Tag: Moldova
-
Acasă la „Bucuria“, la Cricova şi Purcari. Cum te întorci în timp peste Prut
O conversaţie de vreo două minute s-a derulat în felul acesta într-o cafenea din Chişinău, cu replici în română de o parte şi în rusă de cealaltă parte.Situaţii ca aceasta au loc frecvent în Chişinău, iar pentru localnici nimic nu-i de mirare, deşi eu am rămas cu gura căscată să aud discuţia şi să realizez că fiecare înţelege şi ştie să vorbească limba celuilalt, însă, totodată, niciunul nu vrea să-şi sacrifice graiul pentru o conversaţie pe care noi am numi-o normală.Şi poate că nu e asta mare filosofie, dar realitatea pe care o reflectă este. O societate scindată în două, în care cetăţenii sunt fie pro-ruşi, fie proeuropeni şi în care ideologiile de acest tip ajung să separe chiar familii.Nu am trăit în comunism. Timpul a ţinut suficient de mult cu mine încât să mă lase să experimentez viaţa în democraţie, fără să ştiu ce sunt electricitatea după program, uleiul pe cartelă sau cravata de pionier. Am văzut însă filme şi mi s-au spus poveşti despre acea perioadă şi, chiar fără să vreau, în mintea mea s-a conturat un peisaj gri, înceţoşat, ca o imagine „cu purici“ pe ecranul unui televizor fără cablu. Practic, echivalentul imaginii mele despre comunism. -
Cod galben de ploi torenţiale vineri, în aproape toată ţara
Atenţionarea cod galben de ploi torenţiale intră în vigoare vineri, la ora 06.00, şi expiră la ora 23.00.
Meteorologii avertizează că vineri vor fi averse torenţiale, vijelii, descărcări electrice şi izolat grindină la început în Banat, Crişana şi Maramureş, apoi în Transilvania, Oltenia, cea mai mare parte a Moldovei şi în nordul Munteniei.
În intervale scurte de timp, se vor înregistra cantităţi de apă ce vor depăşi frecvent 20-25 l/mp şi pe arii restrânse 40-50 l/mp.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cine este femeia suspectată că SPIONA în favoarea României, care tocmai a fost ARESTATĂ în Rusia. Ce pedeapsă riscă
Potrivit agentiei de presă Tass, măsura arestării preventive a fost luată de Tribunalul din Lefortovo, în urma cererii procurorilor. Ţurcan va sta în arest până pe 13 august.
Karina Valerievna Ţurcan, angajată a companiei Inter RAO, este acuzată de încălcarea articolului 276 din codul penal, care se referă la spionaj, în sensul de trădare naţională. In conformitate cu legislatia din Rusia, acuzaţia de spionaj se aplică numai străinilor, pe când în cazul cetăţenilor ruşi acuzaţia devine “trădare naţională” sau “a statului”. Ţurcan riscă până la 20 de ani în închisoare.
Potrivit site-ului companiei, Ţurcan este membră a consiliului de administraţie al companiei Inter RAO din 2012, conducând pentru o perioada divizia geografică Moldova — Ucraina — România, potrivit platformei de ştiri Sputnik.
-
La numai 36 de ani, coordonează cea mai extinsă zonă de producţie din portofoliul OMV Petrom din România şi are peste 1.000 de angajaţi în subordine
Anul trecut, zona de producţie de care este responsabil Philipp Tippel a contribuit cu 18.600 barili pe zi la producţia totală a OMV Petrom, fiind împărţită aproape egal între ţiţei şi gaze. Anul trecut, spune Philipp Tippel, „am pus în funcţiune o nouă staţie de tratare a gazelor, la cele mai ridicate standarde de siguranţă, la Burcioaia (în judeţul Vrancea)”.
