BusinessMagazin

Tag: mobila

  • Google va produce detectorul de minciuni. Va depista minciunile din timpul convorbirilor telefonice

    Microfonul este un device hands-free foarte subţire, programat să răspundă la diferite intonaţii şi tonuri. Acesta este menit să fie lipit în zona gâtului, direct pe piele, creând iluzia unui tatuaj. Device-ul a fost patentat sub denumirea ‘conectarea unui tatuaj de piele electronic cu un telefon mobil’.

    Invenţia are display şi poate primi energie prin mai multe metode precum energie solară sau nanotehnologie. Microfonul este destinat să fie conectat direct la telefonul mobil şi va oferi utilizatorilor posibilitatea de a purta convorbiri fără a mai avea grija zgomotului de fond.

    Lipirea directă pe piele ar putea avea rezultate neplăcute pentru utilizator deoarece poate detecta când acesta minte. Acest lucru este posibil datorită reacţiei diferite a microfonului la schimbări în rezistenţa eletrică a pielii, ce au loc în momentul în care un individ minte.

    În cazul în care utilizatorul nu doreşte să îşi lipească microfonul direct pe piele, există şi opţiunea de a-l ataşa pe gulerul cămăşii sau pe alte articole de îmbrăcăminte. Opţiunea de a detecta când un om minte nu poate fi schimbată, însă.
     

  • ANUNTUL făcut de LEM’S: deschide al 5-lea magazin din Bucureşti

    Magazinele de mobilă ale Lemet operează sub brandul LEM’S şi sunt amenajate la acelaşi standard în toate judeţele ţării. Noul spaţiu are o suprafaţă de 1000 mp şi este cel mai mare din Bucureşti. Acesta se află situat în cadrul Complexului Comercial Bucur Obor, latura Colentina.

    Cu acest spaţiu comercial deschis în Bucureşti, reţeaua LEM’S ajunge la o suprafaţă totală de retail, la nivelul întregii ţări, de peste 65.000 de mp.

    ”Cu cinci ani în urmă ne-am propus să acoperim cât mai bine România. Azi aproape că am atins acest obiectiv. Nu prea mai avem unde să ne ducem în ţară. În 2012 am deschis 12 unităţi noi, iar în 2013 alte 11. Acum e timpul să ne concentrăm mai mult pe Capitală unde, odată cu magazinul de la Bucur Obor ajungem la 5 unităţi. Bucureştiul este oraşul cu cel mai mare potenţial de dezvoltare, în care studiile ne arată că cererea de mobilier nu este în totalitate acoperită iar cele cinci magazine LEM’S nu sunt suficiente. În următorii doi ani intenţionăm să avem o mai bună acoperire a oraşului”, declară Adrian Rizea, directorul comercial al reţelei, strategia de extindere.

    În perioada 15 noiembrie – 15 decembrie reţeaua derulează o campanie de reduceri de până la 40% pentru sute de produse. Magazinele au în ofertă şi un plan de achiziţie în 10 rate fără dobândă, prin intermediul CEB (card Avantaj), Raiffeisen sau Banca Transilvania sau 20-30 de rate fără dobândă prin UniCredit Consumer Financing.

    Compania Lemet a dezvoltat brandul de magazine LEM’S pentru desfacerea produselor sale. În fabrica Lemet cât şi în reţeaua LEM’S activează peste 1.350 de angajaţi.

    Fabrica Lemet din Câmpina a fost înfiinţată în 1991, în prezent halele de producţie acoperind o suprafaţă de peste 35.000 mp. Capacitatea actuală de prelucrare a Lemet este de aproximativ 1.200.000 de metri pătraţi de PAL pe an, pe poarta fabricii ieşind anual peste 360.000 de module de mobilă.

  • Vedeta sezonului în modă şi design: marmura (GALERIE FOTO)

    Astfel, marmura a fost aleasă de creatorul de modă Alexander Wang ca motiv pentru a-şi face memorabilă prima sa colecţie realizată pentru casa Balenciaga. Opţiunea pentru marmură se datorează energiei pe care o transmite, faptului că este un material natural, dar şi aspectului deosebit creat de vinişoarele ce-l brăzdează şi care l-au inspirat în creaţiile sale, susţine creatorul de modă. Marmura cu vinişoare se regăseşte pe articole de dantelă, tricotaje de mohair colorate manual, precum şi în combinaţii de piele cu paiete.

