În august 2019 Nespresso Professional a inovat gama destinată companiilor cu sedii de birouri cu un nou model de espressor – Nespresso Momento – inspirat de evoluţia noilor spaţii şi moduri de lucru. Nespresso Momento este proiectat astfel încât să livreze experienţa unei cafele de cea mai înaltă calitate, care aduce oamenii împreună şi încurajează conversaţiile între colegi şi schimbul de idei. Dacă în trecut fiecare persoană dintr-un birou avea alocat un spaţiu de lucru şi un program fix, astăzi lucrurile stau diferit – programul de 8 ore a devenit flexibil, statul la birou este alternat de desfăşurarea activităţilor la distanţă, statutul de angajat cu cel de freelancer, iar piaţa este invadată de meserii sau industrii la care nici nu ne-am fi gândit în urmă cu câteva decenii.
Prin prisma tehnologiilor disruptive, care au revoluţionat sistemele şi procesele de lucru, companiile au fost nevoite să se adapteze la schimbare, dar şi la nevoile şi cerinţele apărute în rândul angajaţilor care au crescut în era digitalizării: milenialii şi generaţia Z. Aceştia pun accent pe alte lucruri – libertate, autenticitate, un stil de viaţă echilibrat, protejarea mediului înconjurător – şi vor să regăsească aceleaşi valori şi în organizaţiile în care lucrează, satisfacţia la locul de muncă şi echilibrul vieţii profesionale fiind mai importante pentru ei decât compensaţiile băneşti. Ei aleg experienţele în locul deţinerii de bunuri materiale şi au aşteptări diferite cu privire la modul în care ar trebui să arate locul de muncă, inclusiv aspectul biroului şi facilităţile pe care le oferă. Pentru mileniali şi cei din generaţia Z interacţiunea cu oamenii este primordială. Relaţiile constructive sunt cheia unui business de succes, indiferent că vorbim de relaţiile cu clienţii sau cele între membrii echipei. Companiile care sprijină evoluţia angajaţilor, personalitatea acestora, interesele şi diversitatea sunt cele care vor reuşi să menţină o echipă mulţumită şi stabilă.
„Mediul de afaceri din prezent se schimbă rapid: mai puţin structurat, mai global, mai diversificat, cu echipe care lucrează mai mult pe teren decât la birou. Asta face interacţiunea dintre oameni mai valoroasă – ştim că discuţiile faţă în faţă pot genera idei valoroase. Am creat espressorul Nespresso Momento deoarece o cafea de cea mai înaltă calitate poate fi combustibilul unor discuţii şi experienţe care generează valoare în business”, a declarat Sonia Năstase, Business Executive Officer – Divizia Nespresso. Clienţii acordă o atenţie specială cafelei care le este oferită în cadrul unei întâlniri de afaceri, aceasta putând să demonstreze valorile şi calitatea unei organizaţii. Oferirea unei cafele premium transmite o imagine pozitivă a companiei şi a serviciilor acesteia. Selectarea unei soluţii de cafea premium, de înaltă calitate, este o dovadă a aprecierii pe care companiile o au faţă de clienţi şi angajaţi deopotrivă.
Dotat cu o tehnologie de ultimă oră, care reflectă lumea din ce în ce mai conectată în care trăim, espressorul Nespresso Momento reprezintă cel mai intuitiv produs din gama Nespresso Professional. Având în vedere preferinţele în continuă schimbare ale iubitorilor de cafea, espressorul dispune de un ecran tactil şi recomandă modalitatea optimă de extracţie, oferind totodată informaţii despre notele aromatice şi intensitatea celor 13 sortimente de cafea din gama Nespresso Professional. Nespresso înţelege că fiecare companie are nevoi şi cerinţe distincte, aşa că espressoarele Nespresso Momento au fost special create pentru a răspunde tuturor exigenţelor. Cu un design intuitiv, modern, cu linii simple şi în acelaşi timp elegante, espressorul se va potrivi în orice configuraţie a spaţiilor de lucru sau de relaxare. Espressorul Nespresso Momento poate fi încadrat fără efort în orice spaţiu disponibil: de la suprafaţe dedicate, de mici dimensiuni, până la bucătării, cafeterii sau chiar lounge-uri – cu sau fără conexiune la apă. Nespresso Momento se integrează perfect şi în săli de întâlniri sau săli de conferinţe, fiind espressorul cu cel mai înalt grad de silenţiozitate din gama destinată birourilor şi având capacitatea de a prepara rapid chiar şi două cafele simultan, în cazul modelelor care dispun de două unităţi de extracţie. Prin urmare, este soluţia de cafea pentru locurile de muncă de astăzi.
Şi cum responsabilitatea faţă de mediu este în centrul preocupărilor companiei Nespresso, noul espressor este realizat conform celor mai înalte standarde privind protejarea mediului înconjurător şi reducerea amprentei de carbon, având componente obţinute durabil, uşor de reparat sau de înlocuit, ambalaje reciclabile şi setări personalizate care asigură un consum minim de apă şi energie. Astfel, s-au luat toate măsurile pentru a reduce impactul sistemului asupra mediului, iar angajaţii companiilor partenere nu numai că vor savura o ceaşcă de cafea extraordinară, dar vor fi de asemenea siguri că, implicit, contribuie la protejarea mediului înconjurător.
Mai mult, cafeaua Nespresso este obţinută de la peste 100.000 de fermieri ale căror plantaţii sunt certificate prin programul propriu Nespresso AAA Sustainable Quality. Realizat împreună cu Rainforest Alliance, programul certifică producţia de cafea verde de cea mai înaltă calitate obţinută durabil. Tot prin acest program Nespresso sprijină comunităţile fermierilor şi investeşte în infrastructură, programe de formare profesională, pensii şi sănătate, asigurându-se de continuitatea colaborării cu fermieri iscusiţi dintr-unele dintre cele mai bune zone de cafea din lume, menţinându-şi astfel angajamentul faţă de iubitorii de cafea din întreaga lume.
Tag: nevoie
-
Tânăra care a renunţat la televiziune ca să îşi urmeze adevărata pasiune. Creaţia ei a reuşit să le cucerească nu doar pe românce, ci şi pe pretenţioasele franţuzoaice
Monica Rădulescu, de profesie jurnalist, a devenit antreprenor la finalul anului 2016, când seara, după orele de muncă în redacţie, se relaxa prin crearea bijuteriilor în formă de bomboane. A început să le vândă sub brandul BonBons by Monica Rădulescu, iar bijuteriile cu aspect de bomboane au captat rapid atenţia clientelor nu doar din România, ci şi ale pretenţioaselor parizience.
Monica Rădulescu, la bază jurnalist cu experienţă în televiziune de 10 ani, a devenit antreprenor la finalul anului 2016, când din nevoia de a se relaxa după zilele grele din redacţie a început să coasă bijuterii „bomboane”, pe care astăzi le comercializează sub brandul BonBons by Monica Rădulescu.
„Iniţial a pornit de la ideea de relaxare, dar şi din nevoia de a mă accesoriza. Am început să cos accesoriile BonBons la sfârşitul anului 2016. Am cusut un colier pentru mine şi l-am purtat a doua zi la birou. Colegele au fost foarte încântate, mi-au spus că seamănă cu nişte bomboane înşirate pe lanţ (de aici şi numele BonBons) şi m-au rugat să le fac şi lor. Iar de atunci au venit sute de comenzi”, povesteşte Monica Rădulescu cum a pornit pe drumul antreprenoriatului în urmă cu aproape patru ani.
Investiţia iniţială în înfiinţarea businessului a fost minimă, având în vedere că fondatoarea a investit şi investeşte bani doar în materialele pe care le foloseşte la crearea bijuteriilor dulci. „Cred că 100 de euro a fost investiţia iniţială şi am cumpărat mărgele de toate culorile, aţă şi ace. De obicei, investesc mult în materiale, pe care le cumpăr din magazinele online. Mi-a luat ceva timp până am găsit exact ce aveam nevoie, am făcut tot felul de teste, am experimentat, am şi greşit alegând materiale nepotrivite, dar aşa am învăţat ce se potriveşte mai bine cu ce am eu nevoie.”
Monica Rădulescu „coace bomboanele” de purtat în propriul apartament, unde a transformat una din cele trei camere în care locuieşte într-un mic atelier de producţie. „Nu aş şti să îţi spun exact cât produc anual, mai ales că aproape un an şi jumătate am lucrat pe comenzi, după care doar pe stoc şi asta pentru că veneau foarte multe comenzi şi nu reuşeam să le onorez pe toate.”
Pentru un singur colier Monica Rădulescu munceşte şi câte patru-cinci ore cosând mii de mărgele de sticlă. Cu toate astea, singurul ei ajutor este mama, care îşi pune „şorţul de bijutier” în preajma sărbătorilor, când Monica nu mai face singură faţă numărului mare de comenzi.
„Lucrez la o bomboană aproximativ 30-40 de minute. La fel şi la cercei. Mă mai ajută mama, mai ales în preajma sărbătorilor şi a zilelor speciale precum sunt cele de 1 martie şi 8 martie. De la ea cred că am moştenit şi pasiunea asta pentru cusut şi pentru accesorii.”
În prezent, bijuteriile create sub brandul BonBons pot fi achiziţionate prin intermediul site-ului care poartă acelaşi nume, dar şi din mediul offline deoarece antreprenoarea îşi distribuie „bomboanele” spre vânzare în două magazine de tip concept store, unul fiind în Bucureşti şi altul la Paris, în Franţa.„Offline vând accesoriile în două concept store-uri: în Bucureşti şi în Paris. Magazinul din Paris se numeşte Shopping for Happiness şi l-am descoperit întâmplător pe reţeaua de Instagram. Ramona, cea care are boutique-ul, este româncă şi colaborează cu mulţi designeri şi creatori handmade de la noi. În această perioadă vânzările din mediul offline sunt mai mari. Offline vând cel mai mult în Bucureşti, iar online în Iaşi. Una dintre clientele mele dragi are o colecţie frumoasă de accesorii BonBons şi le-a molipsit şi pe prietenele ei”, spune Monica Rădulescu.
În cei aproape patru ani de activitate pe piaţă Monica Rădulescu „recunoaşte” că nu a pus pe primul loc businessul pe care l-a dezvoltat şi astfel nu a reuşit să îl crească prea mult. Dacă la începutul carierei de antreprenor Monica era jurnalist, între timp s-a angajat în cadrul unei agenţii de PR, businessul crescându-l în paralel. În acest context, BonBons by Monica Rădulescu a reuşit anul trecut să înregistreze o cifră de afaceri în valoare de 2.000 de euro.
„Anii 2018 – 2019 au fost cu multe schimbări pentru mine şi nu am reuşit să mă ocup de business aşa cum mi-am dorit. Vreau să mă revanşez în 2020, mai ales că primesc multe mesaje de la cliente. Anul acesta, ca noutate, voi avea şi bentiţe create manual. Sunt în lucru acum. Voi continua colaborarea cu concept store-ul din Paris şi vedem ce alte proiecte vor mai veni. Planul este ca în 2020 să cresc nu doar vânzările, ci să fac şi mai cunoscut produsul atât la nivel naţional cât şi pe alte pieţe internaţionale”, a spus antreprenoarea Monica Rădulescu.
Ea este de părere că piaţa de profil din România încă se află în faza de dezvoltare deoarece sunt mulţi antreprenori români care deschid businessuri în acest domeniu. „Au apărut tot mai mulţi creatori handmade şi asta nu poate decât să mă bucure. Eu cred foarte mult în produsele lucrate manual, iar feedbackul clienţilor arată faptul că produsele create manual sunt preferate în faţa celor de mass-market, pentru că sunt unice, te fac să te simţi specială şi au o poveste în spate, comparativ cu cele dintr-un magazin mass-market”, a conchis fondatoarea brandului BonBons by Monica Rădulescu. -
Jandarmeria explică de ce au nevoie de televizoarelor de 1.000 euro bucata
Jandarmeria Română a explicat, într-un răspuns la solicitarea MEDIAFAX, de ce a fost necesară achiziţia unor televizoare în valoare de 1.000 de euro, instituţia precizând că protecţia obiectivelor se va face prin camere video, iar posturile de pază vor fi desfiinţate etapizat.
Precizările sunt făcute în contextul în care, recent, într-o conferinţă de presă, ministrul de Interne, Marcel Vela, a spus că va verifica de ce au fost achiziţionate „sute de televizoare pentru dotarea Jandarmeriei”, cu preţul de 1.000 de euro bucata.
„O să verific ce fel de televizoare aşa grozave sunt cu 1.000 de euro”, spunea Vela, la acel moment.La solicitare MEDIAFAX, Jandarmeria Româna a precizat că nu au fost dispuse verificări cu privire la achiziţia televizoarelor.
„Televizoarele/monitoarele au fost achiziţionate la nivelul a 36 de unităţi teritoriale, cu aprobarea fiecărui ordonator terţiar de credite, în conformitate cu prevederile legale şi în raport de nevoile fiecărei unităţi”, explică sursa citată.
Jandarmeria arată că au fost cumpărtate 96 de televizoare/monitoare, care sunt sunt amplasate în dispecteratele de monitorizare a obiectivelor aflate în paza şi protecţia instituţiei.
„Achiziţia a fost determinată de aplicarea etapizată a noii concepţii de realizare a pazei şi protecţiei obiectivelor, care prevede înlocuire posturilor de pază cu dispozitive tehnice (camere video), supravegherea acestora fiind realizată centralizat, iar în cazul unor incidente, se intervine cu elemente mobile de dispozitiv”, arată sursa menţionată.
-
De ce nu economisesc românii?
„Am văzut în cadrul cercetării că mulţi români consideră că momentul pensionării este prea departe pentru a se gândi la economisirea pe termen lung. Oamenii cu vârste cuprinse între 20 şi 30 de ani nu se gândesc să economisească pentru un moment care va veni peste 40 de ani. Este vorba de o educaţie care lipseşte”, spune Monica Alexandru, sociolog în cadrul companiei de cercetare ISRA Center. Aproape 2 din 3 români (60%) susţin că nu pot economisi nimic din ce câştigă, potrivit unui studiu sociologic realizat de ISRA la solicitarea Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR).
Acest procent este în creştere faţă de nivelul de 51% din 2018, potrivit studiului în cadrul căruia au fost intervievaţi peste 1.100 oameni în 2019 şi peste 900 în 2018. Trebuie însă remarcat că studiul a intervievat persoane care câştigă un salariu net de peste 2.500 lei lunar, adică la nivelul salariului mediu. De aceea, faptul că doar o treime susţin că economisesc în mod activ este cu atât mai îngrijorător, cu cât mulţi dintre români câştigă salariul minim, atrage atenţia sociologul. „Dacă ne uităm la cei care câştigă peste 2.500 de lei, nu sunt atât de mulţi oameni. Foarte mulţi români sunt plătiţi cu salariul minim, potrivit statisticilor.
Când doar o treime dintre cei cu venituri de peste 2.500 de lei spun că pot economisi, ce pot spune cei cu salariul minim?”, întreabă retoric Monica Alexandru. Îngrijorarea este validă, în contextul în care datele de la Inspecţia Teritorială a Muncii pe 2018 arată că 1,4 milioane de români sunt plătiţi cu salariul minim. În acest context rămâne întrebarea: câţi români pot de fapt să economisească dincolo de cheltuielile zilnice, de nevoi, şi de banii pe care îi îndreaptă către consum?
„Am făcut experimente în discuţii de grup şi i-am întrebat ce fac cu banii în cazul în care primesc nişte bani sau iau de la un prieten. Oamenii spun că îi cheltuie imediat, plătesc facturile, cheltuielile, datoriile anterioare chiar şi cumva economisirea pică mereu în plan secundar”, mai spune Monica Alexandru. Chiar dacă salariul minim a crescut constant în ultimii ani, atitudinea oamenilor a continuat să se înrăutăţească, astfel încât 34% au spus în 2019 că economisesc cu regularitate o parte din venit, faţă de 45% în 2018.
Unul dintre elementele acestui paradox este conştientizarea românilor faţă de conceptul pensiei private, complementare pensiei de stat, ca metodă de economisire pe termen lung. Un studiu realizat de analiştii financiari de la CFA Society România arată că pensia Pilon I poate substitui venituri echivalente cu doar 31,8% din ultimul salariu câştigat înainte de a ieşi din piaţa muncii – acesta fiind standardul la care se raportează nivelul pensiei. Prin economisirea Pilon II, care există în România doar de puţin mai bine de un deceniu, oamenii îşi mai pot acoperi încă 13,6%, ajungând cu economisirea prin Pilon I şi Pilon II la o rată de înlocuire de 40,6% din ultimul salariu.
Iar românii par să înţeleagă asta din ce în ce mai mult, astfel încât studiul arată că doar 50% dintre respondenţi susţineau în 2019 că la vârsta pensionării se vor baza în primul rând pe pensia de la stat, în scădere faţă de 56% în 2018. În acelaşi timp, a crescut numărul celor care se bazează în primul rând pe alte resurse, în afara pensiei de stat Pilon I, reprezentând 38% în 2019 versus 36% în 2018. De unde îngrijorarea în legătură cu sistemul public de pensii? Studiul arată că 53% dintre intervievaţi sunt de acord cu faptul că „sistemul pensiilor de stat este nesigur”. Îngrijorările oamenilor însă diferă. Un procent de 41% susţin că ideea de pensie este atât de îndepărtată încât nu se gândesc acum la această perioadă. „Ne-am uitat şi pe vârste şi există diferenţe. Cu cât te apropii mai mult de momentul pensionării, cu atât eşti mai preocupat. Nu avem o măsurare exact, dar cert este că de la 35 de ani în sus responsabilitatea cu care administrezi veniturile creşte. Până la 35 de ani vorbim de oameni care nu au intrat de mult timp în piaţa muncii”, spune sociologul.
Un procent de 44% dintre cei intervievaţi sunt de părere că sistemul public de pensii nu le oferă siguranţa şi confortul viitorului. Mai mult de jumătate dintre respondenţi, adică 53%, se uită spre dimensiunea demografică a problemei şi cred că sistemul pensiilor de stat este nesigur pentru că numărul celor care contribuie este în scădere. Un procent comparabil, de 50%, se gândesc la faptul că acesta este nesustenabil şi că guvernul plăteşte pensiile Pilon I din împrumuturi. În ceea ce priveşte Pilonul II, al pensiilor administrate privat, acesta a fost lansat în mai 2008 şi a livrat până acum un randament mediu anualizat de 8,35% pentru cei 7,46 milioane de participanţi, reprezentând un câştig net de peste 12,8 miliarde lei (2,68 mld. euro).
Astfel, peste 2,1 milioane de români au ajuns deja la sume de peste 10.000 de lei în conturile lor de pensii Pilon II, după ce în 2019 administratorii au obţinut un randament mediu de 11,8%, potrivit datelor APAPR. Însă chiar şi la acest nivel, cei care administrează economiile românilor consideră că au încă de a face cu o piaţă mică. „Activele cumulate sunt în continuare foarte mici. Trebuie să creştem baza de active pentru a da importanţă economisirii prin Pilonul II”, spune Radu Crăciun, preşedinte al APAPR şi director al BCR Pensii, unul dintre cei şapte administratori din piaţă. Fondurile private de pensii investesc banii românilor în diverse clase de active, precum cele listate la bursă, pentru a obţine randamente, iar avantajul României în prezent este decuplarea de la turbulenţele globale, ceea ce permite fondurilor să livreze mai mulţi bani în conturile românilor.
„România este cumva în alt film, din fericire pentru noi. Pe de o parte ştim că Europa se confruntă cu randamente negative, în timp ce în România randamentele sunt decente. În al doilea rând, bursa românească a crescut mai mult decât bursele europene, deci din acest punct de vedere este o idee foarte bună deocamdată să investeşti în România. Marea problemă este că bursa începe să fie prea mică. Ritmul în care creştem depăşeşte ritmul în care creşte bursa. Soluţia ar fi noi listări la bursă, dar şi noi clase de active în care să putem investi, ceea ce se şi întâmplă”, crede Crăciun. Iar Pilonul II produce deja rezultate tangibile pentru oameni, 800.000 dintre participanţi având deja peste 20.000 de lei în conturi. Potrivit studiului, nivelul de încredere a crescut cu câteva procente în 2019, precum şi nivelul de familiaritate, însă acest lucru se datorează şi unor mari campanii de promovare a Pilonului II, derulate în ultimul deceniu.
Acum, Radu Crăciun susţine că administratorii vor să îi convingă pe oameni să economisească şi prin mai puţin cunoscutul Pilon III, cel al pensiilor facultative. „Vrem să derulăm anul acesta o campanie de promovare pentru Pilonul III, pentru că noi credem că românii vor economisi şi prin această variantă”, a declarat Radu Crăciun. Aceasta este necesară pentru că Pilon III, lansat în mai 2007, are doar 501.000 participanţi şi active nete de 524 milioane euro, cu un randament mediu anualizat de 6,46%. „În ceea ce priveşte Pilonul III, la români nu este vorba de încredere, ci de familiaritate. Oamenii nu pot economisi printr-un instrument pe care nu îl cunosc.
Pentru Pilonul II au fost mai multe informaţii în public, ceea ce a crescut claritatea acestei variante de economisire”, crede sociologul Monica Alexandru. Studiul ISRA arată că 7% dintre respondenţi intenţionează să contribuie la Pilonul III în următorul an, deşi acesta nu este încă perceput ca o alternativă pentru suplimentarea veniturilor la vârsta pensionării. Per total, dincolo de sumele cumulate deja în Pilonul II şi Pilonul III, adevărata relaţie dintre români şi economii poate fi ilustrată printr-un număr simplu: doar 11% dintre români au bani puşi depoarte pentru vârsta pensionării.
-
Cine este omul care a creat cea mai mare „Revoluţie” din istoria recentă a lumii. El i-a convins pe britanici să iasă din Uniunea Europeană
Dominic Mckenzie Cummings este un nume care nu a strălucit în trecut în mentalul colectiv al britanicilor, fiind doar unul dintre consilierii angajaţi de diferiţi politicieni pentru a-i ajuta cu diverse problematici unde aveau nevoie de expertiza specialiştilor. În prezent însă, este cunoscut drept omul care a convins britanicii să voteze pentru ieşirea din Uniunea Europeană – care este programată după mai multe amânări pentru 31 ianuarie 2020.
Dominic Cummings nu a apucat să vadă rezultatul muncii sale de la birourile Vote Leave. El a părăsit organizaţia în februarie 2016 şi a lucrat alături de compania Babylon Health până în septembrie 2018. În 2019, el a revenit în atenţia publică când a trecut pragul reşedinţei de la Numărul 10 de pe Downing Street – unde se află sediul central al guvernului britanic – alături de noul premier britanic, Boris Johnson. UNICUL lor scop: să ducă Brexitul la bun sfârşit.
La finalul anului 2015, Dominic Cummings a fost numit directorul de campanie al organizaţiei Vote Leave. Pe atunci britanicii îşi aminteau despre politician doar o declaraţie a premierului de atunci, David Cameron, care spunea despre el că este un „psihopat de carieră”.
Cu ajutorul unor companii de analiză de date precum Cambridge Analytica, Dominic Cummings a reuşit să sintetizeze principalul mesaj pe care vor să îl audă britanicii şi să îl dea mai departe. El a creat astfel mesajul „Take back control” (n.r: „Preia din nou controlul”), cu care i-a ţintit pe cetăţenii din Marea Britanie, mizând în acelaşi timp pe principalele puncte slabe din dialogul social cotidian al ţării.
Încercând să se pregătească pentru referendumul din 2016, calculele lui Cummings nu îi urmăreau pe britanicii care ar fi votat oricum pentru avantajele blocului comercial şi nici pe aceia care deja erau convinşi de avantajele ieşirii din Uniunea Europeană. Astfel, echipa organizaţiei Vote Leave avea o singură misiune: să îi convingă pe „indecişi” – adică pe cei care nu ştiau cum să voteze sau dacă ar fi cazul măcar să iasă la vot.
Deoarece în acelaşi timp coexista şi organizaţia Leave.EU, care milita pentru acelaşi scop, şi cu ajutorul unor mesaje care se bazau pe problematica imigraţiei, pe influenţa puternică a Curţii Europene de Justiţie asupra justiţiei naţionale sau pe oricare alt punct sensibil de pe agenda socială a britanicilor, Cummings a reuşit: în iunie 2016, în cadrul referendumului, 51,9% dintre oamenii care au ieşit la vot au ales ieşirea din Uniunea Europeană.
Unul dintre sloganurile de campanie s-a bazat pe sumele cu care Marea Britanie contribuia anual în blocul european. Financial Times scria la începutul lunii ianuarie că o serie de calcule făcute de organizaţiile britanice arată că ţara a pierdut deja mai mulţi bani din cauza Brexitului decât ar fi plătit către UE în toţi aceşti ani. O altă tematică pe care a pariat campania în contextul în care imigraţia devenea o problemă în societatea britanică este cea a aderării Turciei la Uniunea Europeană – o tematică falsă. Însă el a pus la punct împreună cu firmele cu care colabora o reţea digitală vastă de conturi şi pagini de Facebook, Twitter şi alte reţele de socializare, unde mesajul era personalizat pentru fiecare utilizator în parte – aceeaşi reţetă pe care istoria recentă ne-a ilustrat-o în cazul campaniei electorale care l-a transformat pe Donald Trump în preşedintele SUA.
Cu toate acestea, Dominic Cummings nu apucat să vadă rezultatul muncii sale de la birourile Vote Leave. El a părăsit organizaţia în februarie 2016 şi a lucrat alături de compania Babylon Health până în septembrie 2018. În 2019, el a revenit în atenţia publică când a trecut pragul reşedinţei de la numărul 10 de pe Downing Street – unde se află sediul central al guvernului britanic – alături de noul premier britanic, Boris Johnson. Unicul lor scop: să ducă Brexitul la bun sfârşit.
Cu o voce subţire şi aspectul unui cercetător excentric, Cummings a preluat o parte din fosta echipă de strategie condusă de Theresa May, iar în iulie 2019 i-a anunţat pe toţi că biroul de la numărul 10 trebuie să funcţioneze de parcă ar fi NASA – cu el la controlul misiunii. „Era impresionant. Sentimentul general era acela că am pierdut ultimii trei ani. Spunea atunci că performanţele slabe nu vor fi tolerate. Apoi a invitat pe toată lumea la ceva de băut – era foarte diferit de vechiul regim. Chiar avea puterea să te inspire”, a declarat pentru Financial Times unul dintre cei prezenţi în iulie la numărul 10. Totuşi, pe măsură ce Cummings capătă o importanţă din ce în ce mai mare, întrebările referitoare la trecutul său sunt din ce în ce mai presante. În noiembrie 2019, un whistleblower (avertizor de integritate) a ridicat întrebări cu privire la interacţiunile lui Cummings din timpul anilor petrecuţi în Rusia; el a petrecut câţiva ani în proaspăt defuncta Uniune Sovietică. Născut în Durham, Marea Britanie, în 1971, cu un tată contructor şi o mamă profesoară şi specialist în economie comportamentală, a urmat şcoala din oraşul natal, iar mai apoi liceul Exeter. A urmat universitatea Oxford, de unde a absolvit în 1994 cu specializarea de Istorie antică şi modernă, potrivit Conservative Home.
După finalizarea studiilor, el s-a mutat în Rusia postsovietică, unde a locuit din 1994 până în 1997, implicat în mai multe businessuri. Din 1999 şi până în 2002 a coordonat din poziţia de director una dintre primele campanii împotriva uniformizării propuse de blocul european, sub denumirea „Business for Sterling” (n.r. Business pentru Lira Sterlină). Campania se împotrivea ideii ca Marea Britanie să intre în zona euro. După finalizarea acestei campanii, în următorii ani el a lucrat pentru scurt timp ca director de strategie pentru liderul Partidului Conservator de atunci, Duncan Smith. În anii ce au urmat a lucrat în cadrul unui think-tank propriu, pe care l-a închis înainte de a intra în echipa politicianului conservator Michael Gove în 2007. Dominic Cummings a stat alături de Gove din 2007 şi până în 2014 – inclusiv în perioada în care Gove a devenit ministrul educaţiei. Comportamentul său în cabinetul de la Educaţie a generat acea remarcă a fostului premier britanic David Cameron, care l-a numit un „psihopat de carieră”.
Dincolo de mesajul lui Cummings, el îşi propune acum să reformeze modul în care se face politică la numărul 10. El a publicat pe blogul său un mesaj prin care cheamă la angajare „ciudaţii şi inadaptaţii” – făcând apel pentru data scientists, dezvoltatori de software şi economişti, care să se angajeze pentru a îmbunătăţi performanţa guvernului. Cu toate acestea, Cummings a fost acuzat de mai multe ori de ipocrizie, în contextul în care a ieşit la iveală că a accesat o subvenţie din fonduri europene în valoare de 250.000 de euro pentru propriul său business. Însuşi Cummings catalogase aceste subvenţii drept „absurde” în discursul său antieuropean, plângându-se că multe dintre subvenţii ar fi acordate „unor proprietari deja bogaţi care fac lucruri stupide cu aceşti bani”. -
Ce este AlphaBlock, startup-ul format la Cluj care foloseşte inteligenţa artificială pentru a le oferi o alternativă investitorilor în căutare de randamente
Ciclurile de creştere economică se schimbă rapid în acest secol, iar durata şi intensitatea acestora este din ce în ce mai lipsită de predictibilitate în contextul în care în prezent bursele americane înregistrează cel mai lung ciclu de creştere din istoria pieţei bursiere. Clasele de active, împărţite până acum cu claritate de investitori, îşi schimbă locurile istorice pe fondul dobânzilor negative din Europa şi al schimbărilor din planul geopolitic. Un astfel de context generează o nevoie din ce în ce mai mare de predictibilitate, care îşi poate găsi răspunsul într-un algoritm de inteligenţă artificială.
Fondat la începutul anului 2018 la Toronto de analistul de origine indiană Mukul Pal, start-up-ul fintech AlphaBlock, care are un hub de cercetare la Cluj-Napoca, dezvoltă soluţii de managementul al investiţiilor bazate pe inteligenţă artificială pentru fonduri de acţiuni, de pensii şi hedging, dar şi pentru alte pieţe.
Astfel, start-up-ul fondat de Mukul Pal, cel care a înfiinţat în 2005 compania românească Orpheus Capitals (înglobată în AlphaBlock în februarie 2018), foloseşte statistică, matematică, fizică, machine learning şi inteligenţă artificială pentru a replica performanţele de anticipare din industria de investiţii în pieţe financiare, dar şi în alte pieţe precum retail, energie sau securitate cibernetică.
Dar povestea AlphaBlock începe mai devreme de 2005. În anii 2000, Mukul Pal a început să activeze în piaţa financiară şi a sesizat că existau anumite aspecte pe care le putea observa în restul domeniilor, dar pe care cumva piaţa financiară nu le accepta ca fiind prezente. Discuţia principală era despre cât de diferit este sectorul financiar ca metodologie folosită pentru rezolvarea problemelor specifice faţă de alte sectoare.
„Noi avem o problemă culturală în a accepta faptul că putem sau nu putem anticipa ce se va întâmpla în viitor. Credinţa populară este că nu putem anticipa viitorul şi că înţelegerea viitorului este rezervată divinităţii. De aici apare un alt strat în zona de pieţe financiare care spune că există anumite capabilităţi care ar putea să vadă puţin mai bine decât noi, cetăţenii de rând, ce se întâmplă în viitor. Acolo e o categorie de oameni care au folosit nişte sisteme discreţionare pe baza cărora să încerce să înţeleagă evoluţia viitoare a preţurilor, a bursei ş.a.m.d.”, spune Andrei Nagy, head of European sales al AlphaBlock.
Aşadar, Mukul Pal a făcut demersuri în sensul identificării unui mecanism ştiinţific care să poată răspunde la întrebări de anticipare. În piaţa financiară, nevoia de predicţie este poate cea mai cunoscută sau cel mai bine înţeleasă, pentru că, spune Nagy, „mecanismul de a defini astăzi o structură a unui portofoliu de investiţii a cărui valoare viitoare cu obiectivul declarat cât mai mare să poată fi îndeplinit este o problemă la care se caută o soluţie de când a început piaţa financiară”.
Mukul Pal a venit în România în 2004, iar în 2005 a fondat Orpheus Capitals, companie care oferea servicii pentru firme sau persoane fizice din piaţa de capital pe care le gestiona cu metodologiile existente la vremea respectivă.
Analiza de date şi inteligenţa artificială, la intersecţie cu vechile teorii economice
În 2008, Mukul Pal şi-a dat seama că toată această industrie care tot adună resurse nu reuşeşte să evite un anumit fenomen de criză care apare ciclic şi devine mai motivat să cerceteze cadrul de lucru utilizat la momentul respectiv pentru a înţelege unde sunt lipsurile care generează disconcordanţa. Astfel, a aplicat toate teoriile existente „ca la carte”, până la cea mai recentă teorie, câştigătoare de premiu Nobel, pe baza căreia ar fi trebuit să obţină performanţe mai bune decât cu metodologiile anterioare. Însă fiecare încercare a dus la rezultate nesatisfăcătoare sau a fost sortită eşecului.
„Mukul Pal începe să creeze frameworkul (n.r.: sistem integrat) teoretic care stă la baza metodologiilor existente astăzi şi îşi dă seama de nişte lucruri pe care le putem înţelege foarte uşor. Primul este că, istoric vorbind, cercetătorii nu puteau comunica între ei şi atunci nu aflau unul despre munca celuilalt. Acum, dacă te uiţi din urmă şi încerci să corelezi, e mult mai simplu, pentru că avem toată informaţia şi toată evoluţia acelor frameworkuri ştiinţifice. Mai există un alt aspect, care ţine de faptul că cercetătorii nu au cum să îşi ducă munca la bun sfârşit, să şi-o coreleze. Pal începe să mai descopere alte lucruri care ţin de faptul că noi preluăm cunoştinţele aşa cum au fost ele interpretate de către antemergători. Niciun student sau doctorand nu îndrăzneşte să pună la îndoială soluţiile pe care un profesor i le furnizează contând pe capabilitatea lor de validare şi filtrare a acelor informaţii, indiferent că le-au obţinut ei sau le-au obţinut din alte părţi. Aici este problema. Nu vorbim de validare, ci de completare”, explică Nagy.
În 2009-2010, Mukul Pal a identificat elemente pe care să le poată corela diferit faţă de ceea ce au făcut ceilalţi înainte şi, săpând în mai multe direcţii, a realizat că poate să răspundă la întrebarea de anticipare într-un alt fel. „El poate să identifice în orice set de date o arhitectură a lor, o regulă sau un set de reguli care definesc felul în care setul de date se contruieşte, spre deosebire de toate celelalte abordări care sunt orientate pe înţelegerea conţinutului dintr-un set de date, adică înţelegerea tuturor elementelor din setul de date şi a valorilor lor.”
În metoda clasică, care este cunoscută ca şi big data analytics, datele sunt analizate cu scopul de a înţelege motivele pentru care anumite rezultate au fost obţinute plecându-se de la cauzele care pot fi identificate. Abordarea lui Pal este diferită şi spune că este mult mai important să înţelegem acea structură care ne permite mult mai uşor să identificăm evoluţia în timp. La fel de bine cum ADN-ul ne ajută să putem înţelege mai bine cum ar putea evolua o persoană de la o vârstă încolo mult mai uşor decât înţelegerea persoanei respective.
Din 2004 până în 2017, Orpheus a dezvoltat activităţi de consultanţă specifice pieţei de capital folosind metodologii clasice până la un punct după care a început să folosească metodologia nou descoperită, validând-o cu clienţi din Canada, SUA şi India, astfel încât conceptul frameworkului teoretic să poată fi validat în viaţa reală.
„În 2018, pentru că exista nevoia comercializării soluţiei pe nişte pieţe dezvoltate pentru servicii de tipul celor din piaţa de capital, unde deja aveam trei clienţi în Canada şi unul în America, cu care s-a testat produsul din faza Orpheus, direcţia strategică de dezvoltare dădea nevoia de a avea prezenţă cu un birou comercial în America de Nord. În acelaşi timp, dezvoltarea către blockchain (tehnologia de tip infrastructură digitală care stă în spatele monedelor digitale) şi deschiderea Canadei către blockchain, pentru că Toronto este Ethereum City, ne-au determinat să mergem să dezvoltăm partea comercială în Canada”, povesteşte Nagy. S-au întâlnit acolo în februarie 2018 cu cel mai mare venture capital în zona de inteligenţă artificială, Real Ventures, care ridicase cea mai mare rundă de finanţare de tip seria A pentru un startup din AI, de 135 milioane de dolari. „Când s-au întâlnit cu noi au fost intrigaţi de metoda alternativă propusă şi de performanţele pe care le obţinem cu aceasta şi au făcut o primă investiţie la sfârşitul anului 2018. Tot ei conduc acum următoarea rundă din poziţia de lead investor, din care ne ajută atât prin contribuţia personală, cât şi prin adăugarea de alţi investitori pentru a închide şi această rundă. Finanţarea s-a făcut la o evaluare de 15 milioane de dolari, fără a fi specificată valoarea investiţiei”, îşi aminteşte Andrei Nagy. -
Ecuaţia noului investitor: (capital + inteligenţă artificială – incertitudine) x apetit de risc
Fondat la începutul anului 2018 la Toronto de analistul de origine indiană Mukul Pal, start-up-ul fintech AlphaBlock, care are un hub de cercetare la Cluj-Napoca, dezvoltă soluţii de management al investiţiilor bazate pe inteligenţă artificială pentru fonduri de acţiuni, de pensii şi hedging, dar şi pentru alte pieţe.
Astfel, start-up-ul fondat de Mukul Pal, cel care a înfiinţat în 2005 compania românească Orpheus Capitals (înglobată în AlphaBlock în februarie 2018), foloseşte statistică, matematică, fizică, machine learning şi inteligenţă artificială pentru a replica performanţele de anticipare din industria de investiţii în pieţe financiare, dar şi în alte pieţe precum retail, energie sau securitate cibernetică.Dar povestea AlphaBlock începe mai devreme de 2005. În anii 2000, Mukul Pal a început să activeze în piaţa financiară şi a sesizat că existau anumite aspecte pe care le putea observa în restul domeniilor, dar pe care cumva piaţa financiară nu le accepta ca fiind prezente. Discuţia principală era despre cât de diferit este sectorul financiar ca metodologie folosită pentru rezolvarea problemelor specifice faţă de alte sectoare.
„Noi avem o problemă culturală în a accepta faptul că putem sau nu putem anticipa ce se va întâmpla în viitor. Credinţa populară este că nu putem anticipa viitorul şi că înţelegerea viitorului este rezervată divinităţii. De aici apare un alt strat în zona de pieţe financiare care spune că există anumite capabilităţi care ar putea să vadă puţin mai bine decât noi, cetăţenii de rând, ce se întâmplă în viitor. Acolo e o categorie de oameni care au folosit nişte sisteme discreţionare pe baza cărora să încerce să înţeleagă evoluţia viitoare a preţurilor, a bursei ş.a.m.d.”, spune Andrei Nagy, head of European sales al AlphaBlock.Aşadar, Mukul Pal a făcut demersuri în sensul identificării unui mecanism ştiinţific care să poată răspunde la întrebări de anticipare. În piaţa financiară, nevoia de predicţie este poate cea mai cunoscută sau cel mai bine înţeleasă, pentru că, spune Nagy, „mecanismul de a defini astăzi o structură a unui portofoliu de investiţii a cărui valoare viitoare cu obiectivul declarat cât mai mare să poată fi îndeplinit este o problemă la care se caută o soluţie de când a început piaţa financiară”.
Mukul Pal a venit în România în 2004, iar în 2005 a fondat Orpheus Capital, companie care oferea servicii pentru firme sau persoane fizice din piaţa de capital pe care le gestiona cu metodologiile existente la vremea respectivă.Analiza de date şi inteligenţa artificială, la intersecţie cu vechile teorii economice
În 2008, Mukul Pal şi-a dat seama că toată această industrie care tot adună resurse nu reuşeşte să evite un anumit fenomen de criză care apare ciclic şi devine mai motivat să cerceteze cadrul de lucru utilizat la momentul respectiv pentru a înţelege unde sunt lipsurile care generează disconcordanţa. Astfel, a aplicat toate teoriile existente „ca la carte”, până la cea mai recentă teorie, câştigătoare de premiu Nobel, pe baza căreia ar fi trebuit să obţină performanţe mai bune decât cu metodologiile anterioare. Însă fiecare încercare a dus la rezultate nesatisfăcătoare sau a fost sortită eşecului.
„Mukul Pal începe să creeze frameworkul (n.r.: sistem integrat) teoretic care stă la baza metodologiilor existente astăzi şi îşi dă seama de nişte lucruri pe care le putem înţelege foarte uşor. Primul este că, istoric vorbind, cercetătorii nu puteau comunica între ei şi atunci nu aflau unul despre munca celuilalt. Acum, dacă te uiţi din urmă şi încerci să corelezi, e mult mai simplu, pentru că avem toată informaţia şi toată evoluţia acelor frameworkuri ştiinţifice. Mai există un alt aspect, care ţine de faptul că cercetătorii nu au cum să îşi ducă munca la bun sfârşit, să şi-o coreleze. Pal începe să mai descopere alte lucruri care ţin de faptul că noi preluăm cunoştinţele aşa cum au fost ele interpretate de către antemergători. Niciun student sau doctorand nu îndrăzneşte să pună la îndoială soluţiile pe care un profesor i le furnizează contând pe capabilitatea lor de validare şi filtrare a acelor informaţii, indiferent că le-au obţinut ei sau le-au obţinut din alte părţi. Aici este problema. Nu vorbim de validare, ci de completare”, explică Nagy.
În 2009-2010, Mukul Pal a identificat elemente pe care să le poată corela diferit faţă de ceea ce au făcut ceilalţi înainte şi, săpând în mai multe direcţii, a realizat că poate să răspundă la întrebarea de anticipare într-un alt fel. „El poate să identifice în orice set de date o arhitectură a lor, o regulă sau un set de reguli care definesc felul în care setul de date se contruieşte, spre deosebire de toate celelalte abordări care sunt orientate pe înţelegerea conţinutului dintr-un set de date, adică înţelegerea tuturor elementelor din setul de date şi a valorilor lor.”
În metoda clasică, care este cunoscută ca şi big data analytics, datele sunt analizate cu scopul de a înţelege motivele pentru care anumite rezultate au fost obţinute plecându-se de la cauzele care pot fi identificate. Abordarea lui Pal este diferită şi spune că este mult mai important să înţelegem acea structură care ne permite mult mai uşor să identificăm evoluţia în timp. La fel de bine cum ADN-ul ne ajută să putem înţelege mai bine cum ar putea evolua o persoană de la o vârstă încolo mult mai uşor decât înţelegerea persoanei respective.
Din 2004 până în 2017, Orpheus a dezvoltat activităţi de consultanţă specifice pieţei de capital folosind metodologii clasice până la un punct după care a început să folosească metodologia nou descoperită, validând-o cu clienţi din Canada, SUA şi India, astfel încât conceptul frameworkului teoretic să poată fi validat în viaţa reală.
„În 2018, pentru că exista nevoia comercializării soluţiei pe nişte pieţe dezvoltate pentru servicii de tipul celor din piaţa de capital, unde deja aveam trei clienţi în Canada şi unul în America, cu care s-a testat produsul din faza Orpheus, direcţia strategică de dezvoltare dădea nevoia de a avea prezenţă cu un birou comercial în America de Nord. În acelaşi timp, dezvoltarea către blockchain (tehnologia de tip infrastructură digitală care stă în spatele monedelor digitale) şi deschiderea Canadei către blockchain, pentru că Toronto este Ethereum City, ne-au determinat să mergem să dezvoltăm partea comercială în Canada”, povesteşte Nagy. S-au întâlnit acolo în februarie 2018 cu cel mai mare venture capital în zona de inteligenţă artificială, Real Ventures, care ridicase cea mai mare rundă de finanţare de tip seria A pentru un startup din AI, de 135 milioane de dolari. „Când s-au întâlnit cu noi au fost intrigaţi de metoda alternativă propusă şi de performanţele pe care le obţinem cu aceasta şi au făcut o primă investiţie la sfârşitul anului 2018. Tot ei conduc acum următoarea rundă din poziţia de lead investor, din care ne ajută atât prin contribuţia personală, cât şi prin adăugarea de alţi investitori pentru a închide şi această rundă. Finanţarea s-a făcut la o evaluare de 15 milioane de dolari, fără a fi specificată valoarea investiţiei”, îşi aminteşte Andrei Nagy.Cine îşi lasă banii pe mâna „roboţilor”?
Aşa cum explică fondatorii, aplicarea algoritmului AlphaBlock pe un specific investiţional sau pe un coş de active poate reliefa ce active au şanse mai mari să performeze, generând un cumul de componente care şi-ar putea păstra perspectivele în funcţie de diversele evoluţii ale pieţei care le influenţează valoarea.
Practic, Alpha Block lucrează foarte mult pentru a pune la punct în mod constant mecanismul prin care analizează rezultate pentru a anticipa alte rezultate. Analizarea istoricului pieţei şi anticiparea în baza înţelegerii structurii seturilor de date generate de preţuri şi evoluţii anterioare se bazează pe ideea că în preţ există stocate toate evenimentele istorice care au influenţat valoarea – în mod direct sau indirect.
Din 2012, pe mecanismele folosite de AlphaBlock există bani investiţi, iar în prezent compania are şapte clienţi globali, în România, SUA, India şi Canada, şi dezvoltă şi testează soluţii şi în alte regiuni pentru mai mult de 10 clienţi. „Când alegem componentele din portofoliile pe care trebuie să le construim, le alegem astfel încât ele să poată trece prin orice fel de condiţii de piaţă viitoare. Măsurăm probabilitatea ca ele să performeze ţinând cont de orice tip de piaţă pe care ar putea-o întâlni.”
Toată partea de cercetare şi dezvoltare a fost făcută şi va rămâne la Cluj. În Canada este biroul de comercializare, acolo se află Mukul Pal împreună cu soţia, care este technical lead (conduce procesul de cercetare şi dezvoltare din punct de vedere tehnologic) şi un alt coleg care are rolul de head of sales pentru America de Nord. În total, sunt nouă, dintre care patru la Cluj. „Aşteptăm finalizarea rundei de investiţii pentru a putea continua dezvoltarea în sensul de a putea adăuga noi capabilităţi şi resurse în echipa de dezvoltare de la Cluj.”
Specialiştii de la Cluj ajută şi asistă clienţii să adapteze soluţia la cerinţele lor şi a modela specific fiecare bot. Obiectivul după ridicarea acestei runde de investiţii este transformarea frameworkului astfel încât să poată fi utilizat mult mai simplu şi mai repede, fără a mai avea nevoie de partea de asistenţă personalizată. „Ne interesează să accelerăm activarea soluţiei de la opt săptămâni, cât durează acum, la mai puţin de o săptămână. Plecăm de la zero, fără a avea deja un bot construit pentru nevoile lui. Construim câte un bot pentru fiecare client, astfel încât să răspundă la nişte cerinţe specifice.”
Pe plan internaţional, AlphaBlock lucrează cu instituţii de tipul family offices (birouri de familie) sau manageri de fonduri a căror dimensiune merge până la zeci de miliarde de dolari active sub administrare. Dimensiunea acestor instituţii de tip family offices este de luat în seamă în contextul în care chiar şi Berkshire Hathaway, unul dintre cele mai mari vehicule de investiţii din lume, fondat de legendarul investitor miliardar Warren Buffett, a pornit de la acest tip de birou.
În total, clienţii AlphaBlock gestionează circa 20 de milioane de dolari folosind aceste mecanisme, dar, respectând viteza cu care pot creşte clienţii activi în prezent, compania urmăreşte să ajungă la un nivel de 100 de milioane de dolari până la jumătatea anului 2020.Tehnologia dezvoltată la Cluj-Napoca de un indian ajunge în SUA
De asemenea, pe lângă validarea cu clienţi, în 2014 Orpheus a listat împreună cu Nasdaq, piaţa americană pentru companii de tehnologie, indicele NASDAQ RMVG20, un mecanism cu scop demonstrativ, astfel încât să nu existe vreun fel de dubiu cu privire la o posibilă manipulare a rezultatului. Performanţa indicelui depăşeşte astăzi dublul performanţei indicelui principal al acestei pieţe.
„Am listat indicele pe Nasdaq tocmai pentru a arăta şi a valida public următorul lucru: că putem depăşi performanţa oricărui benchmark. Nu este un mecanism investibil, el ar trebui să fie transformat într-un fond mutual sau într-un ETF (fond tranzacţionat la bursă – n.red.), ci simulează comportamentul unui astfel de mecanism investibil. Replică complet traiectoria pe care ar fi deschis-o un astfel de portofoliu – pentru că funcţionează ca un portofoliu – dar lipsesc banii investiţi în el. Soluţia de a lista un indice a fost în acelaşi timp determinată şi de faptul că nu existau resurse pentru ca acel indice să fie un fond”, povesteşte Andrei Nagy.
El spune că îşi doresc ca acest indice să fie transformat într-un produs, respectiv un fond, iar în acest sens caută un partener cu care să îl listeze. Pe lângă cei cinci ani de activitate live, înainte să îl listeze, Nasdaq a realizat un test pe alţi 10 ani în care au solicitat companiei structura portofoliului şi ei au făcut calculele.
Pe Nasdaq sunt listaţi peste 1 milion de indici, numiţi benchmark, al căror rol este de punct de reper pentru măsurarea performanţei propriului portofoliu. „Sunt mecanisme construite pentru a da o performanţă medie astfel încât să te poţi raporta la ele. Dar foarte puţini vin cu acest claim, că pot depăşi performanţe. Cei care au acest tip de claim îl au din poziţia de furnizor de servicii şi îl oferă direct împachetat într-un produs pe care îl pun la dispoziţia clienţilor. Îl testează înainte.”
Andrei Nagy spune că AlphaBlock intenţionează ca în 2020 să acceseze piaţa de capital ca formă de finanţare. „Noi luăm în calcul un IPO (ofertă publică iniţială n.red.), însă în prezent analizăm toate variantele de finanţare prin bursă. Conform timeline-ului stabilit cu consultantul, ar trebui ca în 2020 să listăm o ofertă către investitori.”
Pentru a avea complet dezvoltată această capabilitate, cu fondurile atrase pe piaţa de capital, Alpha Block urmăreşte să optimizeze platforma astfel încât timpii de integrare a unui client nou să fie reduşi.
„Datorită faptului că sistemul nostru este construit în jurul unui General AI proprietar, putem replica performanţele de anticipare din industria de investiţii şi în alte seturi de date din alte pieţe: energie, retail, cyber security şi altele. Prin produsele noastre ne dorim să aducem contribuţie atât din punct de vedere al randamentului, cât şi prin atragerea unui segment nou de investitori, care înţeleg şi apreciază tehnologiile noi pe care noi le utilizăm: General AI şi blockchain”, spune Nagy.
Andrei Nagy mai adaugă că finanţarea obţinută de la Real Ventures a reprezentat şi „o validare importantă a capabilităţilor pe care le oferă datorită reputaţiei în zona de noi tehnologii pe care Real Ventures o are în prezent”.
Realizări AlphaBlock:
¶ Alpha Block a fost selectată de BCR în programul InnovX de accelerare pentru start-up-uri si ulterior în cel de scaleups;
¶ În 2014, AlphaBlock a listat împreună cu NASDAQ, piaţa bursieră americană pentru companii de tehnologie, indicele NASDAQ RMVG20, a cărui performanţă depăşeşte astăzi dublul performanţei indicelui pieţei;
¶ Proiectul companiei a fost selectat de Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT) în primele proiecte în cadrul primului an al programului lor de fintech;
¶ La finalul anului 2018, compania a primit o investiţie de la cel mai mare fond de tip venture capital pe zona de inteligenţă artificială, Real Ventures, care acum conduce o nouă rundă de finanţare în curs de finalizare;
¶ În iunie 2019, AlphaBlock a fost selecţionată de către Startup Grind Europe în Top 20 start-up-uri în Europa, compania fiind astfel participantă la programul de accelerare Accelerate Startups;
¶ În noiembrie 2019, compania a fost inclusă în Top 3 Fintech Eastern Disruptors Report.
Carte de vizită Andrei Nagy:
Andrei Nagy, şeful vânzărilor europene al AlphaBlock, a studiat cibernetică şi advertising, înţelegând de timpuriu că internetul va fi orientat din ce în ce mai mult pe zona de conţinut.
A început mai întâi ca antreprenor, dezvoltând platforma Panda.ro (un portal de informare despre preţuri ale produselor şi serviciilor din IT, electronice, electrocasnice, turism, automobile etc. care nu mai există în prezent), iar apoi a fondat o companie de soluţii software custom dându-şi seama că businessurile vor fi modificate cu ajutorul tehnologiei.
A lucrat doi ani în Ministerul Telecomunicaţiilor, unde a fost trimis la grupurile de lucru care defineau standardele de interoperabilitate pe documentele electronice de identitate de tip paşaport şi buletin electronic, card de sănătate şi permis de conducere electronice, iar de aici a fost recrutat de Kalraz, cel mai mare producător din lume pe documente bazate pe tehnologia cu microprocesor folosite în industria bancară pentru identificare şi în zona de SIM-uri pentru telefonie mobilă. Pentru ei a construit capabilitatea de a personaliza carduri bancare pentru mai mult de jumătate din băncile din România. În 2010 a plecat la Oberthur (actual Idemia), iar mai apoi a lucrat doi ani la Alcatel Lucent (astăzi Nokia), după care a fost recrutat de Mastercard. De aici a fost recrutat de IBM în perioada în care se pregătea lansarea pe piaţă a IBM Watson, un sistem computerizat cu inteligenţă artificială capabil să răspundă la întrebări în limbaj natural şi care se adresează unor probleme pentru mai multe domenii de activitate, dar şi a blockchainului Hyperledger, care are capabilitatea de a suporta tranzacţii globale de business pentru companii majore financiare, de tehnologie sau de aprovizionare. În căutarea unor parteneri de business cu care să poată implementa AI (inteligenţă artificială) şi blockchain, a început să interacţioneze cu ecosistemul de startupuri. Astfel l-a întâlnit pe Mukul Pal în noiembrie 2016 la premiile Central Eastern European Awards for Startups, iar acesta i-a prezentat inovaţia AlphaBlock. În 2017 a ales să se alăture firmei AlphaBlock, unde a continuat dezvoltarea abilităţilor soluţiei prin încorporarea ei în Canada şi extinderea activităţii şi în afara domeniului financiar, către alte industrii.
Carte de vizită Mukul Pal:
Fondatorul şi CEO-ul Orpheus Capital S şi AlphaBlock a studiat ştiinţe fizice la Delhi University, are un MBA în finanţe şi un master în econometrii şi statistici aplicate la UBB România, dar şi cursuri la Massachusetts Institute of Technology (MIT).
A fost deputy manager derivatives training la Bombay Stock Exchange, head derivates research la Edelweiss Capital în 2002-2003 şi la HDFC Securities în 2003-2004. Din 2010 până în 2015 a fost preşedinte pe Europa Centrală şi de Est la Market Technicians Association. -
Elon Musk spune că nu ai nevoie de o diplomă pentru a lucra la Tesla. Care este calitatea secretă pe care o caută el la noii angajaţi
Nu ai nevoie de o diplomă de licenţă ca să lucrezi pentru Elon Musk, a spus într-o postare pe Tweeter CEO-ul Tesla. El a mai făcut de altfel o astfel de declaraţie în presa internaţională, în urmă cu câţiva ani.
Într-un interviu pentru publicaţia germană Auto Bild, acordat în 2014, el a declarat: „Nu este nevoie să ai o diplomă de licenţă; nici măcar una de liceu”. „Dacă cineva a absolvit o universitate foarte bună, acel lucru poate fi un indicator al faptului că este capabil să facă lucruri măreţe, dar acest lucru nu este neapărat o certitudine. Dacă te uiţi la oameni precum Bill Gates, Larry Ellison sau Steve Jobs, vezi că ei nu au absolvit facultatea, dar dacă ai avea ocazia să îi angajezi, desigur că acesta ar fi o idee bună.”
Mai degrabă decât diploma de la universitate, Musk spune că este atent la „dovada unei abilităţi excepţionale” la un angajat. „Dacă există dovada unor realizări excepţionale, este foarte posibil ca acestea să continue în viitor”, a spus Musk. Atunci când îşi intervievează angajaţii, Musk le cere acestora să îi ofere un sumar al carierei lor şi să descrie modul în care au rezolvat câteva dintre cele mai dificile probleme cu care s-au confruntat. Pentru a se asigura că intervievaţii nu îşi asumă meritul asupra muncii altcuiva, Musk solicită răspunsuri detaliate asupra problemelor descrise. Dacă un intervievat nu a fost responsabil de rezolvarea problemelor respective, persoana nu va cunoaşte răspunsurile. -
Elon Musk spune că nu ai nevoie de o diplomă pentru a lucra la Tesla. Care este calitatea secretă pe care o caută el la noii angajaţi
Nu ai nevoie de o diplomă de licenţă ca să lucrezi pentru Elon Musk, a spus într-o postare pe Tweeter CEO-ul Tesla. El a mai făcut de altfel o astfel de declaraţie în presa internaţională, în urmă cu câţiva ani.
Într-un interviu pentru publicaţia germană Auto Bild, acordat în 2014, el a declarat: „Nu este nevoie să ai o diplomă de licenţă; nici măcar una de liceu”. „Dacă cineva a absolvit o universitate foarte bună, acel lucru poate fi un indicator al faptului că este capabil să facă lucruri măreţe, dar acest lucru nu este neapărat o certitudine. Dacă te uiţi la oameni precum Bill Gates, Larry Ellison sau Steve Jobs, vezi că ei nu au absolvit facultatea, dar dacă ai avea ocazia să îi angajezi, desigur că acesta ar fi o idee bună.”
Mai degrabă decât diploma de la universitate, Musk spune că este atent la „dovada unei abilităţi excepţionale” la un angajat. „Dacă există dovada unor realizări excepţionale, este foarte posibil ca acestea să continue în viitor”, a spus Musk. Atunci când îşi intervievează angajaţii, Musk le cere acestora să îi ofere un sumar al carierei lor şi să descrie modul în care au rezolvat câteva dintre cele mai dificile probleme cu care s-au confruntat. Pentru a se asigura că intervievaţii nu îşi asumă meritul asupra muncii altcuiva, Musk solicită răspunsuri detaliate asupra problemelor descrise. Dacă un intervievat nu a fost responsabil de rezolvarea problemelor respective, persoana nu va cunoaşte răspunsurile. -
Cei trei „muschetari” care găsesc meşteri locali
Cei trei fondatori originari din Bucureşti locuiesc de patru ani în Marea Britanie, însă au gândit platforma pentru utilizatorii din România, unde intenţionează să se întoarcă pentru a se dedica acestei afaceri.
„Dorian este cel care a avut ideea, pe vremea când locuia în Spania, în 2006. Aveam prieteni care profesau în domeniul construcţiilor şi care au pus bazele unui site similar acolo. Între timp, am devenit proprietari de imobile în Bucureşti, unde am început să ne lovim de obstacole în găsirea unui meseriaş. La începutul anului 2018, am început să explorăm ideea de a lansa o afacere în domeniul amenajărilor”, povesteşte Regina Ichim.
Concret, oamenii care sunt în căutarea unui meseriaş pot publica o lucrare, adăugând fotografii şi detalii tehnice despre munca ce trebuie făcută de un profesionist. Odată publicată lucrarea, site-ul alertează meseriaşii din zonă care pot realiza cerinţele menţionate în lucrare. „Până la finalul lui 2018, investiţia principală în business a fost de timp, cercetare, efort în înţelegerea pieţei, dezvoltarea site-ului.
În tot acest timp, am reuşit să menţinem costurile operaţionale sub 2.000 de euro, fiind o platformă digitală, care nu presupune echipamente sau materii prime. Din august 2019, de când am dat oficial drumul platformei, costurile ajung la peste 1.000 de euro lunar”, spune Dorian Lupu.
În prezent, înscrierea pe platforma MeşteriLocali.ro este gratuită, însă în viitor cei trei antreprenori vor să introducă o taxă pentru înscrierea meseriaşilor, în valoare de circa 50-75 de lei.