Tag: ocupare

  • Opinie: Călătoriile lui Ştefan cel Mare prin istoria modernă şi contemporană a României

    La data cu pricina, Chişinăul devenea al doilea oraş ca mărime al României (cu 155.000 de locuitori), după Bucureşti, care avea 640.000 de locuitori, iar românii din Basarabia reprezentau 56,2% din populaţie, aşadar deţineau majoritatea absolută în provincie.

    Parte componentă a Voievodatului Moldovei, teritoriul dintre Prut şi Nistru a ajuns în “proprietatea” Imperiului Ţarist în anul 1812, la încheierea războiului ruso-turc.

    În 1918, în urma bolşevizării Rusiei, Basarabia îşi proclamă independenţa faţă de colosul roşu care tocmai se năştea, pentru ca, în acelaşi an, să se alăture Regatului României.

    În 1940, urmare a ultimatumului sovietic intervenit ca efect al parafării prieteniei dintre Hitler şi Stalin, Rusia sovietică ocupă şi anexează Basarabia.

    Peste doar un an, în 1941, armata română trece Prutul şi eliberează Basarabia.

    Peste încă trei ani, în 1944, mărşăluind “na Berlin”, bolşevicii înşfacă iar Basarabia şi o rebotează Republica Sovietică Moldovenească. Şi aşa rămân lucrurile până în 1991, când Republica Sovietică Moldovenească îşi declară independenţa faţă de agonicul Imperiu Roşu, devenind ceea ce este şi acum: Republica Moldova.

    La zece ani de la Unirea cu România, în 1928, la Chişinău a fost dezvelită statuia lui Ştefan cel Mare, lucrare a sculptorului basarabean Alexandru Plămădeală.

    Urmând cursul sinuos şi tragic al istoriei, statuia a fost trimisă în “refugiu”, la Vaslui, în anul 1940, pentru a evita o întâlnire cu trupele bolşevice. La Vaslui, domnitorul s-a simţit ca acasă, că doar tot în Moldova ajunsese.

    După ce ostaşii români au trecut Prutul, conform celebrului ordin, i-a urmat şi Ştefan care, în 1942, a fost re-instalat pe soclul său, la Chişinău.

    Nici nu s-a uscat cimentul prea bine, că domnul Moldovei a trebuit să fie mutat din nou, în 1944. De data asta a ajuns într-un loc unde nu mai fusese niciodată – la Craiova.

    Ruşii, care invadaseră şi anexaseră din nou Basarabia, au băgat de seamă că statuia domnitorului nu mai era la locul ei şi au tocmit iscoade care să afle unde se ascunde aceasta. Nu că le-ar fi păsat prea tare de Ştefan, dar acuzau lipsa unui “obiect de inventar” din patrimoniul provinciei recent re-ocupate. Iscoadele şi-au făcut datoria, iar Ştefan a fost găsit la reşedinţa sa conspirativă din Craiova, de unde a fost adus la locul de baştină, la Chişinău, unde a fost ascuns printre copacii din Parcul Central al oraşului.

    Abia în anul 1990, Ştefan a ajuns pe locul şi pe soclul unde se găseşte încă şi astăzi, la intrarea în parcul, care acum îi poartă numele, din centrul Chişinăului.

    Ce va fi de acum încolo rămâne de văzut.

  • Medicul român care a transformat criza într-un succes. Cum a reuşit să ajungă la afaceri de peste 40 de milione de euro în perioada în care toată lumea pierdea bani

    Dragoş Anastasiu ocupă locul 12 în clasamentul celor 100 mai admiraţi CEO de pe piaţa locală. De formaţie medic, Dragoş Anastasiu a pus bazele grupului Eurolines în 1995. În prezent, acesta include în total 21 de firme de turism şi transport din România, Germania şi Republica Moldova, printre care Touring Europabus România, compania care deţine reţelele de agenţii de turism Eurolines şi TUI TravelCenter, Nova-Travel, tour-operatorul grupului, precum şi Green Village Resort din Sfântu Gheorghe.

    „Reputaţia este clădită nu doar pe educaţie şi experienţă, pe muncă, printr-un proces continuu de învăţare şi adaptare la condiţiile de piaţă existente, e şi rezultatul unor decizii care au dus la succes sau eşec. Reputaţia este aşadar rezultatul unui cumul de factori şi contează în măsura în care percepţia publică este clădită pe adevăr, care va ieşi, mai devreme sau mai târziu, la suprafaţă”, evaluează Dragoş Anastasiu.