    Nu numai creaţiile vestimentare din acest sezon amintesc de marmură, ci şi accesoriile, cum ar fi poşetele de ocazie, care par dăltuite din acest material, ori brăţările rigide sau alte bijuterii.

    Aspectul de marmură se poartă şi în industria mobilei. O firmă de design pariziană a creat, spre exemplu, un fotoliu menit să-i facă pe cei ce-l văd să creadă că e lucrat din acest material, deşi el e de fapt doar acoperit cu un material textil având imprimată digital o imagine cu marmură de Carrara.

    Alte firme folosesc marmură adevărată pentru articolele lor de mobilier casnic, cum ar fi Budri, pentru care creatoarea Patricia Urquiola a creat diverse articole ce au încorporat bucăţi de marmură sparte în urma cutremurului de anul trecut din regiunea italiană Emilia-Romagna.

     

  • Piaţa de fashion din Bucureşti, de acum pe smartphone

    Aplicaţia va fi disponibila pentru descarcare gratuita in AppStore si Google Play. Bucharest Shopping nu este un instrument de cumparaturi online, ci unul de comunicare si informare, care poate detecta cele mai apropiate reprezentante ale brandurilor preferate si ofera informatii utile actualizate in timp real despre magazine, ultimele colectii, promotii si oferte speciale. Meniul aplicatiei ofera posibilitatea construirii unei liste cu magazinele preferate de utilizator, ce poate fi editata in orice moment.  In plus, utilizatorul poate accesa instant contul de Facebook, Twitter, Google+ sau Instagram al unui magazin, site-ul acestuia, precum si datele de contact.

    Prin intermediul aplicatiei, utilizatorii vor avea acces constant la informatii complete despre magazine precum Burberry, Gucci, Stefanel, Sport/Couture, Distinto, Estee Lauder, My House si multe altele.

    Aplicatia se adreseaza cu precadere cumparatorilor activi din Bucuresti, dar si celor care vor sa fie permanent informati cu privire la noutatile din piata. In targetul Bucharest Shopping se afla deasemenea si turistii sau expatii, aplicatia fiind dezvoltata exclusiv in limba engleza.

    Magazinele care doresc sa apara in baza de date a aplicatiei pot alege dintre patru tipuri de abonamente anuale puse la dispozitie de catre Bucharest Shopping . In medie, conform listei actuale de preturi, un magazin poate face parte din baza de date Bucharest Shopping pentru o suma lunara de aproximativ 35 de euro.

    Cu o strategie de comunicare menita sa sustina promovarea proiectului, se estimeaza ca pana la sfarsitul lui 2013 aplicatia va detine un numar de aproximativ 20.000 de utilizatori si peste 50.000 de useri in primul an. In plus, pana la finele anului viitor  a fost setat un target de pana la 250 de magazine care practica retail autentic in Bucuresti.

     

     

  • Peste 3,5 milioane de oferte de telefonie şi internet pot fi comparate. Cum funcţionează aplicaţia online

     “Pe www.veritel.ro utilizatorii pot afla în trei paşi simpli care sunt cele mai avantajoase oferte pentru ei: aleg categoria de servicii, introduc estimările proprii de consum şi primesc o listă cu primele 25 de planuri tarifare care corespund criteriilor selectate, ordonate în ordinea crescătoare a preţului. În momentul afişării rezultatelor ei primesc şi alte detalii relevante, precum durata minimă a contractelor, penalităţi în caz de reziliere sau informaţii privind eventuale promoţii”, se arată într-un comunicat al ANCOM.

    Aplicaţia oferă utilizatorilor cu acces la internet informaţii despre ofertele tuturor furnizorilor activi de pe piaţă, în măsura în care aceştia le-au introdus în baza de date.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Facebook „a prins gustul” banilor din publicitate şi a început din nou testările pentru o platformă independentă de reclame pe mobil

    Facebook a confirmat că a început din nou testele pentru o platformă de reclame pe mobil prin intermediul căreia compania ar putea face publicitate prin diverse aplicaţii pentru smartphone-uri, scrie Business Insider.

    Compania renunţase la proiect în decembrie 2012, însă acesta a revenit în atenţia board-ului Facebook pe fondul deciziei competitorului său principal din SUA, Twitter, de a genera venituri din reclame servite în afara reţelei de socializare.

    Facebook obţine venituri de 656 milioane de dolari pe trimestru din reclame, fiind a doua companie după Google din acest punct de vedere. Dacă reţeaua lui Mark Zuckerberg reuşeşte să lanseze o platformă de reclame independentă, şi-ar putea mări considerabil veniturile.

    Lansarea unei platfome de reclame independentă ar permite Facebook să-şi plaseze anunţurile plătite şi pe site-urile sau aplicaţiile altor companii, deschizându-şi orizontul către întreg spectrul format din mediul mobil de publicitate.


     

  • Afacerea de familie care a supravieţuit crizei: “Am avut şi proiecte de un milion de euro”

    FINALUL ACESTUI AN VA FI AGLOMERAT PENTRU LOREDANA PREDA, antreprenoarea de 35 de ani care deţine Galeriile Noblesse împreună cu soţul său, Silviu. Galeriile Noblesse este unul dintre cei mai mari retaileri de mobilă de lux de pe piaţa locală şi se pregăteşte de extindere: până în noiembrie ar trebui să fie gata o investiţie de peste un milion de euro într-un nou showroom, cel mai mare proiect al companiei, unde vor fi aduse piese de mobilier de import din Italia, Spania, Franţa, Anglia sau Portugalia pe o suprafaţă de aproape 1.000 mp. Este investiţia care a ţinut în priză familia Preda încă de anul trecut, după ce au cumpărat o casă monument istoric din zona pieţei Rosetti din centrul Capitalei, pe care acum o renovează.

    „Cererea există (pentru mobilă de lux – n.red.)„, a ţinut să lămurească încă de la începutul discuţiei Loredana Preda. Care adaugă faptul că tocmai acest lucru a stat la baza deciziei de a face noua investiţie. „Diferenţa este că cererea este mult mai calificată, mai exigentă.„

    CEREREA ÎN CREŞTERE SE VEDE ŞI ÎN REZULTATELE  COMPANIEI, care anul acesta aşteaptă o cifră de afaceri mai mare cu 20-30% comparativ cu 2012, când a avut încasări de aproape 3 milioane de euro. Explicaţia pentru creşterea cererii se află în faptul că proprietăţile valoroase şi-au redus preţurile, iar cei care le-au achiziţionat au nevoie acum de mobilă şi decoraţiuni pentru amenajare, este de părere Loredana Preda. Cele mai scumpe piese din noul showroom vor ajunge la preţuri între 20.000 şi 25.000 de euro.

    „Am învăţat în timpul crizei că este important să ştii pe ce drum vrei să mergi, să nu te laşi pradă tentaţiilor şi să fii bine informat„, spune antreprenoarea care a venit în Bucureşti cu puţin timp înainte de începerea problemelor economice. Dacă în 2007 a făcut prima investiţie în Bucureşti, iar 2008 a fost anul „de acomodare„, în 2009 criza a început să lovească în toate businessurile din economie. A venit ca un duş rece după euforia generată de creşteri economice care ajungeau şi la 7% şi în care businessurile mergeau din inerţie.

    Pe piaţa mobilei generaliste scăderile de vânzări au început în 2009 şi nu s-au oprit nici acum. Secundar, a fost lovit şi segmentul mobilei de lux, care s-a cernut în tot acest timp.Vânzările de mobilă de lux sunt estimate la peste 10 milioane de euro şi se fac în principal pe baza importurilor, deoarece producătorii români nu s-au încumetat să atace acest segment de piaţă.  

    În cazul Galeriilor Noblesse, criza a adus un număr mai mare de furnizori: o parte dintre aceştia au fost înlocuiţi pentru că au dat faliment, dar ultimii ani au adus şi o diversificare a portofoliului companiei. Dacă iniţial persoanele fizice erau cele care generau în totalitate cifra de afaceri a companiei, în ultimii ani şi proiectele de birouri, cafenele, restaurante, hoteluri sau spaţii de magazine au adus din ce în ce mai multe încasări. Acestea din urmă contribuie cu 30% la încasările Galeriilor Noblesse, iar planurile Loredanei Preda sunt să crească acest nivel.

    Unele proiecte la care compania a lucrat se apropie de un milion de euro. Deocamdată planurile de extindere pentru Galeriile Noblesse se opresc la showroomul din piaţa Rosetti. „Consider că Bucureşti este centrul comercial al ţării. Ca provocare pentru noi nu ar fi deschiderea unui showroom în alt oraş, ci ieşirea cu proiecte în afară. Acesta este un obiectiv pe care mi-l doresc.„

  • Studiu de caz: Povestea prahovenilor care nu vor să exporte mobila produsă în România

    CONTEXTUL: Afacerile producătorilor de mobilă sunt în creştere, iar motorul acesteia sunt exporturile: circa 80% din producţia totală de mobilă părăseşte graniţele ţării, România situându-se pe locul 13 în lume în topul exportatorilor mondiali. Lucrurile diferă în ce priveşte consumul pe piaţa locală de mobilă, aflată în scădere de la începutul crizei.

    DECIZIA: În urmă cu cinci ani, conducerea Lemet Câmpina a hotărât dezvoltarea reţelei de magazine Lem’s, ca urmare a identificării unei categorii de consumatori dispuşi să investească în produse de mobilier autohtone. Decizia a fost luată împotriva tendinţei generale, prin dezvoltarea reţelei de magazine Lem’s în ţară şi prin dezvoltarea de produse după gusturile românilor.

    EFECTELE: Producătorul de mobilă a înregistrat o creştere a afacerilor de 21% în prima parte a anului curent, până
    la 8,3 milioane de euro. Reprezentanţii companiei previzionează o creştere de 20% pentru tot anul, la fel ca în 2012.

    EXPORTUL A REPREZENTAT ÎN ULTIMII ANI PENTRU MULTE INDUSTRII ŞI COMPANII «GURA DE OXIGEN» DE CARE AVEAU NEVOIE PENTRU O EVOLUŢIE POZITIVĂ A CIFRELOR„, explică Alexandru Rizea, proprietarul fabricii de mobilă Lemet Câmpina, tendinţa producătorilor autohtoni de a se orienta spre export. Rizea a identificat o cerere pentru mobilier autohton şi pe piaţa locală, argumentată de creşterea vânzărilor prin reţeaua proprie de magazine, Lem’s. În 2012, aceasta a fost de 20%, până la 200 de milioane de lei, iar în primele trei luni ale anului curent a fost tot de circa 20%, până la 36,5 milioane de lei. De aceea, Rizea preferă să „lăsăm exportul pentru anii viitori, doar dacă va fi cazul„. Evoluţia de la începutul anului se datorează celor patru milioane de module de mobilier vândute pe piaţa locală doar prin magazinele din reţeaua Lem’s.

    Cea mai recentă investiţie făcută de producător a fost pentru deschiderea magazinului din Oradea, cel mai mare din reţeaua de retail ce ocupă 65.000 de metri pătraţi în toată ţara. Magazinul din Oradea s-a adăugat celorlalte zece deschise în cursul anului 2013, în urma unei investiţii de peste 10 milioane de lei. Decizia pentru extinderea reţelei a fost luată în urmă cu cinci ani, inaugurările de magazine făcând parte dintr-un proces de extindere şi de creştere a suprafeţelor de expunere generat de dezvoltarea produselor din portofoliu. În 2012 au fost deschise 12 magazine noi, iar ţinta fixată pentru 2013 este de 15, număr care ar adăuga încă circa 6 milioane de lei la capitolul investiţii.

    Evoluţia pozitivă a companiei este motivată şi de dezvoltarea de noi produse, concepute în urma unor studii făcute pentru ca mobila creată să fie potrivită „casei românilor„.  Iar românul este din ce în ce mai atent la cheltuielile pe care le face în materie de mobiler, observă Rizea. Omul de afaceri este optimist şi crede că 2013 va aduce o creştere a pieţei interne: „Consumatorul este tot mai pretenţios, dar bugete pentru achiziţie există„. În ce priveşte afacerile Lem’s, a observat o creştere a vânzărilor datorată categoriilor de produse premium şi de lux, un exemplu fiind un modul de bucătărie din segmentul premium, devenit lider de vânzări în reţea, cu 3.500 de unităţi vândute la un preţ mediu de 5.000 de lei.

    MOBILIERUL ESTE REALIZAT ÎN FABRICA DE LA CÂMPINA, fondată de Alexandru Rizea în 1991. Dacă la început businessul lui era constituit dintr-un un mic atelier, în care lucra primele piese de mână, ulterior şi-a construit propriile utilaje. În prezent, tehnologiile existente în fabrica ce se întinde pe 30.000 de metri pătraţi sunt cele mai noi existente la nivel mondial. Capacitatea de prelucrare a Lemet este de aproximativ 1.200.000 de metri pătraţi de PAL pe an, iar pe poarta fabricii ies anual peste 360.000 de module de mobilă. Lemet se numără în rândul primilor 20 de producători autohtoni, pe o piaţă estimată la circa un miliard de euro.

    Aceasta este dominată de trei firme maramureşene: afacerea românească Aramis Invest, estimată la peste 100 de milioane de euro şi despre care se spune că ar fi una dintre fabricile furnizoare ale retailerului suedez Ikea, compania italiană Italsofa, cu centrele de vânzări răspândite în toată Europa şi cu afaceri de 71,4 milioane de euro, precum şi compania producătoare de articole tapiţate Taparo, cu o cifră de afaceri de 60,7 milioane de euro. Majoritatea jucătorilor se axează pe exporturi, 80% dintre produsele fabricate în România ajungând în Marea Britanie, Belgia, SUA, Ungaria, Polonia, Cehia, Rusia sau Slovacia.

    România se numără astfel printre principalii producători din lume, clasându-se pe locul 28 în topul statelor cu cea mai mare producţie de mobilă, potrivit unui studiu al World Furniture Outlook, care analizează cele mai mari 70 de pieţe. În ce priveşte consumul, suntem poziţionaţi pe locul 49. Printre principalele dificultăţi identificate de Rizea pe piaţă se numără cumpărarea substanţială de mobilier de import: „Statisticile arată că în România sunt aproximativ 2.000 producători de mobilier, însă doar o mică parte din ei reuşesc să înţeleagă comportamentul de consum al românilor şi să îşi adapteze produsele şi serviciile în funcţie de acestea„.

    La acestea se adaugă situaţia economică, care îngreunează procesul de achiziţie: rata crescută a şomajului, TVA-ul de 24%, care au de asemenea un rol în decizia românului de a face investiţii noi în piese de mobilier, dar şi în alte lucrări de renovare. Totuşi, Alexandru Rizea este încrezător, iar „strategia de expansiune a reţelei Lem’s în România este principalul obiectiv pentru următorii ani„.

  • Producătorul de mobilă Elvila face concedieri din cauza situaţiei financiare

     Astfel, dintr-un total de 985 de salariaţi, vor fi disponibilizaţi 39 de salariaţi din secţia de producţie, în special de la fabrica Relaxa Mizil din judeţul Prahova, 20 de angajaţi de la divizia de vânzări şi şapte de la departamentul financiar.

    Scăderea vânzărilor în magazinele proprii, pe fondul prelungirii şi accentuării crizei economice, reducerea comenzilor pentru export, dar şi creşterea preţurilor la materii prime, materiale, energie şi combustibil au condus la decizia concedierii colective, se arată într-o notificare a Elvila SA către inspectoratele teritoriale de muncă şi agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă din judeţele unde compania are puncte de lucru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • IKEA recheamă pentru reparaţii două tipuri de paturi de copii

     Afectate de această măsură sunt anumite loturi ale paturilor de copii Kritter sau Sniglar, compania solicitând clienţilor să verifice data producţiei înscrisă pe eticheta de pe tăblia de la capul patului sau pe cea de dedesubtul cadrului.

    “Produsele au fost retrase imediat de la vânzare din toate magazinele din lume, iar testele efectuate de designerii IKEA au arătat că a existat un defect de fabricaţie al barei de metal, pentru loturile fabricate între: 1114 şi 1322 (13 – anul, 22 – săptămâna) pentru patul Kritter, 1114 şi 1318 pentru patul Sniglar”, se arată într-un comunicat al companiei.

    Clienţii care au cumpărat paturile din loturile menţionate trebuie să verifice dacă bara metalică este intactă şi să contacteze departamentul de relaţii clienţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro