Otopeni).

    Bucureştiul rămâne în continuare o destinaţie preponderent de business, fapt reliefat şi de durata medie de şedere în hotelurile din oraş, de doar 1,63 zile, indicator aflat la un nivel comparabil pieţei hoteliere din Varşovia. În schimb, hotelurile din Praga îşi primesc turiştii, în medie, pentru 2,35 zile, în timp ce în Budapesta cazarea medie are o durată de 2,25 zile, cele două oraşe fiind destinaţii mai atractive pentru turismul de tip city-break.

    Piaţa hotelieră locală va continua să se dezvolte în următorii ani, fiind susţinută şi de dinamica traficului aerian, care s-a dublat în ultimul deceniu, aeroporturile din România depăşind în 2017 pragul de 20 de milioane de pasageri.

    În următorii trei ani, estimăm o creştere de minimum 10% a capacităţii de cazare a hotelurilor din Bucureşti, ţinând cont de proiectele planificate sau aflate deja în construcţie, hoteluri noi urmând a fi dezvoltate şi în majoritatea oraşelor mari ale ţării.

    Hotelurile noi vizează fie mediul de afaceri, precum Courtyard by Marriott, dezvoltat pe bd. Dimitrie Pompeiu din Bucureşti, sau ISHO Radisson Blu din Timişoara, fie turismul de agrement, cum este cazul Hotelului Nymphaea Resort, aflat în vecinătatea parcului avcatic Nymphaea din Oradea, sau Mercure Hotel & Spa Braşov.

  • Cel mai frumos centru istoric din România! Clujul, Braşovul şi Bucreştiul trebuie să ia lecţii de aici

    Primarii din Bucureşti, Cluj şi Braşov ar trebui să dea un telefon primarului din Oradea şi să-l întrebe cum a reuşit să transforme piaţa Unirii din Oradea, piaţa centrală a oraşului pe modelul celor din Viena sau Budapesta. Cu bani europeni, transformarea este uimitoare iar pozele nu pot cuprinde frumuseţea. Trebuie să fii acolo.
     
    Braşovul, renumit pentru Centrul său istoric are majoritatea clădirilor vechi la un pas de prăbuşire. Primarul George Scripcaru nu a reuşit să găsească o soluţie până acum. A schimbat de câteva ori pavelele din Piaţa Sfatului, a montat nişte stâlpi de iluminat şi gata.
     
    La fel, şi primarul din Cluj, Emil Boc, se chinuie să găsească o soluţie pentru a pune în valoare arhitectura din Piaţa Unirii. În această perioadă transformă în pietonal o latură din Piaţă, a plantat câţiva pomişori în apropiere şi cam atât.
     
    Palatul Vulturul Negru – o constructie arhitectonica monumentala, in stilul Secession, scrie romanibuni.ro

  • Traficul pe Aeroportul Oradea a crescut în ianuarie cu peste 300% faţă de aceeaşi lună a anului 2017

    Potrivit unui comunicat transmis de Aeroportul Oradea, în prima lună a acestui an au ales să călătorească cu avionul, de pe Aeroportul Oradea, 20.301 de pasageri, cu 311,78% mai mult decât în ianuarie anul trecut, când au fost înregistraţi 4.930 pasageri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primăria Oradea vrea să investească 7,7 mil. euro într-un centru de antreprenoriat

    Construirea centrului de antreprenoriat piaţa Cetate în municipiul Oradea face parte din proiectul ’’Îmbunătăţirea ocupării forţei de muncă în judeţul Bihor, Oradea şi Hajdúböszörmény prin dezvoltarea infrastructurilor cu potenţial local’’, proiect care va fi depus pe axa de finanţare Programul Interreg V-A România-Ungaria 2014-2020. Valoarea totală a proiectului este de aproximativ 7,7 milioane de euro, din care aproximativ 6,5 milioane de euro revin municipiului Oradea.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Încă o fabrică se închide în România. 200 de angajaţi vor fi daţi afară