Tot anul trecut, OMV Petrom a mai inaugurat o staţie de tratare a gazelor, la Mădulari (judeţul Vâlcea). Bugetul alocat pentru aceste inaugurări a fost de 130 de milioane de euro, în condiţiile în care investiţiile totale ale grupului austriac au fost anul trecut de circa 2,7 miliarde de lei, în creştere cu 15% faţă de 2016.
„Pentru 2018, ne-am planificat un nivel al investiţiilor de 3,7 mld lei, în principal pentru intensificarea activităţii de foraj, proiectul Neptun, revizia generală planificată a rafinăriei Petrobrazi şi pentru proiectul policombustibili”, arată un comunicat de presă al companiei.
Cât priveşte activitatea zonei de producţie Moldova Sud, Divizia Upstream, Philipp Tippel spune că anul trecut „am atins un nou record privind îmbunătăţirea duratei de viaţă a echipamentelor, ceea ce a contribuit reducerea perioadelor de indisponibilitate şi la reducerea costurilor”.
Philipp Tippel a urmat cursurile Universităţíi (de mine) din Leoben (Austria), fiind licenţiat în ingineria petrolului, şi are un Master of Science (M.Sc.) în acelaşi domeniu. El povesteşte că este cu adevărat fascinat de industria de petrol şi gaze, de faptul că explorează hidrocarburi care se găsesc atât de adânc în scoarţa pământului, imposibil de văzut şi de atins, dar care totuşi influenţează economia mondială la o scală fără precedent.
„Cred că pasiunea pentru domeniul meu de activitate, alături de înclinaţia spre aspecte practice şi faptul că îmi place să lucrez în echipă au fost factorii care m-au ajutat în carieră.” Şi-a început cariera la o firmă internaţională de servicii şi timp de cinci ani a acumulat experienţă practică în diferite colţuri ale lumii.
La 36 de ani, Philipp Tippel coordonează cea mai extinsă zonă de producţie din portofoliul OMV Petrom din România, cu o suprafaţă de circa 24.000 km pătraţi şi 1.060 de sonde active. Alături de echipa de conducere, este responsabil de coordonarea a peste 1.000 de angajaţi din zona noastră de producţie.
Ulterior, în 2012, „m-am alăturat OMV Petrom, ca inginer de producţie pentru zona Moldova Sud. Am considerat că este o mare oportunitate să lucrez într-una din cele mai vechi şi mai extinse zone petroliere din Europa, aflată pe teritoriul unei singure ţări şi operată de aceeaşi companie”. În 2013 a fost promovat pentru prima dată într-o poziţie cu atribuţii manageriale, de manager de departament, iar şase luni mai târziu a devenit şef de departament, coordonând o echipă de 70 de experţi tehnici din şapte departamente.
Această promovare însă este identificată de Philipp Tippel şi ca fiind cel mai dificil moment din cariera sa de până acum. „În momentul în care am devenit şef de departament, am moştenit 18 poziţii neocupate dintr-un total de 70; practic lipsea 25% din forţa de muncă necesară, ceea ce ducea la întârzieri în proiecte şi dificultăţi în atingerea obiectivelor.”A încercat, spune el, să privească această situaţie ca pe o oportunitate de a transforma de la zero echipa, aşa cum îşi dorea. „În strânsă colaborare cu colegii de la resurse umane şi folosind reţeaua de conexiuni din industrie, în şase luni am completat schema de personal cu oamenii potriviţi. Rezultatul a fost o echipă motivată, care a înflorit, şi asta s-a văzut şi în rezultatele excelente pe care le-am raportat un an mai târziu.” Pe parcursul celor trei ani în care a deţinut acea poziţie, „am reuşit să îmbunătăţim semnificativ indicatorii de performanţă ai proiectelor noastre, în ciuda scăderii preţului ţiţeiului începând din 2014”.
Următorul pas important în cariera austriacului a avut loc la începutul lui 2017, când a devenit director al întregii zone de producţie Moldova Sud. Acum, este responsabil pentru derularea operaţiunilor în condiţii de siguranţă şi eficienţă, inclusiv coordonarea tuturor stakeholderilor, optimizarea valorii pe termen lung a zonei de producţie şi dezvoltarea, în cadrul echipei, a culturii privind siguranţa şi atitudinea faţă de risc, maximizarea valorii folosind tehnologii deja existente şi implementând noi tehnologii în contextul operării unor zăcăminte mature, implementarea iniţiativelor de excelenţă operaţională, creşterea ratei de recuperare a rezervelor prin exploatarea oportunităţilor din proximitatea zăcămintelor existente, prin metode îmbunătăţite de recuperare a ţiţeiului şi adoptarea tehnologiei digitale în rutina de zi cu zi.
Drept cea mai importantă reuşită din cariera sa, Philipp Tippel numeşte coagularea unei echipe care lucrează împreună, folosind tehnici moderne. „Cred că realizarea cea mai mare este faptul că am implementat o platformă digitală care-i ajută pe ingineri şi pe manageri să ia mai repede deciziile potrivite.
”Enumeră şi rezultatele acestui proiect: „Prin integrarea şi automatizarea proceselor de lucru şi graţie platformelor software, am reuşit să dublăm producţia de pe urma reparaţiilor la sonde. Înainte să vin, se folosea încă hârtia, acum totul este digital şi pot lucra interactiv la o problemă pentru a găsi soluţia. Am fost pionieri în utilizarea unor astfel de algoritmi de optimizare în industrie şi suntem căutaţi de alte companii pentru a le împărtăşi experienţa”.
Cât priveşte planurile pe termen lung, Philipp Tippel spune: „Mă străduiesc să continuui să avansez în ierarhia corporatistă. Dar în inima mea rămân un inginer pasionat, de aceea mi-ar plăcea şi să rămân în domeniul tehnic, urmărind o poziţie de vicepreşedinte sau senior vice-president”.
-
Austriacul care a digitalizat producţia din sondele Petrom
Anul trecut, zona de producţie de care este responsabil Philipp Tippel a contribuit cu 18.600 barili pe zi la producţia totală a OMV Petrom, fiind împărţită aproape egal între ţiţei şi gaze. Anul trecut, spune Philipp Tippel, „am pus în funcţiune o nouă staţie de tratare a gazelor, la cele mai ridicate standarde de siguranţă, la Burcioaia (în judeţul Vrancea)”.
Tot anul trecut, OMV Petrom a mai inaugurat o staţie de tratare a gazelor, la Mădulari (judeţul Vâlcea). Bugetul alocat pentru aceste inaugurări a fost de 130 de milioane de euro, în condiţiile în care investiţiile totale ale grupului austriac au fost anul trecut de circa 2,7 miliarde de lei, în creştere cu 15% faţă de 2016. „Pentru 2018, ne-am planificat un nivel al investiţiilor de 3,7 mld lei, în principal pentru intensificarea activităţii de foraj, proiectul Neptun, revizia generală planificată a rafinăriei Petrobrazi şi pentru proiectul policombustibili”, arată un comunicat de presă al companiei.
Cât priveşte activitatea zonei de producţie Moldova Sud, Divizia Upstream, Philipp Tippel spune că anul trecut „am atins un nou record privind îmbunătăţirea duratei de viaţă a echipamentelor, ceea ce a contribuit reducerea perioadelor de indisponibilitate şi la reducerea costurilor”.
Philipp Tippel a urmat cursurile Universităţíi (de mine) din Leoben (Austria), fiind licenţiat în ingineria petrolului, şi are un Master of Science (M.Sc.) în acelaşi domeniu.El povesteşte că este cu adevărat fascinat de industria de petrol şi gaze, de faptul că explorează hidrocarburi care se găsesc atât de adânc în scoarţa pământului, imposibil de văzut şi de atins, dar care totuşi influenţează economia mondială la o scală fără precedent. „Cred că pasiunea pentru domeniul meu de activitate, alături de înclinaţia spre aspecte practice şi faptul că îmi place să lucrez în echipă au fost factorii care m-au ajutat în carieră.” Şi-a început cariera la o firmă internaţională de servicii şi timp de cinci ani a acumulat experienţă practică în diferite colţuri ale lumii. Ulterior, în 2012, „m-am alăturat OMV Petrom, ca inginer de producţie pentru zona Moldova Sud.
Am considerat că este o mare oportunitate să lucrez într-una din cele mai vechi şi mai extinse zone petroliere din Europa, aflată pe teritoriul unei singure ţări şi operată de aceeaşi companie”. În 2013 a fost promovat pentru prima dată într-o poziţie cu atribuţii manageriale, de manager de departament, iar şase luni mai târziu a devenit şef de departament, coordonând o echipă de 70 de experţi tehnici din şapte departamente.
Această promovare însă este identificată de Philipp Tippel şi ca fiind cel mai dificil moment din cariera sa de până acum. „În momentul în care am devenit şef de departament, am moştenit 18 poziţii neocupate dintr-un total de 70; practic lipsea 25% din forţa de muncă necesară, ceea ce ducea la întârzieri în proiecte şi dificultăţi în atingerea obiectivelor.” A încercat, spune el, să privească această situaţie ca pe o oportunitate de a transforma de la zero echipa, aşa cum îşi dorea. „În strânsă colaborare cu colegii de la resurse umane şi folosind reţeaua de conexiuni din industrie, în şase luni am completat schema de personal cu oamenii potriviţi. Rezultatul a fost o echipă motivată, care a înflorit, şi asta s-a văzut şi în rezultatele excelente pe care le-am raportat un an mai târziu.” Pe parcursul celor trei ani în care a deţinut acea poziţie, „am reuşit să îmbunătăţim semnificativ indicatorii de performanţă ai proiectelor noastre, în ciuda scăderii preţului ţiţeiului începând din 2014”.
Următorul pas important în cariera austriacului a avut loc la începutul lui 2017, când a devenit director al întregii zone de producţie Moldova Sud. Acum, este responsabil pentru derularea operaţiunilor în condiţii de siguranţă şi eficienţă, inclusiv coordonarea tuturor stakeholderilor, optimizarea valorii pe termen lung a zonei de producţie şi dezvoltarea, în cadrul echipei, a culturii privind siguranţa şi atitudinea faţă de risc, maximizarea valorii folosind tehnologii deja existente şi implementând noi tehnologii în contextul operării unor zăcăminte mature, implementarea iniţiativelor de excelenţă operaţională, creşterea ratei de recuperare a rezervelor prin exploatarea oportunităţilor din proximitatea zăcămintelor existente, prin metode îmbunătăţite de recuperare a ţiţeiului şi adoptarea tehnologiei digitale în rutina de zi cu zi.
Drept cea mai importantă reuşită din cariera sa, Philipp Tippel numeşte coagularea unei echipe care lucrează împreună, folosind tehnici moderne. „Cred că realizarea cea mai mare este faptul că am implementat o platformă digitală care-i ajută pe ingineri şi pe manageri să ia mai repede deciziile potrivite.” Enumeră şi rezultatele acestui proiect: „Prin integrarea şi automatizarea proceselor de lucru şi graţie platformelor software, am reuşit să dublăm producţia de pe urma reparaţiilor la sonde. Înainte să vin, se folosea încă hârtia, acum totul este digital şi pot lucra interactiv la o problemă pentru a găsi soluţia. Am fost pionieri în utilizarea unor astfel de algoritmi de optimizare în industrie şi suntem căutaţi de alte companii pentru a le împărtăşi experienţa”.
Cât priveşte planurile pe termen lung, Philipp Tippel spune: „Mă străduiesc să continuui să avansez în ierarhia corporatistă. Dar în inima mea rămân un inginer pasionat, de aceea mi-ar plăcea şi să rămân în domeniul tehnic, urmărind o poziţie de vicepreşedinte sau senior vice-president”. -
Cursa Tarom care trebuia să lege cel mai mare port românesc de capitala Republicii Moldova, anulată înainte de debut
„Societatea Naţională Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu Constanţa vă informează că ruta Constanţa – Chişinău – Constanţa, programată să înceapă la 1 iulie 2018, a fost anulată pentru moment de către operatorul aerian Tarom”, se arată într-un comunicat, remis miercuri, corespondentului MEDIAFAX.
Sursa citată nu face cunoscute motivele pentru care ruta a fost anulată.
În schimb, reprezentanţii aeroportului susţin că se continuă colaborarea cu Tarom şi există speranţa ca să apară noi rute către litoral, de anul viitor.
„Continuăm colaborarea cu reprezentanţii TAROM pentru dezvoltarea rutei Satu Mare – Constanţa – Satu Mare, cu începere din data de 3 iulie a.c. În acelaşi timp avem încredere că începând cu sezonul de vară 2019, operatorul naţional va dezvolta noi rute către litoralul românesc”, se mai precizează în documentul citat.
-
Hotelier din Eforie Nord: Încercăm să aducem cameriste din Republica Moldova. „E greu să imporţi forţă de muncă, statul ar trebui să debirocratizeze importul.“
„Avem 250 de angajaţi, dar am depus, alături de mai mulţi hotelieri de pe litoral, o cerere pentru aducerea de angajaţi din Republica Moldova. Pentru început avem nevoie de 20 de cameriste. Este foarte greu să imporţi forţă de muncă, statul ar trebui să debirocratizeze importul de forţă de muncă, dat fiind că avem foarte mulţi români ce muncesc în străinătate, iar exportul de forţă de muncă se face foarte uşor“, a spus pentru ZF Nicolae Bucovală.
-
ALERTĂ METEO. Cod galben de furtuni. HARTA zonelor vizate
Meteorologii avertizează că vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată în zonele de munte, precum şi în Crişana, Maramureş, Transilvania şi nordul Moldovei.
Vor fi averse care vor avea şi caracter torenţial, frecvente descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului cu aspect de vijelie şi căderi de grindină.
În intervale scurte de timp sau prin cumulare, se vor înregistra cantităţi de apă ce vor depăşi 15-20 l/mp şi punctiform 40-50 l/mp. Astfel de fenomene vor fi şi în restul teritoriului, însă pe arii mai restrânse.
-
Tendinţe demografice. Efectul lipsei de investiţii: În judeţele din Moldova oamenii se mută de la oraşe la sate, iar în Muntenia oamenii pleacă de la sate la sate mai sărace
Aproape 121.000 de români s-au mutat de la oraşe la sate în anul 2016 (cele mai recente date disponibile), în timp ce numai 82.600 de locuitori s-au mutat din mediul rural în cel urban în acelaşi an, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Începând din anul 1997 încoace, fluxul de migraţie internă dominant nu mai este de la sate la oraşe, ci de la oraşe la sate, arată specialiştii.„Judeţele Moldovei, în principal, sunt dominate de migraţia de la oraş la sat, în timp ce judeţele din Muntenia sunt domniate de migraţia de la sat la sat, sunt judeţe sărace. În schimb, linia Timiş – Hunedoara – Alba- Sibiu – Braşov, dar şi Bucureşti şi Constanţa sunt zone care au câte cel puţin un oraş de peste 200.000 de locuitori şi care, în mod firesc, sunt centrate pe atracţie migratorie urban–urban“, a spus prof. univ. dr. Dumitru Sandu de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti. El a fost prezent ieri la un eveniment pe tema evoluţiilor demografice organizat la Institutul Naţional de Statistică, unde a prezentat concluziile unei lucrări care analizează migraţia internă din România în perioada 1920 – 2016.