    Din rândul calităţilor esenţiale pentru un lider menţionează respectarea cuvântului dat, credinţa cu tărie într-o cauză, precum şi capacitatea de a proiecta peste timp rezultatul unor procese, văzând şanse de progres acolo unde nimeni nu crede că ele există. În schimb, comportamentele care pot influenţa negativ o carieră sunt, din punctul lui de vedere, ideile fixe, pe care le caracterizează drept păguboase, incapacitatea de recunoaştere a unei decizii greşite şi replierea, adaptarea la noile condiţii de piaţă.

  • Topul celor mai profitabile bănci din România în 2017

    Profitul cumulat al celor mai mari trei bănci locale după active BCR, Banca Transilvania şi BRD a însumat 3,2 mld. lei anul trecut şi a reprezentat mai mult de jumătate din profitul pe întreg sistemul bancar.

    În 2016, Banca Transilvania a fost cea mai profitabilă, fiind urmată de BCR şi BRD.

    Pe locul patru în topul câştigurilor s-a plasat în 2017 ING Bank, iar următoarele două poziţii au fost ocupate de Raiffeisen şi UniCredit, ca şi în 2016.

    BRD-SocGen, a treia cea mai mare bancă din România, a raportat pentru 2017 cel mai mare profit din sistemul bancar românesc, de 1,38 mld. lei, câştig record şi pentru bancă.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Ce şi-au uitat românii în maşinile Uber: radiografiile, plicuri cu bani, cutie cu cuţite şi multe altele

    Enciclopedia lucrurilor uitate şi găsite în Uber în 2017

    Top 5 obiecte uitate cel mai frecvent în Uber, în România:

    1. Telefonul
    2. Portofelul
    3. Cheile
    4. Mănuşile
    5. Ochelarii

    50 de obiecte de nepierdut şi totuşi uitate în Uber, în România:

    1. Un animal de pluş multicolor “de dimensiunea unui pumn”
    2. Radiografiile
    3. 2 plicuri cu câte 2000 de lei
    4. O săgeată de darts care „este foarte importanta pentru mine, face parte dintr-un set”
    5. Suport pentru vioară
    6. „Adidasul copilului”
    7. O pungă plină de jucării
    8. O cutie cu 6 cuţite
    9. O cutie mică de la ştampilă
    10. O trotinetă
    11. Căşti wireless cu tot cu husă
    12. 2 volume de poezii de Silvana Andrada
    13. Baterie gri externă
    14. Boxă sferică neagră portabilă Harman Kardon
    15. Obiect vestimentar “preluat de la oficiul poştal nr. 6”
    16. Card negru Mastercard
    17. Cumpărăturile
    18. Conector HDMI
    19. Ţigara electronică
    20. Jachetă aurie „de la Meli Melo”
    21. O pereche de blugi
    22. Bagaje
    23. Card Banca Transilvania
    24. Un cărucior de copil
    25. „O pânză pictată de mine”
    26. Pantofi negri mărimea 36
    27. Actele
    28. Penar negru cu machiaj
    29. O pereche de ghetuţe pentru copii (“nr. 24, cred”)
    30. O jachetă căptuşită pe interior
    31. O jucărie pentru bebeluşi
    32. Un cadou
    33. Talon auto „cu învelitoare neagră”
    34. Xbox controller
    35. Penny Board
    36. Geacă neagră de fâş
    37. 2 şepci
    38. Cărţile
    39. Cameră foto
    40. Un baston
    41. Geanta de sală
    42. Căştile
    43. Hard-disk marca Seagate
    44. Un fes gri cu logo-ul Architects
    45. O bijuterie
    46. Card American Express
    47. Pastilele
    48. 450 de lei
    49. Agenda
    50. Căciula

    Topul oraşelor din România în care se uită cel mai des:

    1. Bucureşti
    2. Cluj
    3. Timişoara
    4. Braşov

    Zilele săptămânii în care se uită cel mai des obiecte în Uber, în România:

    1. Vineri
    2. Luni
    3. Miercuri

    Zilele în care s-au raportat cele mai multe obiecte uitate în Uber, în România, anul trecut au fost în luna decembrie:

    1. 12 decembrie 2017 (52 obiecte pierdute)
    2. 28 decembrie 2017 (34 de obiecte pierdute)
    3. 31 decembrie 2017 (33 de obiecte pierdute)

    ________________________________________

    Date din Europa

    Top 5 obiecte uitate cel mai frecvent în Uber, în Europa

    1. Telefon
    2. Portofel
    3. Chei
    4. Îmbrăcăminte
    5. Ochelari

    50 de obiecte de nepierdut şi totuşi uitate în Uber, în Europa:

    1. Friteuza
    2. Cada de baie pentru copii în formă de scoică
    3. Verigheta
    4. Casca de ski
    5. Proteza
    6. Gheare Wolverine de plastic
    7. Trofeul
    8. Patru picturi
    9. Rochia de mireasă
    10. Documentele pentru eliberarea vizei
    11. Chitara Bouzouki
    12. O maşină mică pentru copii
    13. Cadourile de nuntă cu mai multe felicitări 
    14. Echipamentul de cricket
    15. Ursuleţul de pluş al fratelui mai mic 
    16. Un vas Tupperware cu orez înăuntru
    17. „O persoană”
    18. Diploma universitară
    19. Placa de îndreptat părul
    20. Bilete pentru cursele din Cheltenham
    21. Cuţite profesionale de bucătar
    22. Pompa de insulină
    23. Geantă Dragon-Ball Z
    24. Un tort
    25. Consola Nintendo Switch
    26. Fierul de călcat
    27. „O pânză pictată de mine”
    28. Radiografiile
    29. Clacheta de regizor
    30. O crosă de golf
    31. Formularul pentru plata taxelor
    32. Încălţămintea pentru fotbal
    33. Ceas Rolex Submariner Horloge
    34. Mixer profesional pentru DJ
    35. Consola Playstation Vita
    36. „Cina mea”
    37. Scaunul pentru copil 
    38. Saltea cu aer
    39. Bicicleta pliabilă
    40. Gogoşile
    41. Legitimaţia de poliţist
    42. Ukulele
    43. Borcan cu gem făcut în casă
    44. Aparat Nespresso
    45. GoPro
    46. Buletinul de vot
    47. Contractul de muncă semnat
    48. Certificatul de deces
    49. O statuie mică hindusă
    50. Un flip chart

    Top 10 ţări din Europa în care se uită cel mai des:

    1. Spania
    2. Polonia
    3. Portugalia
    4. Cehia
    5. Italia
    6. Suedia
    7. Franţa
    8. Elveţia
    9. Belgia
    10. Olanda

    Top 10 ţări din Europa în care se uită cel mai puţin:

    1. Ucraina
    2. România
    3. Irlanda
    4. Croaţia
    5. Norvegia
    6. Slovacia
    7. Estonia
    8. Germania
    9. Lituania
    10. Austria

     

  • Suv-urile ocupă segmentul premium

    E-Pace e cel de-al treilea SUV produs de Jaguar, după F-Pace şi I-Pace. F-Pace, lansat în 2016, a devenit unul dintre cele mai de succes modele ale companiei. E-Pace, pe de altă parte, are menirea de a umple spaţiul rămas de segmentul de SUV-uri compacte. Piaţa SUV-urilor ar urma să crească cu aproximativ 20% în următorii doi ani, iar Jaguar ar putea câştiga o cotă de piaţă semnificativă.

    Jaguar Land Rover a vândut în 2017, la nivel global, peste 621.000 de maşini – un record pentru companie. Creşterea anuală a fost de 6,5%, cu un uşor minus spre finalul anului, când rezultatele pentru decembrie au arătat o creştere de doar 0,6% faţă de aceeaşi perioadă din 2016.

    Mai exact, vânzările au crescut în pieţele asiatice dar au scăzut în Marea Britanie, Statele Unite şi Europa, reflectând performanţele generale ale acestor pieţe.
    Privind doar brandul Jaguar, numărul maşinilor vândute s-a ridicat la 178.601, înregistrând un plus de 20,1% faţă de anul 2016.

    Jaguar Land Rover are o istorie bogată în maşini de teren şi SUV-uri, cel mai relevant exemplu în acest sens fiind, fără îndoială, gama Range Rover.