    După ce se epuizează stocurile actuale de zahăr Diamant realizate în fabrica din Oradea, piaţă românească va fi alimentată cu zahăr fabricat în Polonia şi Germania. În acest sens, nemţii şi-au înfiiţat deja o companie în satul Sântion din judeţul Bihor, denumită Pfeifer & Langen România, care se va ocupa de stocarea, ambalarea şi vânzarea zahărului Diamant produs în străinătate.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Singurul oraş din România care rivalizează cu destinaţii de vacanţă precum Barcelona, Nancy, Viena sau Budapesta – GALERIE FOTO

    Oradea renaste dupa un amplu program de refacere a tezaurului architectural si de investitii masive in dezvoltarea si crearea de facilitati pentru oradeni si turisti.

    Inclusa in reteaua Art Nouveau, Oradea este singurul oras din Romania cu un tezaur arhitectural de valoare europeană care rivalizeaza cu destinatii de vacanta extrem de cautate, precum Barcelona, Bruxelles, Nancy, Viena sau Budapesta.

    Piata Unirii

    Bisericile si palatele din Piata Unirii imbina sapte stiluri arhitecturale: baroc, clasicist, eclectic, istorizant, secession, romantism și neo-romanesc.

    Palatul Vulturul Negru – o constructie arhitectonica monumentala, in stilul Secession

    Construit pe vechiul amplasament al Hanului “Vulturul Negru”, complexul urma sa adaposteasca un teatru, sali de bal, un cazinou si birouri.

    Palatul Vulturul Negru se distinge prin pasajul in forma de Y si cele trei intrari, basoreliefuri cu motive florale si figurative, vitralii si candelabre imense.

  • Unul dintre cei mai mari touroperatori din Turcia s-a lansat pe piaţa din România

    Need Tour oferă pachete exclusiviste şi corporate dar şi produse pentru segmentul mid-level, cu ajutorul unei echipe de profesionişti cu peste 10 ani de experienţă în turismul din zona balcanică.

    Compania estimează că în 2018 peste 12.000 de clienţi vor ajunge în Turcia prin patru curse charter, ce vor decola săptămânal din Bucureşti, Cluj, Oradea şi Suceava, şi peste 3.000 cu pachete individuale.

    “Alături de o companie internaţională de asigurări ne dorim ca, din 2018, toate pachetele pe care le punem la dispoziţia partenerilor noştri să poată include o soluţie de asigurare de tip INSO, care să protejeze fiecare pachet împotriva insolvenţei. Ne propunem şi facem toate demersurile care ţin de noi pentru a găsi o modalitate de a oferi agenţiei revânzătoare partenere şi clientului final acoperire în caz de insolvenţă/faliment”, a explicat Aytac Acikgoz, co-fondator si Director Departament Dezvoltare, Need Tour România.

    “Pentru 2018, credem că destinaţia preferată a Românilor va fi Belek, care oferă condiţii excepţionale atât pentru segmentul luxury, cât şi pentru familii”, a subliniat Mihaela Crăciun, general manager Need Tour România.

    Need Tour este îndeosebi specializată în incoming în Antalya, Kusadasi, Bodrum şi Marmaris.

  • România noastră este aşa cum suntem şi noi!

    Lumea urbană, a multinaţionalelor, cea din clădirile de birouri din Bucureşti, cea care se duce la M60 sau prin Centrul Vechi, adică voi, cei care credeţi că sunteţi mai buni decât România, ca mediu.

    În mod cert aşa este. Mintea voastră, munca, determinarea şi energia, plus organizarea şi birocraţia aduse de multinaţionale au dus România înainte. Bineînţeles, şi cu antreprenorii români.

    Dar România actuală, aşa cum s-a făurit acum 100 de ani, nu este numai Bucureşti, Cluj, Timişoara, Braşov, Iaşi, Oradea, ci tot ce se află între graniţele actuale.

    Dacă faci un produs, dacă vinzi un produs şi unuia de la ţară, şi în consecinţă banii lui sunt buni, nu te poţi dezice de el că votează altceva decât ai votat tu, atunci când mergi la vot şi nu eşti la mare sau în Centrul Vechi la un pahar de vin, uitându-te pe un ecran şi întrebându-te cum a ajuns PSD să câştige alegerile.

    În acest spaţiu editorial am încercat să scriu despre voi, despre ce-i în mintea voastră, la ce vă gândiţi, ce-aţi vrea să faceţi (să fiţi rentieri, de exemplu) sau despre cum înfloreşte socialismul corporatist.

    Pentru ultimul articol din 2017, am adunat toate titlurile editorialelor din print (pe net, aceste editoriale au un titlu schimbat şi, cum aţi spune voi, de clickbait) în încercarea de a face un rezumat al acestui an deloc plictisitor, cel puţin pentru mine.

    @ România a devenit mult prea repede rentieră şi pensionară @ În rest, au UE şi americanii grijă de noi @ De la consumatori de forţă de muncă la investitori în forţă de muncă @ De ce vă urâţi jobul? @ Ambasadorii români în străinătate trebuie trimişi să caute forţă de muncă pentru România @ Cât aţi vrea să câştigaţi ca mici antreprenori? @ De ce românii care ajung directori în multinaţionale devin vătafi şi îşi trădează conaţionalii? @ De ce departamentele din companii se urăsc între ele? @ Cea mai bună educaţie financiară este luarea unui credit @ De ce şefii de top vor să fie daţi afară @ De ce se sinucid antreprenorii? De ce mulţi nu înţeleg cum au devenit milionari? @ Noua generaţie priveşte profitul companiei ca o formă de exploatare @ Cu cine mai construim capital românesc @ Boss, am un coleţel pentru tine. Poţi să cobori să îl iei! @ Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi şi restul @ Ce vreau să las în urmă? Cum vreau să mă ţină minte Google sau Facebook @ Fără frică şi lăcomie cultivate intern, companiile capitaliste vor sfârşi în socialism @ Suprarealism în România: primeşti bonus pentru a veni la muncă @ Interesul naţional şi preţul pe care fiecare dintre noi vrea să îl plătească @ România nu are de lucru pentru românii cu înaltă calificare care lucrează în afară @ Daţi clic aici! @ Dar cum să vinzi te gândeşti vreodată? @ Mai merită să te lupţi pentru a ajunge manager? @ De la socialismul din companii la uberizarea muncii @ Cu ce pensie ieşim la pensie @ Până să plece capitalul străin, s-ar putea ca antreprenorii români să nu facă faţă schimbării condiţiilor din piaţă @ Feriţi-vă de sărăcirea clasei de mijloc! @ Creşterea salariilor înseamnă socialism, rezultatul înseamnă capitalism @ Dacă vreţi să valoraţi mai mult, trebuie să vă deschideţi şi să vă internaţionalizaţi @ Tinerii antreprenori ai viitorului vor fi pensionarii, iar copiii vor deveni mai săraci pentru că nu vor mai avea ce moşteniri să primească @ Să nu vă întrebaţi de ce tinerii nu vin să lucreze la voi @ A-ţi da demisia a devenit ceva cool @ Prea puţini dintre voi vă permiteţi să fiţi capitalişti @ Îi contestaţi pe şefii voştri, nu aveţi încredere în ei, dar refuzaţi să fiţi şefi în locul lor @ De ce companiile mari preferă să recruteze şefi cu nume, de la alte companii, deşi succesul trecutului nu este o garanţie pentru viitor @ De ce eşuează antreprenorii români @ Business Magazin, în anul al 14-lea. Cel mai uşor este să scrii. Până începi să scrii @ Toţi IT-iştii români vor să lucreze pentru Bill Gates, nu să fie Bill Gates @ Corelaţia dintre apariţia low-costurilor şi scăderea natalităţii @ Mallurile şi supermarketurile, o mare şansă ratată de antreprenorii români, dar fructificată de polonezi @ Cum este să te duci cu mama de mână să te angajezi la 23 de ani? @ România, o ţară în care mulţi români fac bani, dar din care vor să fugă @ Dacă nu sunteţi pregătiţi să înduraţi durerea unui business, nu vă faceţi antreprenori @ Cum poţi să lucrezi pentru o companie ca asta? @ Cea mai mare problemă a corporatiştilor şi a antreprenorilor: „Ce mă fac cu copilul meu? Nu mă mai ascultă deloc, ce se va alege de el?” @ De ce să plăteşti mai puţin, când poţi să plăteşti mai mult?

    Vă mulţumesc că m-aţi citit în 2017, vă urez toate cele bune şi să ne vedem cu bine în 2018!

    La mulţi ani, România la 100 de ani, să fiţi mândri de ea, pentru că este aşa cum suntem noi!

  • Cum a ajuns un tânăr din Deva să fie mai popular decât Smiley. Aproape un milion de oameni s-au abonat la glumele lui

    Mihai Holhoş, fondatorul celui mai mare canal românesc independent de YouTube, s-a bazat pe consecvenţă atunci când a pus bazele Dozei de Haş. Cunoscut pe internet sub numele de Mikey Hash, tânărul de 29 de ani a reuşit să strângă din 2011 şi până acum aproape 850.000 de abonaţi.

    Mihai Holhoş a pornit în aventura pe internet acum cinci ani, când ideea de a face bani pe YouTube era într-o fază incipientă, chiar şi la nivel internaţional: „În România nu exista niciun youtuber, niciun creator de conţinut exclusiv online, era foarte puţin dezvoltată nişa asta, aşa că am încercat să încarc o emisiune pamflet pe care am făcut-o eu la mine în cameră pe genunchi, nu aveam niciun fel de aşteptare. Am dat-o unor prieteni să se uite, iar ei mi-au zis că a ieşit bine şi că ar trebui să mai fac şi altele. Am făcut apoi un clip public şi am primit feedback de la oameni necunoscuţi; mi-a plăcut sentimentul, aşa că am făcut episodul doi din Doza de Haş a doua zi. Oamenii au fost împărţiţi, unora le-a plăcut şi altora nu, dar acela a fost practic începutul. Am postat apoi în fiecare vineri, timp de cinci ani“.

    A înţeles potenţialul financiar „la câteva luni, poate un an de la primul clip“, dar i-a mai luat încă un an să genereze venituri. „În primii doi ani de-abia am ajuns la 100.000 de abonaţi, deci nu erau cifre foarte mari, plus că piaţa de YouTube era foarte puţin dezvoltată, aşa că mia de vizualizări valora foarte puţin. Nu exista YouTube România, parteneriatele se făceau printr-o adresă de proxy din Statele Unite şi banii intrau foarte greu“, spune Mihai Holhoş. „Oricum, datorită formatului emisiunii nu pot să generez foarte mulţi bani. În Doza de Haş folosesc alte filmuleţe de pe net, comentez alte clipuri pe care le găsesc şi, chiar dacă se încadrează la «fair use» după regulile celor de la YouTube, primesc tot timpul notificări că folosesc content care nu este al meu. Oricum, asta este o discuţie pe care o am eu cu cei de acolo de vreo un an de zile. Ca să clarificăm: bani de pe AdSense-ul clasic nu prea facem.“

    A început canalul când stătea la Deva şi îşi aminteşte amuzat de primul său client. „Primul client a fost o pizzerie din Deva care s-a oferit să ne dea pizza gratis la toţi, în fiecare zi de filmare comandam ce voiam şi ne aduceau. A fost primul product placement pe care l-am avut în emisiune. Dar aveam deja sute de mii de vizualizări, adică ne băteam cu televiziunile; diferenţa era că noi primeam doar trei pizza.“ În 2013, un prieten din industria de publicitate i-a propus să vină în Bucureşti şi să lucreze pentru el, folosindu-se de know-how-ul dobândit în trecut. În schimb, i-a oferit un salariu cu care să se poată întreţină în Capitală şi un studio în care să continue producţia video. A plecat de la companie în momentul când i s-a propus să prezinte o emisiune la una dintre cele mai mari televiziuni de la noi, lucru pe care l-a şi făcut, iar ulterior s-a mutat în propriul lui studio.

    Primul contract „serios“ de publicitate l-a semnat cu Cosmote. Îşi aminteşte că a fost prezent la lansarea iPhone 5 la un magazin pe Magheru, iar ideea contractului era să promoveze cât mai mult evenimentul. A anunţat pe canal că va merge, iar sute de fani au venit să-l cunoască: „Smiley, care era şi el prezent, se uita la mine şi nu ştia cine sunt. Habar n-avea de ce e atâta vâlvă în jurul meu. El stătea stingher într-un colţ în timp ce eu dădeam autografe“. Sunt mulţi creatori de conţinut în România care fac bani, dar nu din AdSense-ul clasic, adică din mii sau zeci de mii de vizualizări, explică tânărul antreprenor. „Se fac bani din product placement, când vine un brand şi vrea expunere la tine în emisiune sau la tine în vlog şi vrea să îi pomeneşti sucul sau compania de plăci video şi te plăteşte. Ăsta e modelul de business după care mergem.“ AdSense-ul clasic de pe YouTube nu merge în România; în Statele Unite, spre exemplu, merge foarte bine. „La traficul pe care îl avem noi, acolo am trăi bine, nu am mai avea nevoie de product placement. Iar asta se explică prin faptul că pe piaţa din România sunt foarte puţini advertiseri, şi atunci mia mea de vizualizări valorează foarte puţin. Dacă ar fi foarte multe companii care s-ar bate pe mia mea de vizualizări, atunci valoarea ar fi mult mai mare.“

    Are cinci angajaţi care câştigă „sume substanţiale“, pentru că a vrut să-i aducă la Bucureşti şi pe oamenii din Deva şi le-a dat cât au cerut, fără să negocieze. Are în plan să facă mai multe investiţii anul acesta, urmând pasiunea pe care a descoperit-o anul trecut pentru fenomenul Escape Room. „Am zis că pot cu siguranţă să fac asta bine, având în vedere şi influenţa pe care o avem pe internet.“ Şi aşa a şi fost: prima cameră dezvoltată de el, numită Leonardo da Vinci, ocupă primul loc pe site-ul Escapecentral.ro, cel mai mare agregator de profil. La Doza de Haş scrie singur textele, dar materialele folosite, montajul şi celelalte detalii cad în seama echipei. Pentru o emisiune de 10–12 minute filmează mai puţin de o oră, dar lucrurile nu au fost întotdeauna atât de simple. Cât despre costuri, ele pot fi extrem de reduse: „costul minim e zero, în cazul în care faci tu tot. Poate chiar să iasă de calitate bună, dar asta înseamnă să petreci foarte mult timp“. Se laudă cu faptul că nu a cheltuit niciun leu pe promovare, toată creşterea fiind organică. „O să ajungem la un milion de abonaţi anul acesta, prin mai-iunie, suntem primul canal independent de YouTube din România care va atinge acest prag.“

    Cât despre ceilalţi vloggeri români, Holhoş crede că ei nu înţeleg potenţialul de business al YouTube şi ratează, astfel, posibilitatea de a se dezvolta. „Ştiu vloggeri care au vizualizări destul de multe şi încă filmează cu un webcam. Sunt oameni despre care ştiu sigur că fac bani, dar nu îşi cumpără echipamente. Eu am investit cei mai mulţi bani, pentru ca în momentul în care am o idee să nu fiu limitat din punct de vedere tehnic, să pot să o pun în aplicare repede. Poţi numără pe degetele de la o mână creatorii de content pe YouTube din România care au o calitate foarte bună. Restul sunt copii, sunt prea mici, nu realizează potenţialul pe care îl poate avea un astfel de business.“

    Vezi şi:

    Cum arată cel mai nou sediu al Google

    Cele mai bune fotografii realizate cu iPhone 

    Cum arată yachtul secret al lui Steve Jobs

    Cum ar arăta lumea dăcă ar dispărea smartphone-ul