Anul 2023 a adus finalul celui de-al patrulea sezon al emisiunii ZF Investiţi în România! – un proiect realizat de Ziarul Financiar şi CEC Bank.
ZF a lansat acest proiect alături de CEC Bank în anul 2020, într-un moment în care să încurajezi investiţiile era un pariu cel puţin curajos. Să ne amintim care erau priorităţile în primele luni de pandemie. Totuşi, surprinzător sau nu, antreprenorii şi companiile aveau energie şi derulau investiţii, iar noi am fost acolo să punem întrebări şi să scriem despre ele.
În anii următori, ZF Investiţi în România s-a dezvoltat şi s-a extins, ajungând să scoată la iveală investiţii importante atât din partea antreprenorilor români, cât şi din partea companiilor cu capital străin.
Subiectele s-au diversificat, incluzând interviuri cu primari şi oameni din administraţiile locale, discuţii despre finanţări, agricultură, industrie alimentară, piaţa imobiliară sau interviuri despre poveştile şi strategiile de investiţii şi dezvoltare ale companiilor antreprenoriale.
Am dat startul conferinţelor prin ţară şi am mers alături de bancherii din top managementul CEC Bank, inclusiv Bogdan Neacşu, CEO-ul băncii, prin diferite oraşe, de la Iaşi, Cluj, Arad, Timişoara, Sibiu şi până la Constanţa, Craiova, Ploieşti sau Brăila.
Aici, am încercat să luăm pulsul economiei locale şi să discutăm cu cei care fac investiţii, care produc, care construiesc, cu cei care formează economia locală, despre investiţii, despre reindustrializarea României, despre dezvoltare economică şi finanţări, dar şi despre provocările cu care se confruntă ei.
Finalul anului 2023 marchează astfel încă un an de stat cu lupa pe investiţiile care mişcă economia locală. Încă un sezon cu Roxana Cârcior în producţie, cu Mihai Ungureanu în regie, cu mine şi Bogdan Alecu în rolurile de moderatori şi cu sute de invitaţi care ne-au povestit despre investiţiile lor.
Mecanismele investiţiilor
Când urmăreşti îndeaproape investiţiile, an după an, poţi vedea ce înseamnă angajamentul antreprenorilor pentru dezvoltare. Perioada 2020-2023 a venit cu multe „lebede negre” şi cu multe variabile, de la inflaţie, la dobânzi mai mari, iar volatilitatea costurilor şi a materialelor de construcţii din această perioadă i-au pus pe cei care derulau investiţii la mare încercare.
O investiţie pe care am urmărit-o în cadrul emisiunii a fost cea a producătorului de lactate Artesana din Tecuci, judeţul Galaţi. Compania dezvoltată de Daniel şi Alina Donici şi-a făcut loc pe piaţa de lactate printr-un produs minim procesat, într-un ambalaj de sticlă, ceea ce i-a adus popularitate, deci şi o cerere care depăşea capacităţile primei sale fabrici.
Înarmaţi cu dorinţa de a face o a doua fabrică, mai performantă, mai automatizată, cu echipamente de ultimă generaţie, antreprenorii au făcut o serie de mutări, au atras un investitor, au atras un ajutor de stat de 2,3 mil. euro şi au luat un credit de 5 mil. euro de la CEC Bank (credit de investiţii plus prefinanţarea ajutorului de stat).
Provocările care au apărut la nivel de costuri şi de întârzieri au fost mari, iar fabrica Artesana a fost pusă în funcţiune într-un final în 2023. Acum, Daniel şi Alina Donici sunt pregătiţi pentru următoarea etapă de creştere.
De cele mai multe ori, poveştile antreprenoriale considerate de succes sunt întortocheate şi cuprind multe provocări, dar şi multă rezilienţă. Mai ales acolo unde s-a plecat de la zero.
„În 2019 ne gândeam să bugetăm 2 milioane de euro pentru fabrică, între timp a trecut de 6 milioane de euro fără TVA, cu toate echipamentele, construcţia şi ce a mai apărut pe lângă, alte echipamente care să ne ajute“, spunea Daniel Donici, cofondator Artesana, într-o emisiune din primăvara lui 2023.
Producătorul de lactate din Tecuci este doar un exemplu printre antreprenorii care merg înainte şi fac investiţii. Conferinţele prin ţară ne-au arătat imagini diferite în ceea ce priveşte optimismul, realismul sau pesimismul mediului de business local, însă peste tot am aflat veşti sau poveşti despre noi investiţii.
Câteva concluzii
Unele poveşti, anunţuri sau perspective rămân cu noi, cum ar fi povestea companiei BlueSpace Technology, o companie românească concentrată pe inovaţie şi R&D pentru industria de apărare sau povestea studenţilor români care au construit un vehicul solar pentru a traversa Australia cu el.
De asemnea, merită amintită setea de extindere a retailerului Lensa, care a deschis aproape 70 de magazine în doi ani sau cea a operatorului de săli de fitness Stay Fit Gym care deschide 10 săli pe an şi vrea să ajungă la peste 50 în 2025. Se remarcă şi compania Moldoglass, care a implementat până acum peste zece proiecte cu fonduri europene.
În agricultură, grupurile antreprenoriale româneşti vin cu planuri puternice, de la Grup Şerban Holding, care a anunţat în emisiune un buget de 20 mil. euro doar pentru 2023, la grupul Agricultorul-Panimon care derulează un plan multianual de peste 100 mil. lei sau grupul Transylvania care investeşte milioane de euro în diversificare.
La fel cum ţinem minte declaraţiile antreprenorului Cristian Covaciu, cofondator al IPEC Alba Iulia, companie care produce 1% din farfuriile de porţelan din întreaga lume într-o fabrică echipată cu sute de roboţi industriali. Pe tema reindustrializării României, unde mulţi antreprenori sunt pesimişti, Covaciu crede că deja se întâmplă lucruri importante.
El pariază pe fabricile româneşti pentru că sunt construite mai recent, la un standard de tehnologie mai ridicat. El pariază pe forţa pe care România o poate avea în producţie şi pregăteşte o investiţie de peste 10 mil. euro pentru o fabrică de ceşti de porţelan.
La final de 2023 ne-am uitat la cele mai citite articole scrise pe baza emisiunilor în acest an, iar unul dintre aspectele interesante este că în top 40 regăsim multe articole de la interviurile cu primari şi aleşi locali, ceea ce înseamnă că cetăţenii sunt tot mai atenţi la lucrurile care se întâmplă sau nu în comunităţile din care fac parte.
Cel mai citit articol este scris în urma unui interviu cu Elena Lasconi, primarul din Câmpulung Muscel, care spunea că a accesat fonduri europene cât bugetul oraşului pe 43 de ani. Pe locul doi se regăseşte un articol despre antreprenoarea Vera Maxim din Brăila, fondatoarea cofetăriei Poem Caffe, care investeşte circa 6 mil. lei într-o casă istorică din Brăila, unde vrea să facă producţie, retail, HoReCa şi, poate, o şcoală de cofetărie.
Sigur, 6 milioane de lei înseamnă o investiţie mică aşezată lângă scara marilor investiţii industriale, dar este o investiţie relevantă pentru un oraş asociat mai rar cu astfel de anunţuri. Este o investiţie importantă pentru că arată cum antreprenorii merg înainte, strâng, dezvoltă şi atrag resurse şi au capacitatea de a genera valoare adăugată.
Pe locul trei în topul celor mai citite se află un articol rezultat în urma unui interviu cu autorităţile locale din Galaţi pe tema investiţiei de 1,4 miliarde de euro anunţată de belgienii de la compania ABEE pentru o fabrică de baterii litiu-ion.
Povestea a fost complicată de la început, cu multe semne de întrebare, întrucât presupune un ajutor de stat semnificativ, dar şi ideea că ABEE nu a mai realizat până acum o investiţie de asemenea anvergură. Va mai fi făcută investiţia? Nu ştim. Trebuie să urmărim subiectul şi în 2024.
La final de 2023 putem spune asta: să continuaţi să INVESTIŢI ÎN ROMÂNIA! Avem nevoie şi de cofetăria din Brăila şi de fabrica de lactate din Tecuci, dar şi de fabrica de baterii belgiene de 1,4 miliarde de euro din Galaţi.
