BusinessMagazin

Tag: Obama

  • Ucraina cere ajutorul NATO, în timp ce ruşii ocupă Crimeea

    Apelul a fost formulat imediat după ce parlamentul Rusiei a adoptat, sâmbătă, desfăşurarea de forţe militare în Ucraina, în replică la ceea ce Moscova numeşte “ameninţări” la adresa militarilor din flota rusă a Crimeei şi a populaţiei civile rusofone din această peninsulă.

    Ministrul de externe ucrainean, Andrei Deşciţa, a cerut NATO ajutor pentru asigurarea securităţii facilităţilor nucleare ale ţării sale. NATO a somat, duminică, Rusia să înceteze operaţiunile militare în Ucraina, după ce autorităţile ucrainene au afirmat că între 6.000 şi 15.000 de militari ruşi sunt în Crimeea (nu e clar însă câţi din aceştia sunt proaspăt desfăşuraţi şi câţi sunt membrii flotei ruseşti deja staţionate la Sevastopol) şi că două nave militare ruse sunt staţionate în largul peninsulei.

    Forţele ruseşti au înconjurat, duminică, trei unităţi militare ucrainene din regiunea autonomă prorusă Crimeea, afirmă surse din cadrul serviciilor de securitate ucrainene citate de CNN.

    Un corespondent RIA Novostia relatat că militarii ucraineni din Crimeea “îşi părăsesc în masă unităţile şi predau armamentul şi arsenalul autorităţilor locale pro-ruse şi miliţiei” – relatare dezminţită imediat de ministerul ucrainean al apărării, care afirmă că în ciuda încercării unor persoane înarmate de a prelua controlul unităţilor militare staţionate în Crimeea, personalul acestora a refuzat să se predea şi a rămas fidel noii puteri de la Kiev.

    Într-o convorbire telefonică de aproape 90 de minute, preşedintele rus Vladimir Putin i-a spus omologului său american Barack Obama că Moscova îşi rezervă dreptul de a-şi proteja interesele, ca şi pe cele ale cetăţenilor ucraineni rusofoni, în eventualitatea unor violenţe în estul Ucrainei şi Crimeea. Putin i-a relatat lui Obama despre “acte criminale, provocatoare ale unor elemente ultranaţionaliste, care au fost încurajate de autorităţile de la Kiev” şi i-a spus că există o ameninţare reală la adresa vieţii multor ruşi din Ucraina.

    Obama a condamnat, însă, intervenţia militară a Rusiei, numind-o “o violare clară a suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Uceainei” şi o încălcare a legislaţiei internaţionale. Lideurl american i-a cerut lui Putin să retragă trupele în bazele din Crimeea şi să se abţină de la orice implicare în evoluţiile din restul teritoriului.

    Casa Albă a anunţat că suspendă planurile de participare la reuniunile pregătitoare pentru summitul G8, care va avea loc în iunie la Soci, şi a avertizat Rusia că riscă izolarea economică şi politică internaţională dacă va continua să se amestece în Ucraina.

    Pe de altă parte, şefa serviciului pentru migraţii al Rusiei, Valentina Kazakova, a anunţat că în ultimele două săptămâni ale lunii februarie, 143.000 de cetăţeni ucraineni au cerut azil în Rusia, din cauza temerii că vor fi persecutaţi de noua putere. Serviciul rusesc de grăniceri a anunţat, duminică, un total de 675.000 de ucraineni care au imigrat în Rusia de la începutul anului 2014, în contextul crizei politice.

  • Băsescu: Orice prezenţă a trupelor ruseşti în Ucraina fără acordul acesteia este agresiune

    Este vorba despre o şedinţă de lucru, nu de una a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

    Administraţia Prezidenţială a transmis presei următorul comunicat:

    “Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, urmăreşte cu deosebită atenţie evenimentele în derulare în Peninsula Crimeea, dar şi din regiunea Harkov, Donetsk şi Odessa. Apariţia unor grupări civile dar şi a unor formaţiuni militare nerevendicate care au ocupat clădirile autorităţilor legitime şi semnalele repetate ale unor tendinţe separatiste ameninţă stabilitatea Ucrainei, suveranitatea, integritatea sa teritorială şi securitatea regională.

    România este preocupată de respectarea deplină a statalităţii, suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Ucrainei în frontierele recunoscute internaţional. Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, solicită ca mişcările de trupe din Peninsula Crimeea să respecte strict prevederile Acordului de la Budapesta din 1994 privind garantarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Ucrainei şi să se înscrie în limitele documentelor biletarale privind staţionarea trupelor ruse în Peninsula Crimeea, în baza Acordurilor de la Harkov şi a tuturor elementelor notificate ulterior de către autorităţile ucrainene.

    Domnul preşedinte Traian Băsescu, insistă asupra faptului că orice diferend politic între administraţia regională a Crimeii şi puterea centrală a statului ucrainean nu se poate rezolva prin forţă, ci numai prin dialog direct, în limita prevederilor constituţionale ale Ucrainei.

    În ceea ce priveşte protejarea minorităţilor, preşedintele României, domnul Traian Băsescu, consideră că aplicarea fermă a normelor internaţionale şi a bunelor practici în domeniu reprezintă singurul izvor de reglementare a drepturilor minorităţilor naţionale şi trebuie să reprezinte o obligaţie a fiecărui stat şi nu motivul unei intervenţii armate externe.

    România consideră că orice prezenţă a trupelor Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei, fără acordul acesteia şi în afara acordurilor bilaterale şi a notificărilor ucrainene deja existente, poate fi considerată o agresiune la adresa Ucrainei”.

    Consiliul Federaţiei Ruse, Camera superioară a Parlamentului, a aprobat sâmbătă solicitarea preşedintelui Vladimir Putin pentru o eventuală intervenţie militară în Ucraina.

    “Din cauza situaţiei extraordinare din Ucraina şi a ameninţărilor la adresa cetăţenilor ruşi, trupe ruse vor fi desfăşurate în Ucraina. Domnul Putin a cerut Consiliului Federaţiei să autorizeze utilizarea forţelor armate ruse pe teritoriul Ucrainei până la normalizarea situaţiei politice din această ţară”, informează un comunicat al Kremlinului citat de Mediafax.

    Aproximativ 6.000 de militari ruşi au fost deja trimişi în Peninsula Crimeea, estimează Ministerul ucrainean al Apărării. Şefii serviciilor de securitate ucrainene s-au reunit, de urgenţă, sâmbătă după-amiază, pe fondul ameninţărilor Rusiei.

    Pe de altă parte, administraţia SUA analizează “posibilele costuri” pe care le-ar avea pentru Rusia o intervenţie militară în Ucraina, avertizează un oficial de rang înalt de la Casa Albă, citat de NBC News. Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a avertizat Rusia că o intervenţie militară în Ucraina va avea “costuri”, fiind “profund destabilizatoare” pentru regiune.

    Preşedintele american, Barack Obama, ar putea renunţa să participe la summitul G8 care va avea loc în iunie la Soci, în Rusia, dacă forţele armate ruse vor fi prezente în Ucraina, a declarat vineri un oficial de rang înalt american pentru AFP.

  • Raport oficial: Creşterea salariului minim în SUA ar trimite în şomaj 500.000 de angajaţi

     Congressional Budget Office (CBO) este o agenţie fără afiliere politică, subordonată Congresului Statelor Unite, care este însărcinată să furnizeze date şi analize economice către legislativ.

    Agenţia critică astfel, pentru a doua oară într-o perioadă de numai câteva săptămâni, o măsură economică importantă promovată de Casa Albă, scrie Financial Times.

    Preşedinţia SUA susţine majorarea salariului minim, în trepte, în următorii ani, cu scopul de a reduce diferenţa de venituri dintre bogaţi şi cea mai săracă pătură a populaţiei.

    CBO notează, în raport, că 16,5 milioane de angajaţi din SUA plătiţi cu ora ar beneficia de majorarea veniturilor în urma adoptării măsurii, sprijinită de Obama şi de congresmenii Partidului Democrat. Agenţia consideră de asemenea că această evoluţie ar conduce la creşterea cererii interne din economie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Barack Obama a mărit cu 25% salariul minim al câtorva sute de mii de americani

     Într-o ceremonie organizată la Casa Albă, Obama a semnat un decret prin care măreşte la 10,10 dolari salariul minimum pe oră acordat persoanelor care au contracte cu statul, în cazul persoanelor angajate începând cu data de 1 ianuarie 2015. Astfel, preşedintele pune în aplicare anunţul pe care l-a făcut în discursul susţinut în Congres la sfârşitul lui ianuarie.

    Salariul minim la nivel federal este, în prezent, de 7,25 dolari, şi a rămas la acelaşi nivel din 2009. Anumite state americane acordă salarii mai mari.

    Obama a subliniat că, ţinând cont de inflaţie, puterea de cumpărare a persoanelor plătite cu salariul minim a “scăzut cu 20% faţă de perioada în care Ronald Reagan a intrat în funcţia” de preşedinte, în ianuarie 1981.

    De mărirea salariului la 10,10 dolari, începând din 2015, vor beneficia “sute de mii de persoane”, a declarat anterior secretarul Muncii Tom Perez. El a explicat, într-o conferinţă de presă susţinută la Casa Albă, că această nouă politică ar putea fi aplicată în cadrul alocaţiilor bugetare actuale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Barack Obama a mărit cu 25% salariul minim al câtorva sute de mii de americani

    Într-o ceremonie organizată la Casa Albă, Obama a semnat un decret prin care măreşte la 10,10 dolari salariul minimum pe oră acordat persoanelor care au contracte cu statul, în cazul persoanelor angajate începând cu data de 1 ianuarie 2015. Astfel, preşedintele pune în aplicare anunţul pe care l-a făcut în discursul susţinut în Congres la sfârşitul lui ianuarie.

    Salariul minim la nivel federal este, în prezent, de 7,25 dolari, şi a rămas la acelaşi nivel din 2009. Anumite state americane acordă salarii mai mari.

    Obama a subliniat că, ţinând cont de inflaţie, puterea de cumpărare a persoanelor plătite cu salariul minim a “scăzut cu 20% faţă de perioada în care Ronald Reagan a intrat în funcţia” de preşedinte, în ianuarie 1981.

    De mărirea salariului la 10,10 dolari, începând din 2015, vor beneficia “sute de mii de persoane”, a declarat anterior secretarul Muncii Tom Perez. El a explicat, într-o conferinţă de presă susţinută la Casa Albă, că această nouă politică ar putea fi aplicată în cadrul alocaţiilor bugetare actuale.

    În fapt, doar Camera Reprezentanţilor are puterea constituţională să adopte noi cheltuieli, iar reprezentanţii din cadrul Partidului Republican, majoritari în Cameră, şi-au exprimat ostilitatea faţă de o mărire a salariului minim care, în opinia lor, ar “frâna” creşterea economică.

    Însă Obama respinge această idee, subliniind că o astfel de mărire, la care a îndemnat de un an, “va ajuta milioane de americani să iasă din sărăcie”. O asemenea măsură “nu va avea un efect negativ asupra economiei, ea va stimula economia”, a dat el asigurări, îndemnând Congresul, din nou, să “dea o creştere Statelor Unite”.

    Rata şomajului a atins cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani (6,6%, în ianuarie), iar creşterea accelerează (cu un ritm anual de 4,1%, în al treilea trimestru).

    Spre deosebire de situaţia din Franţa, în Statele Unite salariul minim nu este mărit în mod automat, anual, cu rata inflaţiei.

    Potrivit Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM), Statele Unite acuză o anumită întârziere, în comparaţie cu alte ţări industrializate. În 2010, salariul minim american reprezenta doar 38,8% din salariul median la nivel naţional, în contextul în care în Marea Britanie acesta atinge de 46,1%, iar în Franţa 60,1%.

  • Barack Obama: Asigurarea securităţii la Jocurile Olimpice, o provocare uriaşă pentru Rusia

     “Ruşii vor face faţă provocării uriaşe de a preveni orice fel de act terorist sau de violenţă (…). Ei au investit multe resurse în acest scop”, a subliniat Obama într-un interviu pentru NBC.

    “Comunicăm constant cu ei, la nivelurile forţelor de ordine, armatei şi serviciilor de informaţii”, a precizat liderul american.

    “Lucrăm în permanenţă cu ei pentru a ne asigura că, atât atleţii noştri, cât şi persoanele care doresc să asiste la Jocuri sunt în siguranţă”, a insistat el.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Barack Obama vine în Europa pentru două summituri şi o întâlnire cu papa Francisc

    Preşedintele Obama va participa la summitul şefilor de state privind dosarul nuclear, organizat în Olanda la 24 şi 25 martie, iar ulterior se va deplasa la Bruxelles pentru summitul UE-Rusia, urmând ca, la 27 ianuarie, să fie primit la Roma de papa Francisc.

    La Bruxelles, preşedintele Obama se va întâlni cu preşedintele Consiliului European, Herman Van Romşuy, şi cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Aceasta este prima vizită a lui Obama la instituţiile europene.

    Preşedintele american se va întâîlni, de asemenea, cu secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, şi cu reprezentanţi ai Guvernului belgian.

    El va fi primit la Vatican la 27 martie de papa Francisc, cu care intenţionează să discute despre “angajamentul comun în combaterea sărăciei şi a creşterii inegalităţilor”, probleme care vor domina şi discursul privind starea Uniunii pe care Obama îl va rosti la 28 ianuarie în Congres.

    De asemenea, preşedintele Obama se va întâlni la Roma cu premierul italian Enrico Letta.

    Summitul UE-Rusia va reprezenta o ocazie pentru Barack Obama de a răspunde aşteptărilor Uniunii Europene, cu scopul de a restabili încrederea dintre Bruxelles şi Washington, afectată de dezvăluirile privind amploarea programelor de spionaj ale Statelor Unite.

    Preşedintele american a anunţat săptămâna trecută că a decis să limiteze puterile Agenţiei americane Securitate Naţională (NSA), reformând procedura de colectare a datelor telefonice şi renunţând la spionarea liderilor statelor aliate.

    Comisia Europeană a calificat aceste angajamente drept un “un pas în direcţia cea bună” şi a cerut să fie urmate acţiuni concrete.

    Vicepreşedintele Comisiei Europene, Viviane Reding, s-a declarat “încurajată de faptul că cetăţenii care nu sunt americani vor putea beneficia de protecţie împotriva spionajului, însă aştept să văd concretizarea acestor angajamente cu legi”.

    “Vrem o protecţie a datelor”, a insistat vicepreşedintele Comisiei Europene.

    Amploarea programlui american de spionaj dezvăluit de fostul consultant NSA Edward Snowden, refugiat în Rusia, a afectat grav relaţiile dintre Washington şi câţiva dintre aliaţii săi europeni.

  • Obama se apropie de sfârşitul perioadei de reflecţie privind programele de supraveghere ale NSA

     Preşedintele american şi-a multiplicat în ultimele zile întâlnirile cu alegătorii şi actorii-cheie ai serviciilor de informaţii pentru a lua măsuri care permit o încadrare mai bună a operaţiunilor de supraveghere a telecomunicaţiilor conduse de agenţiile americane şi dezvăluite de fostul consultant al NSA Edward Snowden.

    Potrivit unor surse, Obama intenţionează să limiteze interceptarea mesajelor electronice şi a convorbirilor telefonice ale liderilor străini, aşa cum s-a întâmplat cu cele ale cancelarului german Angela Merkel.

    Barack Obama ar trebui să îşi prezinte concluziile într-un discurs pe care îl va rosti în săptămânile următoare – în orice caz, înaintea discursului privind Starea Naţiunii din 28 ianuarie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • John Kerry a promis Israelului eliberarea spionului Jonathan Pollard, dar Barack Obama se opune

     În cadrul negocierilor cu palestinienii, Israelul urmează să elibereze peste câteva zile 26 de deţinuţi palestinieni, a treia serie din totalul de patru. John Kerry ar fi oferit posibilitatea eliberării lui Pollard în schimbul celei de-a patra serii de deţinuţi palestinieni închişi în Israel.

    Însă, potrivit Channel 10, se pare că preşedintele SUA, Barack Obama, nu aprobă eliberarea lui Pollard.

    În urmă cu o săptămână, premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, sugera intenţia de a include condiţia eliberării deţinutului israelian Jonathan Pollard, închis în SUA de 30 de ani pentru spionaj, în cadrul negocierilor de pace cu palestinienii, după dezvăluiri privind spionajul practicat de Agenţia americană pentru Securitatea Naţională (NSA). Benjamin Netanyahu consideră că activităţile de spionaj ale Statelor Unite îndreptate împotriva Israelului sunt “inacceptabile”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Obama a promulgat legea bugetului SUA pe următorii doi ani, anulând tăierile automate

    Din Hawaii, unde se află în vacanţa de sfârşit de an împreună cu familia, preşedintele a promulgat un text menit să transmită semnalul unei stabilităţi fiscale, după psihodrama provocată de paralizia parţială a administraţiei federale în octombrie.

    Acest compromis între cele două partide, aprobat la jumătatea lui decembrie de către cele două Camere ale Congresului, stabileşte cadrul cheltuielilor pentru 2014 şi 2015, anulând totodată tăierile automate care urmau să intre în vigoare la 1 ianuarie.

    Printr-o anulare parţială a politicii de austeritate, cheltuielile federale, după doi ani de scădere istorică, urmează să înregistreze o creştere în 2014, de la 967 de miliarde de dolari cât a fost în 2013 la 1.012 miliarde în 2014 şi 1.014 miliarde în 2015.

    Cheltuielile militare, care urmau să înregistreze o reducere, vor creşte uşor.

    Republicanii au fost de acord cu o creştere a nivelului unor taxe şi redevenţe, însă impozitele nu au fost mărite, aşa cum au promis.

    Reforme ample la nivelul statului-providenţă (programe privind pensionarea, sănătatea, ajutoarele sociale) sau Codului Fiscal sunt amânate sine die.

    “Este o primă etapă bună”, a apreciat Obama la momentul adoptării în Senat, exprimându-şi satisfacţia faţă de faptul că americanii nu se vor confrunta în următorii doi ani cu “o nouă închidere dureroasă şi puţin judicioasă a administraţiei”.

    Preşedintele a promulgat tot joi legea anuală a Apărării, aprobată de Congres tot în urma unui compromis între democraţi şi republicani şi care relaxează restricţiile privind transferul în străinătate al unor deţinuţi de la închisoarea militară de la baza americană Guantanamo Bay (Cuba).