    Unul din lucrurile la care compania se pricepe în mod deosebit e maximizarea spaţiului disponibil: E-Pace are un portbagaj de 577 de litri şi aproape 20 de litri în compartimentele din habitaclu. Mai mult, scaunele din spate fiind rabatabile, spaţiul destinat bagajelor poate ajunge până la 1.234 de litri.

    Ca dimensiuni, maşina e mai scurtă decât F-Pace, având dimensiuni similare cu cele ale Nissan Qashqai. Designul exterior este inspirat de modelul sportiv F-Type; modelul Jaguar dispune de un habitaclu cu o lungime totală de 4.395 mm şi oferă în spate un spaţiu de 892 mm, peste medie.

    În ceea ce priveşte motorul, E-Pace vine dotat cu gama de motoare Ingenium diesel şi pe benzină. Varianta Ingenium turbo pe benzină, ce dezvoltă 300 CP şi echipează modelul E-Pace, asigură o acceleraţie de la 0 la 100 km/h în doar 6,4 secunde şi permite atingerea unei viteze maxime limitate electronic la 243 km/h. Pentru clienţii care pun accentul pe eficienţă, motorul diesel Ingenium, ce dezvoltă 150 CP şi dispune de tracţiune faţă, permite reducerea emisiilor de CO2 la 124 g/km.
    E-Pace este de asemenea primul model Jaguar echipat cu noua tehnologie TFT pentru Head-Up Display; aşa cum am mai spus în numeroase rânduri, mi se pare una dintre cele mai folositoare facilităţi. Afişajul avansat poate proiecta pe parbriz cu 66% mai multe informaţii, utilizând grafică de mari dimensiuni. Din punctul de vedere al tehnologiei disponibile, E-Pace pare să încorporeze cam tot ceea ce ai putea cere. Sistemul multimedia este unul de ultimă generaţie, iar butoanele pot fi comandate fie în formă fizică, fie pe ecrane tactile.

    De remarcat este varianta E-Pace First Edition, disponibilă doar pe durata primului an complet de fabricaţie şi care este echipată cu motorul Ingenium diesel de 180 CP, sau pe benzină, ce dezvoltă 249 CP, cuplat la transmisia automată ZF cu 9 rapoarte. Modelul R-Dynamic, pe de altă parte, are scaune sport ce asigură o bună susţinere laterală. Există şi numeroase elemente decorative care vor fi, probabil, pe placul celor care sunt interesaţi de o imagine mai dinamică. Atât versiunea de bază cât şi cea R-Dynamic sunt disponibile în versiunile de echipare S, SE şi HSE, având 5 variante de motorizare, 3 diesel şi 2 pe benzină. Motorul diesel Ingenium de 2,0 litri cu 4 cilindri este disponibil în variantele de 150 CP, 180 CP şi 240 CP, iar cel turbo pe benzină, cu 4 cilindri, de 2,0 litri, în variantele de 249 CP şi 300 CP.

    Maşina a primit calificativul de 5 stele la testele Euro NCAP (care măsoară rezistenţa la impact), maximul posibil, fiind astfel unul dintre cele mai sigure modele de pe piaţă.

    Modelul Jaguar E-Pace este disponibil deja spre vânzare, având un preţ de pornire de 30.940 euro cu TVA inclus.
    În România, Jaguar a comercializat anul trecut în jur de 170 de maşini, în vreme ce vânzările Land Rover au depăşit pragul de 1.100 de unităţi.

    Numărul de autoturisme noi înmatriculate local a crescut anul trecut cu 10,7%, la un total de 105.083 unităţi, piaţa locală plasându-se pe locul 17 în UE, potrivit datelor ACEA (Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile) şi ACAROM (Asociaţia Constructorilor de Automobile din Romania). Topul ţărilor europene este condus de Germania, cu 3,44 milioane de autoturisme noi inmatriculate (2,7%), urmată de Marea Britanie cu 2,54 milioane autoturisme (-5,7%) şi de Franţa cu 2,11 milioane unităţi (-4,7%).

    În total, înmatriculările de autoturisme noi în Uniunea Europeană au crescut cu 3,4%, la 15,13 milioane unităţi, cele mai importante creşteri fiind în Spania (+6,2%), în timp ce Franţa (-0,5%), Germania (-1,0%), Italia (-3,2%) şi Marea Britanie (-14,4%) au înregistrat scăderi. |n ceea ce priveşte constructorii de automobile, cele mai multe autoturisme înmatriculate în Europa sunt reprezentate de grupul VW (3.717.566 unităţi, în creştere cu 2,1%), urmate de grupul PSA (1.885.553 unităţi, în creştere cu +28,1%) şi de Grupul Renault (1.628.472 unităţi, în creştere cu 6,7%).

     

  • Statusul profesorilor din România este cel mai scăzut din Europa

    Potrivit studiului, părinţii îi consideră pe profesori la fel de importanţi precum medicii, dar profesorii se poziţionează singuri pe ultimele locuri (11-12 din 13), alături de bibliotecari. „O majoritate relativă a respondenţilor consideră actul de educaţie drept o prestaţie de servicii publice oarecare, în vecinătatea funcţionarului public. Nu o văd ca pe o meserie de vocaţie care ar trebui remunerată în funcţie de performanţă şi să se bucure nu numai de încredere, ci şi de respectul cuvenit altor meserii de vocaţie, precum cea de doctor”, a declarat Dragoş Neacşu, membru al consiliul director al RBL şi CEO Erste Asset Management.

    Studiul arată că astăzi, în România, meseria de profesor este indezirabilă. Jumătate dintre profesorii care au participat la studiu spun că nu şi-ar încuraja proprii copii să devină profesori. În acelaşi timp, doar o treime dintre părinţi nu şi-ar direcţiona copiii să urmeze o carieră în învăţământ.

    În privinţa salariilor, 86% dintre părinţii care au participat la studiu consideră că salariile profesorilor sunt prea mici şi că şi-ar dori ca salariile la intrarea în învăţământ să crească cu 75-100%. „Un profesor bun va forma bine toţi copiii, indiferent de dotările clasei, programa şcolară sau numărul de copii din clasă. Creşterea salariului de intrare în sistemul de învăţământ la un nivel de 2.500-3.000 lei net (sumă care ar reflecta creşterea de 75-100% a salariilor din prezent – n.r.) va face ca venitul unui profesor debutant să fie competitiv pe piaţa muncii şi să atragă tineri cu vocaţie în sistemul de educaţie românesc. Astfel, munca profesorilor performanţi va fi cu adevărat valorizată de societate”, a declarat Măriuca Talpeş, membru al consiliul director al RBL şi manager Intuitext.

    Cu toate că legea nr. 1/2011 prevede ca România să aloce anual minim 6% din PIB pentru educaţie, procentul a sărit cu puţin de 4% doar de două ori din 1990 până în prezent. În bugetul României pentru 2018, procentul alocat educaţiei este de sub 3%, iar cifrele comparative ale Eurostat arată că, în 2014, România era singura ţară din Uniunea Europeană care aloca sub 3% din PIB acestui domeniu, în condiţiile în care media europeană depăşea cinci procente din PIB.

    Potrivit studiului Futureof Jobs Report, publicat de World Economic Forum (WEF) în 2016, 65% din copiii care intră astăzi în sistemul de învăţământ vor face la locul de muncă activităţi care astăzi nu există. Peste 80% din slujbele anilor 2015-2025 cer competenţe STEM (Ştiinţe, Tehnologie, Inginerie şi Matematică), potrivit estimărilor National Science Foundation din 2014.

     

  • Castelul Peleş este lăsat fără încălzire de o lună. Ministerul Culturii: ”Casa Regală trebuie să se ocupe”

    Castelul Peleş a rămas fără căldură după ce o centrală termică montată acum 27 de ani s-a stricat, transmite corespondentul MEDIAFAX.

     
    În muzeu sunt zero grade, iar în birouri 2 grade. Din cauza frigului şi a umezelii, muzeografii atrag atenţia că există riscul apariţiei unei ciurperci, denumită ”cancerul lemnului”, care l-ar fi speriat pe Nicolae Ceaşescu în anii ’80, scrie Mediafax.
     
    Purtătorul de cuvânt al Muzeului Peleş, Daniela Voitescu, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX, că centrala termică s-a defectat de aproximativ o lună. În aceste condiţii, în muzeu sunt zero grade, iar în birouri sunt 2 grade.
     
    ”Centrala termică s-a defectat. Ea a fost montată în 1991. De o lună aproape nu avem căldură. Nu ştim ce s-a întâmplat. Nu se poate repara. Noi am încercat, dar nu am reuşit să o reparăm”, a spus Voitescu.
     
    Potrivit acesteia, vizitatori sunt în continuare, oamenii stând cu gecile pe ei. Însă, din cauza umezelii, există riscul apariţiei ciupercii merulius lacrymas, denumită şi ”cancerul lemnului”.
     
    ”Este foarte periculos. Nu numai frigul. Există riscul, din cauza respiraţiei vizitatorilor, să crească umiditatea în încăperi. Şi e periculos pentru că poate apărea mucegaiul, dar şi ciuperca merulius lacrymas, care e numită şi cancerul lemnului. Ea apare când nu există spaţiu încălzit şi aerisit”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Muzeului Peleş.
     
    Daniela Voitescu a declarat că în anii ’80 această ciupercă a existat în Castelul Peleş şi Nicolae Ceauşescu, speriat să nu se îmbolnăvească, a decis să nu se mai mute în palat.
     
    ”Ea (ciuperca merulius lacrymas n.r.) a existat în Peleş, în anii ’80. A atacat doar grinzile. Nu e periculoasă pentru om. E provocată de umezeală şi atunci se făceau restaurări, spaţiile fiind neîncălzite şi neaerisite. Nicolae Ceauşescu s-a speriat că poate păţi ceva şi nu s-a mai mutat în castel. A făcut Foişorul”, a mai spus Voitescu.
     
    Potrivit acesteia, Ministerul Culturii a fost sesizat că în Castelul Peleş nu există căldură, iar reprezentanţii ministerului au răspuns că reparaţia trebuie făcută de proprietar, respectiv Casa Regală.
     
    Castelul Peleş a fost construit la iniţiativa primului rege al României Carol I, în afara perimetrului comunei Podul Neagului, localitate cu o suprafaţă de 24 de km, în anul 1874, an în care, din iniţiativa suveranului, comuna a primit numele de Sinaia.
  • Pas cu pas ocupă România. Reţeaua de magazine care a sărit pragul de 10 mld. lei în 2017

    Lanţul german de hipermarketuri Kaufland, liderul comerţului ali­men­tar din România, a terminat anul trecut cu afaceri de 10,1 mld. lei, cu 4% mai mari decât în 2016, potrivit datelor ZF.

    Kaufland îşi consolidează astfel poziţia de lider al comerţului alimentar local, fiind singu­rul jucător din domeniu care a reuşit să obţină afa­ceri ce trec de pragul de 10 mld. lei. De altfel, în economie mai sunt doar două grupuri care au reuşit această performanţă: produ­că­to­rul auto Dacia şi grupul OMV Petrom. Austri­ecii de la OMV au două companii cu afa­ceri peste acest prag – OMV Petrom SA (pro­ducţia) şi OMV Petrom Marketing (benzinăriile).

    Evoluţia pozitivă a consumului şi a eco­no­miei în ansamblul său, precum şi expan­siu­nea, deşi într-un ritm mai puţin alert, au menţinut afacerile Kaufland pe un trend ascendent.

    Compania a deschis anul trecut 4 magazine permanente şi unu temporar, cel mai puţin alert ritm de expansiune de la intrarea pe piaţă. Retailerul va apăsa pedala de acceleraţie în 2018 când sunt bugetate zece deschideri din care deja trei au fost operate în primele două luni din an. Retailerul urmează să ajungă astfel la 126 de magazine pe formatul hipermarketuri cu preţuri mici.

  • Cum au transformat două surori un business de retail într-un butic cu afaceri de 2 milioane de euro

    Surorile Cristina Căpitanu şi Elena Oancea au găsit modalitatea prin care să transforme un business de retail de mici decoraţiuni interioare şi mobilier cu stocuri de marfă şi numeroşi angajaţi într-un butic de amenajări interioare profitabil. Au păstrat doar numele afacerii iniţiale şi l-au transformat într-un sinonim al căminului ideal pentru oamenii fără timp de investit în amenajarea casei. Veniturile anuale ale afacerii se apropie de 2 milioane de euro.

    Un spaţiu amplu, cu ferestre înalte, o masă lungă, din lemn masiv, aşezată lângă o bibliotecă ce umple peretele, o altă masă, din piele, sticle de şampanie, obiecte de iluminat cu decoraţiuni atipice – sunt câteva dintre micile detalii reprezentative pentru biroul Lemon Interior Design, în care s-au mutat recent surorile-antreprenoare Cristina Căpitanu şi Elena Oancea.

    Biroul se află la baza unuia dintre proiectele de amenajare pe care s-au concentrat în ultimul an şi jumătate – complexul rezidenţial One Herăstrău Park din Bucureşti; unul dintre criteriile alegerii acestuia a fost proximitatea de clienţii aflaţi în clădire. ”Vedeam genul acesta de birouri plimbându-mă pe străzi, în marile oraşe. Se vedea că este un spaţiu pentru arhitecţi, designeri – mi-am spus că dacă vreodată ne luăm un spaţiu mai mare, genul acesta de loc trebuie să fie, în care să îţi doreşti să vii să munceşti, iar clientul să se simtă bine“, descrie Cristina Căpitanu locul în care ne aflăm.

    Acesta este reprezentativ pentru afacerea condusă de cele două surori: Lemon Interior Design este un butic de amenajări interioare destinat mai ales persoanelor fizice; au lucrat însă la cerere şi pentru amenajarea unor spitale, spaţii de birouri şi restaurante. În prezent, alături de ele lucrează alţi doi angajaţi, iar veniturile firmei se îndreaptă anul acesta spre 2 milioane de euro. Modelul lor de business presupune că designul este un serviciu pe care nu îl taxează; clienţii plătesc doar mobilierul, selectat prin intermediul celor aproximativ 30 de furnizori cu care lucrează buticul de design. Printre proiectele la care au lucrat se află circa 60-70% din cele aflate în complexul rezidenţial One Herăstrău Park, unde există aproximativ 100 de apartamente. 

    Pentru această clădire, s-au ocupat şi de alegerea finisajelor, de realizarea băilor personalizate ale tuturor clienţilor, precum şi de designul pentru spaţiile comune din cadrul clădirii. În prezent, au în lucru şi proiectele One Charles de Gaulle şi One Herăstrău Plaza, ale aceluiaşi dezvoltator (One United Properties). în afara acestor proiecte, a unor case în ţară, precum şi a unor apartamente timp penthouse în Bucureşti, în ultimele două luni nu au mai preluat alte proiecte, fiindcă, spune Cristina Căpitanu, nu au capacitatea să se ocupa de ele.

    Cristina Căpitanu descrie intrarea în afacerea designului de interior drept o întâmplare pentru ea şi asociata sa, Elena Oancea, care este, de altfel şi sora ei. Niciuna dintre cele două surori nu şi-a propus de la început să se axeze pe acest domeniu: Căpitanu a absolvit Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii, iar sora ei, Dreptul. ”Noi suntem complementare, cred că de aceea a şi funcţionat să lucrăm astfel; fiind de mici împreună, ne cunoaştem şi ne completăm. înainte să terminăm sau să facem un concept, analizăm amândouă proiectul respectiv.“

    În timpul facultăţii şi după facultate, Căpitanu a lucrat în cadrul a două companii ca manager de import-export, iar apoi ca account manager în cadrul magazinelor TCM; dar şi-a dorit o schimbare. în căutarea a ceva care să le placă, au intrat în businessul decoraţiunilor şi mobilierului de interior, dar în retail, prin achiziţia unui lanţ de magazine în care se comercializau astfel de produse (Lemon Interior Design). Când au preluat afacerea, aceasta era formată din trei magazine, iar ulterior au mai deschis două. Cristina Căpitanu povesteşte însă că la momentul preluării acestea aveau stocuri foarte mari, foarte mulţi angajaţi, depozit, preluarea nefiind divizată.

    Au funcţionat aşa, în retail, până în 2013 – deschizând şi închizând magazine, până când au început să se reorienteze spre produsele de design, ca urmare a solicitărilor primite de la clienţii care le cereau sfaturi. Au înţeles astfel că de fapt, în loc să aibă cinci magazine cu stocuri şi angajaţi, le place mai mult să meargă la târguri, să vadă colecţiile şi apoi să facă vânzare, astfel a venit ideea afacerii de amenajare. ”Este foarte greu să faci retail, mai ales pe nişa obiectelor mici – există pierderi foarte mari, existau produse care se puteau sparge, fura. în timp, ne-am dat seama că ne regăsim mai mult pe partea amenajărilor interioare; a venit ideea, dar şi necesitatea ne-a dus în direcţia aceasta, a unui butic de design.“

    Până în 2013, magazinele s-au aflat în mai multe centre comerciale din Bucureşti, precum şi în Piaţa Victoriei, cel mai recent închis fiind în centrul comercial Băneasa. Şi-au propus să continue cu vânzarea produselor de mobilier, dar nu printr-un showroom, la fel ca al unor branduri mari de pe piaţă, prin care să vândă din stocuri şi să se ocupe de toate aspectele pe care le presupun această activitate. Buticul de design oferă un concept de design şi o amenajare completă, iar clienţii cărora li se adresează sunt cei care nu au timp pe care să-l dedice amenajării unei locuinţe. ”Sunt oameni ocupaţi, care călătoresc, care câştigă prin muncă aceşti bani, înţeleg valoarea banilor şi vin la noi în căutarea unui sprijin pentru realizarea unui spaţiu în care să se simtă bine, în care să se relaxeze după o zi de muncă“, descrie antreprenoarea profilul clienţilor.

    Ea spune că sunt deopotrivă persoane cu bugete mici, cât şi unii cu foarte bugete mari – ”poţi să ai un apartament superb mobilat cu un buget foarte mic – şi pot să îl ai urât realizat, cu un buget foarte mare. Nu ţine de buget, ci de ce îşi doreşte omul respectiv să aibă la el în casă“. Oferă ca exemplu de la clienţii care, cu 15.000 de euro, şi-au amenajat un apartament, format dintr-un dormitor şi un living, până la cei care au dedicat câteva sute de mii de euro amenajării unei case. ”Contează foarte mult momentul în care ei vin să îşi facă locuinţa. Una este când vin să îşi facă prima casă şi altfel când sunt la a treia; contează foarte mult momentul în care sunt ei şi ce îşi doresc, poate nu ştiu exact ce piesă vor într-un anumit loc“, descrie Căpitanu filosofia pe care se axează în amenajare, care nu încurajează trendurile noi, ci preferinţele clienţilor.

    Iar un stil care va rămâne atemporal este, potrivit ei, cel modern elegant. Din rândul preferinţelor mai puţin obişnuite, oferă exemplul unui client care şi-a dorit să-şi amenajeze casa cu verde şi oranj şi povesteşte că au reuşit să ducă proiectul la capăt, în pofida combinaţiei atipice de culori. Durata amenajării unei locuinţe poate varia, pentru apartamentele mai mici, care nu presupun şi pereţi şi finisaje băi, de la minimum 4-5 săptămâni şi până la opt luni – în cazul proiectelor mari, unde realizează totul.

    În ceea ce priveşte provocările pe piaţa pe care activează, Cristina Căpitanu menţionează munca cu echipele care realizează proiectele: ”Noi cerem un anumit nivel de finisaje, de montaj, suntem foarte atente la detalii şi este foarte greu să explici acest lucru oamenilor care fac operaţiuni simple, să monteze un tapet, de exemplu, fiind atenţi la detalii de fineţe. Ştiu că este mai uşor să faci o amenajare standard, dar ştiu că se poate şi altfel fiindcă alţii, în afară, au făcut. Dacă alţii au putut şi se poate, trebuie să putem şi noi.“

  • Locul pe care îl ocupă Dacia, evaluată la 1,5 miliarde dolari, în topul celor mai valoroase mărci auto din lume. Cine a depăşit Toyota şi BMW şi a ajuns NR.1

    Dacia a ocupat anul trecut primul loc în clasamentul mărcilor locale Brand Finance Romania 50, iar valoarea mărcii a crescut de la 858 de milioane de dolari în 2012 la 1,5 miliarde dolari în 2018. „Dacia este binecunoscută nu numai în România, ci a devenit incredibil de populară în Franţa, Marea Britanie şi Polonia”, spune Mihai Bogdan, managing director, Brand Finance Romania.

    Mercedes-Benz a depăşit Toyota şi BMW şi a devenit cea mai valoroasă marcă auto din lume, în creştere cu 24%, la 43,9 miliarde de dolari. Toyota a coborât cu 6% la 43,7 miliarde de dolari, pe locul secund, iar BMW ocupă a treia poziţie, cu o valoare a mărcii de 41,8 miliarde dolari, mai mare cu 6%.

    Tesla a urcat de pe locul 30 pe 19, pe fondul creşterii interesului general pentru maşinile electrice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro