BusinessMagazin

Tag: medici

  • După ce a condus una dintre cele mai mari case de pariuri din România, acum îşi cumpără propria reţea de clinici medicale

    Şi-a început cariera dezvoltând primele supermarketuri din Vestul ţării alături de antreprenorul Florentin Banu, a pariat timp de cinci ani pe domeniul pariurilor sportive, iar acum vrea să dezvolte un lanţ de clinici care să încurajeze prevenţia cancerului în România. De altfel, acesta va fi ultimul rol de CEO din viaţa lui Vlad Ardeleanu, fiindcă – încă un deceniu în care să construiască business, spune el, este suficient.

    Primul interviu Business MAGAZIN cu Vlad Ardeleanu se întâmpla undeva în 2017, în Varşovia, într-un eveniment la care participa şi fotbalistul Jerzy Dudek, fostă vedetă a campionatului englez (portar al echipei Liverpool) şi fost goalkeeper al echipei naţionale a Poloniei. Sportivul devenise imaginea brandului Superbet pe piaţa respectivă, de unde grupul românesc începuse expansiunea în Europa Centrală şi de Est. În decembrie, l-am găsit pe Ardeleanu într-o ipostază total diferită: relaţionând cu personalul medical dintr-o clinică aflată pe Calea Giuleşti din Capitală şi explicând particularităţile celor mai noi echipamente RMN-CT din cadrul acesteia.

    „Am cumpărat cele două clinici  Imamed din Bucureşti pentru a porni de la ceva, şi am creat un brand total nou. Urmează să punem cele două branduri unul lângă celălalt în unitatea din Bucureşti de unde am plecat”, descrie Vlad Ardeleanu „piatra de temelie” din noua etapă a vieţii sale.

    După ce a părăsit grupul Superbet, undeva la începutul anului trecut, el a cumpărat lanţul de clinici de imagistică şi radiologie Imamed – fondate de un tânăr medic-antreprenor care a ieşit din business după Medtech tranzacţie.

    Cele două clinici din Bucureşti reprezintă punctul de plecare pentru dezvoltarea unui ecosistem de soluţii de la A la Z domeniul med-tech, pe care le-a gândit împreună cu medicul Gheorghe Iana, un reputat radiolog român, devenit între timp şi acţionar al clinicilor. Şi-au propus ca prin intermediul acestui ecosistem  – format dintr-o infrastructură de clinici şi prin tehnologie de ultimă generaţie – să ofere pacienţilor lor şansa de a identifica toate tipurile de cancer în stadiul I, dar şi evoluţia diferitelor tratamente disponibile în cazul pacienţilor.

    A aderat la acest obiectiv fondul de private equity Morphosis Capital, care a anunţat preluarea pachetului majoritar la Medima Health în septembrie anul trecut. Medima Health a devenit astfel prima investiţie din sectorul medical în portofoliul Morphosis Capital şi prima companie în care fondul deţine o participaţie majoritară.

    În prezent, reţeaua include două clinici de excelenţă în imagistică medicală şi radiologie în Bucureşti, în care au investit recent 3 milioane de euro pentru dotarea cu echipamente medicale RMN/CT de ultimă generaţie şi software specializat, iar pentru prima jumătate a lui 2021, compania ţinteşte expansiunea în Alba Iulia, Călăraşi, Sibiu şi Târgu-Mureş, unde vor construi clinici noi.

    Cum a ajuns însă Vlad Ardeleanu de la pariuri sportive, la nişa imagisticii şi radiologiei? Fostul director general al Superbet descrie fiecare pas care l-a adus în acest punct.

    După tranzacţia cu Blackstone (fond american de investiţii, printre cele mai mari din lume, care administrează active de peste 500 de miliarde de dolari, care a intrat în acţionariatul grupului Superbet, cel mai mare jucător de pe piaţa de pariuri sportive şi gaming din România în 2019, prin preluarea unui pachet minoritar de acţiuni, în urma unei investiţii de 175 de milioane de euro, potrivit ZF, n.red.), a devenit destul de clar pentru Superbet că obiectivele sunt de dezvoltare internaţională, spune Vlad Ardeleanu.

    „Practic, eu nu mai eram poziţia ideală pentru a face o expansiune internaţională – m-am ocupat de România, iar pentru ce îşi doreşte Blackstone, au creat o suprastructură de grup şi au adus oameni care au lucrat în Londra, Tel Aviv etc. – s-au axat pe o echipă internaţională tocmai pentru a grăbi expansiunea internaţională. Atunci, familia fondatoare, directorul operaţional din România împreună cu mine am decis să ne retragem. Augusta Dragić a preluat preşedinţia fundaţiei, Saša Dragić a devenit chairman, iar eu şi directorul operaţional am plecat. În prezent Superbet este mai bine cadrată pentru această etapă de dezvoltare internaţională pe care o au ei de făcut. Superbet se axează acum pe depunerea de dosare de licenţiere în Statele Unite, iar echipa internaţională vorbeşte pe limba lor. În România lucrurile sunt stabile, oarecum mandatul meu s-a terminat în mod natural.”

    Chiar dacă iniţial voia să îşi ia o perioadă de vacanţă între cele două mandate, în scurt timp lui Vlad Ardeleanu  i-a venit ideea dezvoltării noului business.

    „Mi-am dat seama că în viitor, scanarea corpului nostru va fi un retail, va fi ceva de proximitate, clinica ta de familie, împinsă în inima cartierului şi te vei duce să îţi faci analizele în astfel de locuri ca o rutină. Problema noastră este că noi tratăm boala, noi nu prevenim nimic.”

    „Eram în drum spre ieşirea din Bucureşti, iar în zona parcului Tineretului, am văzut pe un colţ de stradă scris «RMN Tineretului». Mi-am amintit  de un moment din trecut în care eram într-o vizită de supermarketuri şi am văzut stânga-dreapta pe faţada supermarketurilor reclamele la pariuri sportive. Am început să mă întreb atunci «Ce se întâmplă cu pariurile sportive în România???»”. Atunci realizase pentru prima dată că pariurile reprezintă un trend imens şi s-a gândit „if you can’t beat it, join it”.

    De asemenea, la fel ca în trecut, când începuse să dezvolte supermarketurile Artima în zona de Vest a ţării alături de antreprenorul Florentin Banu, şi-a dorit şi acum să construiască pe o idee de business care să aducă ceva oamenilor, la fel cum s-a întâmplat atunci când a început să dezvolte acele prime supermarketuri.

    „Mi-aduc aminte când am deschis primul supermarket din Reşiţa şi ne gândeam cât de mult bine facem oamenilor – în 2001, dacă voiai să cumperi comerţ modern în Reşiţa, te duceai la staţia de benzină. Doar de acolo puteai să cumperi o pungă de bomboane pentru copii.”

    Iar când i-a adus pe cei de la o bancă să îi finanţeze, ei au exclamat: „Cum să facem noi alimentare la Reşiţa?”. „Era destul de prestigios businessul Artima – făceam ceva pentru dezvoltarea economică a României, eram primii români care făceau acest lucru – eu şi Florentin Banu.”

    Acum însă, elementul declanşator al „rotiţelor” care s-au învârtit până la noul business a fost acea clinică de imagistică de la colţul străzii:
    „Mi-am dat seama că în viitor, scanarea corpului nostru va fi un retail, va fi ceva de proximitate, clinica ta de familie, împinsă în inima cartierului şi te vei duce să îţi faci analizele în astfel de locuri ca o rutină. Problema noastră este că noi tratăm boala, noi nu prevenim nimic”.

    El aminteşte că din 8.000 de euro, valoarea PIB/capita în România, noi punem 500 de euro deoparte pentru sănătate. „Ţara noastră este ultima la investiţiile şi cheltuielile per capita în sănătate din Europa, pe ultimul loc la maşinile de RMN, pe ultimul loc la CT, pe ultimul loc la PET-CT, singurul lucru la care nu este pe ultimul loc în acest domeniu este la numărul paturilor de spital. Acesta se află undeva la media europeană – numărul paturilor de îngrijire de zi, este un loc destul de bun pentru România, dar cu excepţia acestui indicator, stăm prost.”

    Vlad Ardeleanu crede că lucrurile se vor schimba – poate nu în viitorul apropiat, nu în următorii cinci ani, dar mai târziu, lucrurile vor fi diferite: „Sper ca în a doua decadă de acum încolo lucrurile să fie schimbate înspre zona de prevenţie. Aceasta este mai degrabă ideea prin care noi vrem să facem mult bine. Sunt mulţi care tratează, dar economiile pentru societate, pentru sistemul medical şi calitatea vieţii pe care poţi să o construieşti se fac prin prevenţie. Lupta împotriva cancerului începe înainte să fii bolnav, nu începe niciodată în momentul în care eşti bolnav. Oamenii care descoperă în general că au o tumoră fac această descoperire sub forma unui şoc – toţi sunt supraşocaţi de asta”.

    Punând cap la cap toate aceste lucruri, a ajuns la concluzia că oamenii vor fi din ce în ce mai atenţi la sănătatea lor şi nu vor mai aştepta să treacă prin aceste şocuri – să te duci la spital şi oricând  să poţi constata  că ai o tumoră în corp şi că viaţa ţi s-a dat în mod radical peste cap – vor exista soluţii pentru a preveni un astfel de şoc. Prin Medima Health şi-a propus să facă paşi în această direcţie.

    „Nu va mai fi un alt proiect după Medima Health în care eu să fiu CEO-ul – aceasta este o predicţie – probabil voi face altceva din viaţa mea după asta.”

    „Eram la o întâlnire de seară şi am aflat că dacă vreau să construiesc ceva în acest sens există o singură persoană cu care trebuie să vorbesc – Gheorghe Iana, figura centrală a radiologiei din România.”

    A reuşit să se întâlnească cu el, iar medicul i-a spus că s-a săturat să facă clinici de RMN-CT (construise astfel de clinici deja), dar i-a propus un proiect mai complex, inovator, care are posibilitatea de a scala şi de a rămâne un reper în sistemul medical din România.

    A venit astfel ideea de a se orienta pe conceptul PET-CT. „Prevenţia este ceva care se va dezvolta în ani, pâna una alta, hai să facem ceva pe zona de oncologie – noi şi pe oamenii care sunt deja bolnavi nu reuşim să îi diagnosticăm cum trebuie şi suntem pe ultimul loc în Europa fiindcă nu avem acest pas esenţial în diagnosticul oncologic care se numeşte PET-CT”, i-a spus medicul.

    Ce este această tehnologie? Vlad Ardeleanu explică, pentru cei mai puţin familiarizaţi cu domeniul, cum, teoretic orice pacient oncologic care face chimio sau radioterapie trebuie să facă PET-CT. „Doar această tehnologie oferă precizia necesară în citirea a cât de mult se modifică leziunea şi dacă există şi altundeva în organism. Atunci, această analiză practic explică dacă un tratament de chimioterapie este performant sau nu – dacă trebuie schimbat tratamentul sau nu”, explică CEO-ul Medima Health.

    Pe de altă parte, lucrurile nu sunt atât de clare când vine vorba despre PET-CT în România: „Trebuie să ai certitudinea că substanţa aceea care ţi se injectează în corp este de calitate, nici sistemul medical nu a încurajat dezvoltarea acestei analize – nu a existat niciun interes foarte mare din partea furnizorilor în zona asta şi astfel am identificat nişa aceasta, iar profesorul Iana a sugerat să facem ceva în această direcţie: facem un lanţ de clinici de RMN-CT pe zona asta şi peste punem acest strat de PET-CT”.

    De aici au pornit la drum împreună, iar în momentul în care au înţeles direcţia acestuia, au înţeles şi că au nevoie de un fond de investiţii pentru că echipamentele care includ tehnologii atât de performante presupun costuri de milioane de euro, iar randamentele se calculează pe 5-10, chiar 15 ani. „Am găsit deschidere la mulţi, dar am rezonat cel mai bine cu echipa de la Morphosis Capital, ei şi-au asumat concentrarea aceasta pe sănătate şi am făcut deal-ul într-un timp destul de scurt, în contextul în care 2020 a fost şi un an pandemic – am început în aprilie şi am terminat în august; am cumpărat aceste două clinici de la Imamed şi am demarat  şantierele în Călăraşi, Alba, Sibiu.”

    Suma atrasă de la Morphosis Capital este confidenţială, însă fondul face de obicei investiţii cuprinse între 5 şi 10 milioane de euro, iar valoarea direcţionată înspre Medima este cuprinsă şi aceasta în acest interval. „Am venit şi noi cu contribuţia noastră, la care se adaugă finanţările bancare. Ideea este destul de generoasă din perspectiva oportunităţii de piaţă pentru toţi stakeholderii noştri, încercăm să facem şi un leasing financiar cu o mare companie de leasing din afara ţării, care să susţină partea de echipamente, aşadar din punct de vedere financiar există susţinere bună a proiectului.”

    Achiziţia celor două clinici Imamed din Bucureşti reprezintă infrastructura pe care au construit partea de head office, însă restul clinicilor vor fi construite de la zero.

     „Restul clinicilor vor fi construite în regim Greenfield fiindcă noi lucrăm doar cu echipamente noi; pe zona de clinici existente suntem deschişi la partea de M&A, dar acestea reprezintă o oportunitate, nu o strategie de business, în speţă fiindcă vrem întotdeauna să mergem  pe echipamente noi şi să ni le alegem noi.”

    Nu doar echipamentele sunt esenţiale însă în acest domeniu, ci şi software-ul cu ajutorul cărora funcţionează acestea. Echipamentele de PET-CT şi RMN sunt atât de bune pe cât sofware-ul care rulează pe ele este de bun, explică Vlad Ardeleanu. „Acest software face zoom, ţinteşte imaginile, le recompune, le aşază, există diverse soluţii, iar investiţiile în software sunt la fel de importante ca şi investiţiile în hardware”.

    Unul dintre motivele pentru care românii nu sunt suficient de mult orientaţi pe prevenţie atunci când vine vorba despre sănătate ţine şi de costurile analizelor de acest tip. Or, Vlad Ardeleanu spune că prin Medima Health ţinteşte şi democratizarea serviciilor medicale de acest tip, la fel cum s-a întâmplat în trecut cu supermarketurile, dar şi mai târziu, pe piaţa pariurilor sportive. „Am democratizat accesul populaţiei la un serviciu modern de vânzare a mâncării. La Superbet a fost tot un business de discount – succesul la Superbet a fost adus de faptul că a avut cele mai bune cote, cel mai bun produs, the best value for money you can get – acelaşi lucru mi-l doresc şi la Medima. Scopul meu este de a democratiza accesul la tratament de valoare pentru pacienţii din România, de a lărgi spectrul pentru ca mai mulţi oameni să îşi permită să îşi ducă tratamentele mai departe, dar mergând şi mai departe de asta, să deschidem uşa larg în zona de prevenţie oncologică – să creăm o piaţă din asta. Nu avem în acest moment o piaţă pentru că nu există soluţia medicală pusă bine la punct şi într-adevăr vorbim despre o soluţie scumpă.”

    Spre exemplu, cea mai avansată soluţie de prevenţie, potrivit studiilor pe care ei le-au făcut, există în America şi costă aproximativ 1.000 de dolari pe an – necesarul pentru o scanare a corpului care să cuprindă 15-20 de organe.

    „Am democratizat accesul populaţiei la un serviciu modern de vânzare a mâncării. La Superbet a fost tot un business de discount – succesul la Superbet a fost adus de faptul că a avut cele mai bune cote, cel mai bun produs, the best value for money you can get – acelaşi lucru mi-l doresc şi la Medima. Scopul meu este de a democratiza accesul la tratament de valoare pentru pacienţii din România.”

    „Noi vom încerca să aducem soluţia aceasta în România undeva la 500 de euro, pe bază de abonament. Acesta va fi obiectivul pentru care noi luptăm, care să spunem că este un alt capitol de dezvoltare. Apoi avem capitolul de PET-CT – axat pe diagnostic, dar nu şi pe prevenţie. Prevenţia se face în RMN-uri de trei Tesla, care sunt nişte RMN-uri mult mai rapide şi duble ca putere faţă de RMN-ul pe care îl avem aici (în cadrul clinicilor din Bucureşti n.red) şi care reuşeşte să scaneze într-o perioadă destul de rapidă – în jur de o oră – între 15 şi 20 de organe.”

    Soluţia de prevenţie cea mai performantă nu există în prezent nu doar în România, ci nici la nivelul Europei. „Această soluţie există în prezent doar în America, a fost aprobată recent de către FDA şi implică funcţionarea unor algoritmi de reţele neuronale care sunt de fapt un asistent fără de care medicul radiolog nu reuşeşte să acopere o scanare completă a unui corp. Medicul nu poata analiza sute de imagini, este nevoie de un algoritm de inteligenţă artificială care să reducă câmpul tău vizual şi să le indice dintre sutele de imagini, pe cele câteva la care medicul să se uite. Este ca ca un fel de asistent inteligent care vine şi ajută medicul radiolog să înlăture cele 80% din imagini care sunt normale, de cele 20% unde este nevoie de atenţia lui.”

    Vlad Ardeleanu mai spune că a realizat că radiologia şi mai ales radiologia de înaltă performanţă este ramura medicinei care se poziţionează la intersecţia între medicină şi tehnologie, fiind cea mai apropiată ramură medicală de tehnologie. „Practic, noi culegem date din corpul pacientului, iar cele mai multe date din corpul pacientului sunt legate de imagistică – imaginile sunt de fapt date, iar algoritmii de inteligenţă artificială au nevoie de multe date. Practic, furnizăm datele pe care stau algoritmii de inteligenţă artificială.”

    Astfel, tehnologia reprezintă un alt pilon de dezvoltare pentru Medima Health. „Vrem să creăm o infrastructură software peste care să putem să aducem toţi aceşti algoritmi care sunt dezvoltaţi acum în diverse părţi ale lumii şi să îi concentrăm pe infrastructura pe care noi o vom dezvolta în ţară, de maşini foarte performante care vor face scanări în diverse locuri şi se vor interpreta într-o bază centrală de date dotată cu cele mai noi modele de algoritmi de inteligenţă artificială. Scopul din final este de a avea toţi algoritmii necesari pentru a putea face un full body scan de adevărată putere astfel încât să aibă sens ca cineva să vină la tine, să plătească un abonament de 500 de euro pe an, să aibă 20 de organe scanate în fiecare an şi apoi să existe un raport referitor la modul în care evoluează organismul de la an la an pentru a identifica dacă tumorile care există în corp sunt maligne sau benigne. Misiunea Medima Health este de a identifica orice cancer în pacienţii noştri în stadiul I – în care ai o tumoră, care este sub un centimetru – în acel moment 90% din acele cancere sunt tratabile, fără să ţi se modifice calitatea vieţii.”

    Directorul general al Medima Health consideră astfel că datorită tehnologiei care există astăzi în lume şi cu înţelegerea pe care el o are în prezent, ştie că poate să ofere în curând un răspuns mai amplu la întrebarea – „Ce pot să fac ca să mă asigur că nu am cancer?”, pe care o adresează şi el de altfel medicului său de familie. „La  Medima Health, probabil că îmi va mai lua un an – un an şi jumătate ca să am acest serviciu pus la punct, într-o reţea bine consolidată la nivelul ţării. Asta înseamnă că pe lângă partea noastră de diagnostic care este esenţială pentru oamenii care se confruntă deja cu această boală şi care reprezintă practic fundamentul actual al sistemului nostru de sănătate, voi reuşi să deschid un capitol nou şi anume – capitolul de prevenţie oncologică bazat pe maşini noi, pe inteligenţă artificială aprobată de Agenţia Naţională a Medicamentului. Ceea ce îmi dă mie mari speranţe este că pe lângă tehnologia actuală, nici nu putem noi să ne gândim la dezvoltările care vor apărea peste cinci ani. Ritmul de îmbunătăţire a acestor algoritmi, al reţelelor neuronale vor învăţa singure, este exponenţial. Vom apăsa pe un buton, vom face update acestor reţele neuronale, iar impactul va fi imediat – în următorii 3-7 ani vom vorbi despre lucruri pe care nu ni le putem imagina astăzi. Ceea ce este esenţial este ca noi să avem datele – adică cineva sau ceva să se asigure că citeşte ce avem noi în organism şi nu lasă să se dezvolte ceva ce nu este în regulă în interiorul organismului.”

    Când vor reuşi însă să realizeze aceste obiective?

    „Eu estimez că serviciile de prevenţie full body scan le vom începe peste doi ani. Vrem să avem totul într-un singur loc, să ştii că mergi o dată pe an la un control complex, într-o singură zi.”

    Ţinând cont de specificul industriei şi de necesarul de timp pentru a construi – şi la propriu, şi la figurat, în acest domeniu, Vlad Ardeleanu crede că „Voi sta cel puţin cinci ani în acest domeniu – ce se făcea în domeniul supermarketurilor în cinci ani, aici se va face în opt ani – aşadar cam acesta este orizontul de timp pe care l-am pus deoparte, între cinci şi opt ani pentru rezultate palpabile în zona aceasta”.

    Ce urmează după Medima Health?

    „Nu va mai fi un alt proiect după Medima Health în care eu să fiu CEO-ul – aceasta este o predicţie – probabil voi face altceva din viaţa mea după asta. Un proiect de viitor la care mă gândesc destul de serios este să fac un Podcast – un videopodcast. Plec de la ideea că în viaţa mea, de la 25 de ani, până acum, la 45, am muncit la viteză maximă pentru a construi business. Asta mi-a plăcut şi îmi face plăcere să fac şi acum. Dar mai fac asta 8-10 ani de zile maximum, este suficient timp din viaţa mea dedicat pentru a construi business – apoi îmi doresc să fac complet altceva.” De-a lungul timpului, Vlad Ardeleanu a realizat că ceea ce îi face placere să facă este să stea de vorbă cu oameni inteligenţi, de unde ideea dezvoltării unui proiect în acest sens. „Îmi doresc să am conversaţii pe teme care nu sunt triviale – nu sunt teme de cancan – ci teme care au un substrat mai profund, mai ştiinţific, inovator, chiar filosofic – Ce este conştiinţa omului? Cum funcţionează mintea omului? Este un proiect pe care ştiu că îl voi face.”

    Povesteşte şi că s-a întâlnit recent cu un prieten de la facultate cu care nu se întâlnise de 15 ani, care i-a spus – uite, eu ţin minte ce ţi-ai propus şi ai bifat tot, astfel că crede că este ceva în subconştientul său care îşi programează anumite etape din viaţă. Poate datorită şahului pe care l-a practicat atât de mult timp.

    „Mi-am dat seama că în frugalitatea mediului de afaceri eu sunt tot timpul pe fugă, tot timpul cu cifre, tot timpul să negociez ceva, este un modus vivendi care îţi aduce satisfacţii. O companie şi mare, şi mică, se conduce cam la fel – registrul este cam acelaşi, dar detaliile diferă. Poate aş face şi alte lucruri în viaţa aceasta, nu doar lucrurile care ţin de executiv într-un business. Or întâlnirile, conversaţiile cu oameni inteligenţi în tihnă sunt parte din lucrurile pe care mi-ar plăcea să le fac. Eu sufăr că din cauza faptului că nu am timp nu reuşesc să construiesc relaţii cu oameni care au informaţii şi din alte domenii. Nu am timpul fizic să îmi construiesc astfel de relaţii, de conversaţii, atunci asta sunt sigur că voi face la un moment dat fără să am un obiectiv de a scoate la un moment dat profit, un randament sau orice altă formă materială dintr-un astfel de proiect. Este un proiect care să mă facă şi pe mine mai puţin ignorant faţă de realitatea care mă înconjoară, dar care să şi dea ceva societăţii, lucruri valoroase oamenilor care sunt interesaţi de ele.”

     

    Carte de vizită

    Originar din Timişoara, Vlad Ardeleanu a urmat liceul „Grigore Moisil“ şi a absolvit Facultatea de Economie din cadrul Universităţii de Vest, în 1998. Imediat după absolvire, s-a angajat la Ministerul de Finanţe, ca Inspector Fiscal.

    A renunţat însă la munca în minister după ce a aflat de intenţia lui Florentin Banu (care anterior vânduse către Nestlé brandul de napolitane Joe) de a construi un lanţ de supermarketuri. A făcut echipă cu acesta şi au dezvoltat împreună lanţul de supermarketuri Artima. Afacerea a început în 2000, a crescut rapid, iar în 2005 a fost cumpărată de fondul de investiţii Enterprise Investors şi, doi ani mai târziu, a fost vândută către Carrefour.

    Ulterior, Vlad Ardeleanu a decis să schimbe domeniul în care activa, din dorinţa de a-şi dezvolta o carieră internaţională, şi a preluat rolul de director general al firmei Ozone Laboratories din Polonia, parte a grupului A&D Pharma.

    S-a întors apoi la Carrefour, mai întâi ca director general al diviziei Carrefour Property (2009-2011), iar apoi ca director comercial şi de retail, funcţie pe care a ocupat-o până în septembrie 2015, când a intrat în domeniul jocurilor de noroc. A deţinut iniţial rolul de General Manager al BetArena, parte a grupului Superbet Holding România, de unde a evoluat în rolul de general manager al Superbet Holding România, cea mai mare companie de pariuri sportive de pe piaţa locală.

  • Cum poţi dezvolta un brand în medicină sub conceptul „think big”?

    PUBLI-INTERVIU

    În plină perioadă de expansiune pentru businessul românesc, în urmă cu 26 de ani, apărea pe piaţă brandul MedLife, de la o idee a unui medic – Mihaela Cristescu, dusă mai departe de cei doi fii ai săi – Mihai şi Nicolae Marcu. Astăzi, MedLife este liderul pieţei private de sănătate şi a atins în ultimii ani ţintă după ţintă – achiziţii, listarea pe bursă, ieşirea în afara graniţelor ţării. Cu ce mai vine nou operatorul privat şi cum se poate menţine lider pe o piaţă dinamică?

    MedLife, brandul creat de antreprenoarea Mihaela Cristescu, de profesie medic, şi preluat mai departe de cei doi fii ai săi, a urcat treaptă cu treapă în piaţa privată de sănătate, până în vârful clasamentului, dominând industria în care activează în ultimii ani. Care a fost reţeta? Încrederea oferită pacienţilor şi investitorilor şi ambiţia de a ţine pasul cu dezvoltarea tehnologică, de a stabili obiective pe termen lung. O spune chiar Mihai Marcu, preşedintele MedLife, care din 2004 a preluat cârma companiei şi a dus-o la aproape un sfert de miliard de euro. „Am trudit pentru fiecare milion de euro în plus pe care l-am adăugat. Când am venit în MedLife, la începutul lui 2004, compania terminase cu un milion şi jumătate de dolari cifră de afaceri şi anul acesta terminăm cu 250 de milioane de euro aproximativ. Eu sunt un om ambiţios şi cred în „think big”. Nu mă îndoiesc că MedLife va ajunge la jumătate de miliard de euro în nişte ani. Eram numărul 17 în Bucureşti la început şi cred că pe ţară eram după locul 50. Mi-a fost greu la început, deşi provin din familie de medici, e foarte greu să conduci medici”, a povestit Mihai Marcu. Absolvent al facultăţii de matematică, dar cu experienţă în management şi în sistemul bancar, Mihai Marcu a înţeles rapid că pentru a crea un business în domeniul medical este nevoie de oameni alături. Astfel, în achiziţiile sale, MedLife păstrează la conducere şi managerii companiilor pe care le preia, antreprenori care au ajuns chiar în top zece firme private din domeniul sănătăţii. „MedLife este o firmă românească, cu capital românesc, înfiinţată de mici antreprenori români care au construit de la zero până astăzi. Noi am crescut pentru că am ştiut sa aliem acest conglomerat de firme. MedLife are în grup peste 35 de firme, vorbim despre un conglomerat de firme, despre un număr de peste 50 de antreprenori români, majoritatea medici, care au pornit câte o firmă în România. Unul dintre ei este mama. A început cu medici care îşi doreau să facă mai mult decât să meargă la job”, mai spune Mihai Marcu.

    Mai poate fi replicat modelul MedLife astăzi? Da, dar este mult mai costisitor, explică preşedintele MedLife. Pentru a intra pe piaţă deja formată şi extrem de competitivă, cum este industria privată de sănătate, un operator trebuie să aştepte zece ani pentru a intra în top trei şi să pună la bătaie investiţii uriaşe. Dincolo de investiţii, important este şi brandul companiei. „Medicina este formată din medici şi cred că brandul cel mai puternic este dat de numele oamenilor vindecaţi. Calitatea medicilor noştri, a asistentelor noastre ne pot aduce pe locul întâi sau ne pot trimite pe doi”, mai precizează Mihai Marcu. Iar brandul MedLife a fost supus în 2019 la un test chiar de investitorii săi, prin ieşirea în afara graniţelor, marcând o premieră atât pentru piaţa privată de sănătate, cât şi pentru businessul românesc în general. În perioada următoare urmează noi ieşiri, cu paşi mici, nu mişcări de amploare, pe piaţa internaţională, astfel că în drumul către Belgrad, Budapesta, Sofia sau Chişinău este posibil ca în următorii ani să apară şi sigla MedLife. „Nu va fi o mişcare de anvergură prin care MedLife îşi propune de mâine să schimbe centrul de greutate. Va rămâne în România, dar cred că MedLife, la anvergura pe care o are, merită să încerce să iasă în afara ţării cu paşi mici, dar repezi dacă lucrurile avansează”, a mai spus Mihai Marcu.

     

    Cele mai importante momente din istoria MedLife

    Şeful MedLife a enumerate momentele care au schimbat sau au accelerat dezvoltarea companiei pe care o conduce, pornind de la fondarea businessului, în urmă cu 26 de ani. Ulterior, la momentul schimbării de management, când mama sa i-a predat mai departe afacerea a fost un alt punct de cotitură, alături de intrarea în acţionariat a IFC – divizia de consultanţă şi investiţii a Băncii Mondiale.  „În 2005 am construit primul spital cel mai mare din ţară am schimbat politicile de management şi în acel moment am început să ne uităm la dezvoltarea companiei, la «think big»”, a mai spus Marcu. Alte momente importante pentru MedLife au fost intrarea în acţionariat a SGAM Eastern Europe, fondul privat de investiţii al Societe Generale Asset Management, subsidiara a Grupului Societe Generale, punct în care compania românească a început să apese puternic pedala achiziţiilor. Listarea la Bursa de Valori Bucureşti a fost un alt moment crucial în dezvoltarea companiei, comparat de şeful MedLife cu investiţia în trei spitale în acelaşi timp ca nivel de curaj.

    Iar în 2019, ieşirea pe piaţa din Ungaria şi stabilirea unei premiere prin acest eveniment a dat o nouă dimensiune businessului MedLife, printre cei mai mari operatori medicali din regiunea Europei Centrale şi de Est.

     

    Miza investiţiilor în inovaţie

    Medicina s-a schimbat permanent în ultimii ani şi au apărut tehnologii din ce în ce mai avansate pentru a uşura munca medicului şi afecţiunile pacientului. Cheia pentru a se păstra mereu în trend cu noile evoluţii ale domeniului medical în cadrul MedLife a fost privirea spre viitorul pacient şi nevoile sale, în funcţie de evoluţia afecţiunilor sau a metodelor de tratament. „În 2006 am investit în genetică, lucru care acum ne ajută să facem studiile acestea cu virusul, iar mama, care are acum 79 de ani, când am spus de genetică m-a susţinut să o dezvolt. Acela este viitorul, trebuie să vezi ce vrei să faci, cum vrei să arate şi ce curaj ai. Nu trebuie să te uiţi la ce este astăzi. Care sunt bolile care vor apărea peste cinci ani? Cum va arăta aparatul care îl scanează pe acel om?”, a mai spus Mihai Marcu.

    Preşedintele  MedLife spune că pandemia de COVID-19 a prins compania pregătită, implementând rapid sistem de self check-in şi check-out, serviciul de selfpament. Iar investiţiile în pandemie au mers şi spre achiziţii de platforme online, în contextul în care timp de două luni, în starea de urgenţă, doar cazurile grave au primit îngrijiri medicale în spitale.

    „MedLife are 20.000 de pacienţi pe zi, au fost investiţii făcute şi construite proactiv. MedLife deţine datele medicale ale 5,5 milioane de oameni din ultimi 15-20 de ani. Avem 690.000 de abonaţi acum, construim un model informatic şi deja avem primele rezultate serioase prin care le spunem companiilor care sunt angajaţii care au riscuri mai mari să facă diabet, boli cardiovasculare şi boli pulmonare, care sunt sensibile la aceste infectări cu coronavirus”, a mai explicat şeful MedLife.

    Cum arată fişa postului unui preşedinte de companie medicală

    Atenţia constantă la tot ce apare nou este ghidul preşedintelui MedLife pentru a duce mai departe compania. „Companiile care nu se vor digitaliza, nu vor investi în tehnologie şi robotizare nu vor putea face faţă. Trebuie să vedem cum arată pacientul anului 2025, restul sunt poveşti dacă noi nu ne adaptăm la acel pacient. Acesta este jobul meu. Dacă jumătate din timpul meu nu este preocupat pentru  robotizare şi gândire strategică pe marginea viitorului pacient, atunci discuţiile sunt redundante”, a explicat Marcu.

     

    Admiraţia pentru generaţia următoare

    Preşedintele MedLife vede un potenţial foarte mare în antreprenorii români de 25-30 de ani, dar crede totodată că este responsabilitatea antreprenorilor cu experienţă să seteze exemple de urmat. Iar pandemia de COVID-19 a dovedit încă o dată că este nevoie urgentă de antreprenori curajoşi şi dornici de investiţii. „Am trecut prin acest „al treilea război mondial”, pentru că aşa îi spun eu pandemiei, în care graniţele s-au închis fizic. A trebuit cu măştile noastre, cu substanţele de curăţare, cu medicii noştri să ne descurcăm. Cine va termina „războiul” cu bine va atrage şi banii de investiţii, acolo lumea consumă şi acolo vin oamenii în concediu, la concerte, îşi trimit copiii la facultate. Cred că e un moment extrem de important, care ar putea să fie o rampă de lansare mai ales pentru antreprenorii tineri, care simt că pot”, mai spune Mihai Marcu.

    Ce urmează? Deşi pandemia de COVID-19 a mai temperat din apetitul pentru achiziţii al MedLife, compania continuă să anunţe noi investiţii şi a anunţat că va dezvolta proiectul MedLife Medical Park, care va avea la final 1.000 paturi şi va ocupa opt clădiri în sistem pavilionar în nordul Capitalei. „MedPark va fi unitatea care poate să deservească şi cazurile grave pentru toată ţara. MedLife are 12 spitale, a ajuns la dimensiunea, anvergura şi cunoştinţele pentru a face ceva de top. Este un proiect de trei patru ani, dar va depinde mult şi de pandemie. Cred că medicina de vârf nu se face în pandemie, pacienţii cu boli grave cronice, care au nevoie de intervenţii extrem de complicate, sunt cei mai loviţi”, a mai explicat Mihai Marcu.

     

    Cercetarea, piesa de rezistenţă pentru o companie medicală

    Criza sanitară care a afectat întreaga lume a adus în prim-plan pentru pacienţi propria lor sănătate, iar concepte precum wellness, nutriţie, sport au început să prindă contur în mintea oamenilor. Cercetarea în domeniul sănătăţii este o piesă care nu trebuie să lipsească din puzzle-ul oricărei companii medicale, crede Mihai Marcu.

    „Nu cred că o companie care vrea să ajungă la jumătate de miliard de euro cifră de afaceri în nişte ani poate să nu aibă departament de cercetare pentru că nu va face faţă, lumea se mişcă extraordinar de repede. Oamenii au învăţat că sănătatea lor este principalul aliat când vine o boală fără leac”, a mai spus şeful MedLife.

    Iar compania a realizat în pandemie mai multe studii, de la gradul de imu­nizare, la anticorpi şi secvenţierea noului virus. Costul acestor invetiţii a fost de peste jumătate de milion de euro.

    MedLife are 7.500 de angajaţi şi colaboratori, dintre care aproape jumătate sunt medici. Sub brandul companiei funcţionează clinici, spitale, laboratoare, cabinete dentare, de imagistică, farmacii, distribuţie, zona corporate. Compania are 12 spitale, 50 de clinici, şapte laboratoare COVID, 32 de laboratoare de analize, patru maternităţi, bancă de celule stem. Zilnic, 30.000 de analize sunt procesate în cadrul companiei, iar 5,5 milioane de pacienţi unici trec anual pragul reţelei MedLife.

  • Cristina Roşca, ZF: Ministrul Sănătăţii ar trebui să identifice soluţii, nu probleme ale sistemului medical românesc. Ştim şi noi că testăm sub capacitate, problema e cum facem să schimbăm asta

    Astăzi, Grupul de Comunicare Strategică a anunţat 2.900 de noi cazuri de Covid-19 şi 90 de morţi. Numărul total de teste abia a sărit de 30.000 şi asta în contextul în care 24.726 sunt RT-PCR (15.905 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 8.821 la cerere) şi 6.568 sunt teste rapide antigen.

    La o primă privire, România stă tare bine pe harta Europei unde marile puteri occidentale închid graniţe şi impun restricţii pe bandă rulantă pentru a ţine în frâu numărul de îmbolnăviri. România dă startul petrecerii – este campioană la vaccinare (sau oricum pe primele locuri în Europa) şi pare că a găsit soluţia pentru a ţine pandemia în frâu fără să impună un al doilea (sau chiar al treilea) lockdown.

    La o privire mai atentă însă, cifrele arată un alt tablou. Numărul de decese nu scade proporţional cu numărul de cazuri. În continuare aproape 100 de oameni mor zilnic de Covid-19. Astăzi sunt 90 de decese la 2.900 de cazuri, ceea ce indică o rată mai mare a mortalităţii decât în lunile anteriore. Sau poate indică şi faptul că numărul de bolnavi e mult mai mare de fapt, doar că ei nu ajung să fie testaţi.

    România a testat ieri doar 30.000 de oameni deşi au fost aprobate spre folosinţă şi testele rapide antigen, nu doar cele PCR. În perioada de „glorie” cu peste 10.000 de noi îmbolnăviri pe zi, doar testele PCR săreau de 35.000 ba chiar se apropiau de 40.000.

    Ministrul Sănătăţii spunea ieri că România testează sub capacitatea ei. Asta vedem şi noi cu ochiul liber. Problema este ce facem să schimbăm asta.

    O analiză a Bloomberg care lua în calcul mai mulţi indicatori privind modul în care ţările s-au descurcat în pandemie plasează România pe locul 41 din 53 de ţări analizate. România are una dintre cele mai mari rate ale mortalităţii în ultima lună (când teoretic ca număr de cazuri a stat bine), situându-se pe poziţia a 12-a în lume într-un clasament condus de Mexic. Şi, culmea, nici în ceea ce priveşte numărul de teste pozitive din total (%) nu e printre cele mai bine poziţionate în lupta cu pandemia, ba din contră.

    Cu 13,4% (rată de pozitivare) în medie în ultima lună, analiza Bloomberg plasează România pe locul 13 în lume. Acesta este un indicator ce arată că o dublare a numărului de teste – până la capacitatea maximă de testare a României – ar putea face ca tabloul îmbolnăvirilor să arate cu totul altfel.

    De ce nu testează România mai mult? Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, semnalează că e o problemă, dar nu vine nici cu un răspuns – motivul din spatele acestei situaţii – şi nici cu o soluţie.

    El vine cu „investigaţii” şi controale. Tot despre controale vorbeşte şi când aminteşte despre sistemul de vaccinare la care România stă foarte bine, dacă e să comparăm ponderea din populaţie imunizată cu cel puţin o doză (3%, conform platforrmei World in Data). Dar România riscă să rămână fără doze pentru cei care s-au înscris deja – în platformă sau altfel -, mai ales că Ministrul Sănătăţii spune că 30% dintre persoanele vaccinate nu apar înscrise şi în platforma de programare, ele fiind trecute „pe hârtie“ în momentul imunizării, în registrul naţional de vaccinare.

    La doar o zi după ce a făcut această afirmaţie primul vinovat a fost şi găsit şi amendat. Peste 550 de persoane eligibile pentru etapa a III-a a campaniei de vaccinare s-au vaccinat la Spitalul din Rădăuţi în perioada 15-23 ianuarie. Medicul coordonator al centrului de vaccinare a fost amendat cu 5.000 de lei.

    Cifrele oferite de Vlad Voiculescu – în prima sa conferinţă de presă de la preluarea mandatului (la mai bine de o lună de la preluarea funcţiei de Ministrul al Sănătăţii, perioadă în care el a fost mai activ pe reţele sociale) – nu spun însă câţi dintre cei vaccinaţi sunt din categoriile vulnerabile (pe fond de boală sau vârstă). Câţi au rămas pe dinafară?

    Astăzi pe platformă nu mai găseşti niciun loc. Iar în call center ţi se spune ce nu ştiu când se vor mai deschide poziţii noi. Chiar şi dacă vrei să cedezi locul cuiva mai în vârstă, nici asta nu se poate. Platforma nu are această opţiune. Dacă anulezi, locul tău se duce în eter, conform unei discuţii cu o operatoare din call-center. Nu poate beneficia nimeni de el. Sau cel puţin nimeni care vrea să se programeze online sau în call center. Aparent ce se întâmplă cu doza ştie doar personalul de la centrul de vaccinare. Ce se întâmplă cu dozele care se duc în eter?

    Asta e o altă întrebare la care Ministrul Sănătăţii ar trebui să ofere răspuns.

     

  • Vaccinuri făcute pe pile. 2 cazuri grave: vedete vaccinate şi doze ale bătrânilor, folosite de prietenii medicilor

    În Polonia şi SUA, medicii vaccinează şi pe pile. Unele vedete din Polonia au fost vaccinate înainte să le fie rândul. În SUA, dozele bătrânilor au fost folosite pe prietenii medicilor

    Şpaga şi pilele nu sunt doar obiceiuri româneşti. Unele vedete poloneze au avut prioritate chiar şi în faţa medicilor. În statul Tennessee, din SUA, oficialii din sănătate şi-au vaccinat prietenii în detrimentul bătrânilor.

    Autorităţile poloneze anchetează unităţile Universităţii de Medicină din Varşovia. Au fost confirmate bănuielile de redirecţionare a dozelor destinate medicilor. Premierul lor, Adam Niedzielski,  a ameninţat că vor fi consecinţe dacă au existat cu adevărat unii privilegiaţi. Potrivit oficialilor din sănătate, 18 vedete au fost vaccinate joi, fără să îşi respecte rândul.

    În SUA, unor sute de bătrânii din Tennessee li s-a spus să meargă acasă din cauza lipsei de stocuri.  După aceea oficialii din sănătate şi-au chemat prietenii şi rudele şi le-au administrat vaccinul. În faţa presei, spitalul s-a apărat că nu era la curent cu stocul exact. Nu este clar dacă printre cei vaccinaţi erau şi medici, aflaţi în prima linie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Medicii-parlamentari PSD au demisionat din funcţiile deţinute: Cercel, Rafila, Mihalcea

    Medicii care au ajuns parlamentari au demisionat, joi, din funcţiile deţinute, deoarece erau într-o stare de incompatibilitate.

    Primul care a anunţat această decizie a fost medicul Adrian Streinu Cercel, care a demisionat de la conducerea Institutului Naţional de Boli Infecţioase “Prof. Dr. Matei Balş”.

    El este acum senator al Partidului Social Democrat, fiind şi preşedinte al Comisiei pentru Sănătate Publică din Senat.

    În locul lui, la propunerea consiliului de administraţie, a fost numită interimar Maria Niţescu, medic primar specialitatea igienă alimentaţiei şi nutriţie, scrie stirileprotv.ro

    De asemenea, Alexandru Rafila a demisionat din funcţia de şef de laborator la Institutul Matei Balş, el fiind acum vicepreşedinte PSD al Camerei Deputaţilor.

    Şi Remus Mihalcea, managerul de la Spitalul Colentina din Bucureşti a demisionat după ce a ajuns deputat PSD. În locul său a fost numit interimar Victor Cauni.

  • Pandemia îngenunchează chiar şi Suedia, altă dată un model pentru Europa: Se conturează o criză a personalului medical din cauza presiunii enorme asupra spitalelor

    Stockholm, capitala Suediei, ia în considerare oprirea temporară a serviciilor medicale non-esenţiale pentru a debloca resursele necesare în gestionarea pandemiei şi a creşterii constante a numărului de cazuri de infectare Covid-19, potrivit Bloomberg.

    Propunerea, care ar urma să se aplice până la finalul lunii ianuarie, va fi discutată astăzi de autorităţi, a declarat Bjorn Eriksson, directorul Serviciilor Medicale şi de Sănătate pentru regiunea Stockholm.

    Redistribuirea personalului ar putea ajuta Suedia să depăşească momentul dificil în care se regăseşte din cauza pandemiei. Rata de ocupare în secţiile de ATI din regiunea era „de peste 100%”, luni, a subliniat Eriksson.

    Aproape toate spitalele regionale din Suedia se confruntă cu o criză a personalului medial, conform Swedish Radio.

    Spitalele universitare din toată ţara, cu excepţia Norrland University Hospital, nu mai au destui angajaţi disponibili pentru a oferi sprijin medical cazurilor grave de Covid-19, potrivit radioului.

    Suedia se confruntă cu un al doilea val al pandemiei mult mai dur decât estimau autorităţile. Premierul suedez Stefan Lofven a criticat eşecul autorităţilor responsabile cu sănătatea în ceea ce priveşte pregătirea pentru al doilea val.

    Săptămâna trecută, sistemul de sănătate din Stockholm a fost la un pas de a fi îngenuncheat, în contextul în care capacitatea ATI era ocupată în proporţie de 99%. De atunci, autorităţile locale au ridicat nivelul de alertă la a doua treaptă, din trei disponibile, ceea ce permite o redistribuire forţată a angajaţilor din sistemul medical pentru a adresa urgenţa sanitară.

    Marţi, Suedia a înregistrat 651 de cazuri per 100.000 de locuitori în ultimele 14 zile, în comparaţie cu un nivel de 527 în Danemarca şi 98 în Norvegia, potrivit datelor OMS.

  • Pandemia îngenunchează chiar şi Suedia, altă dată un model pentru Europa: Se conturează o criză a personalului medical din cauza presiunii enorme asupra spitalelor

    Stockholm, capitala Suediei, ia în considerare oprirea temporară a serviciilor medicale non-esenţiale pentru a debloca resursele necesare în gestionarea pandemiei şi a creşterii constante a numărului de cazuri de infectare Covid-19, potrivit Bloomberg.

    Propunerea, care ar urma să se aplice până la finalul lunii ianuarie, va fi discutată astăzi de autorităţi, a declarat Bjorn Eriksson, directorul Serviciilor Medicale şi de Sănătate pentru regiunea Stockholm.

    Redistribuirea personalului ar putea ajuta Suedia să depăşească momentul dificil în care se regăseşte din cauza pandemiei. Rata de ocupare în secţiile de ATI din regiunea era „de peste 100%”, luni, a subliniat Eriksson.

    Aproape toate spitalele regionale din Suedia se confruntă cu o criză a personalului medial, conform Swedish Radio.

    Spitalele universitare din toată ţara, cu excepţia Norrland University Hospital, nu mai au destui angajaţi disponibili pentru a oferi sprijin medical cazurilor grave de Covid-19, potrivit radioului.

    Suedia se confruntă cu un al doilea val al pandemiei mult mai dur decât estimau autorităţile. Premierul suedez Stefan Lofven a criticat eşecul autorităţilor responsabile cu sănătatea în ceea ce priveşte pregătirea pentru al doilea val.

    Săptămâna trecută, sistemul de sănătate din Stockholm a fost la un pas de a fi îngenuncheat, în contextul în care capacitatea ATI era ocupată în proporţie de 99%. De atunci, autorităţile locale au ridicat nivelul de alertă la a doua treaptă, din trei disponibile, ceea ce permite o redistribuire forţată a angajaţilor din sistemul medical pentru a adresa urgenţa sanitară.

    Marţi, Suedia a înregistrat 651 de cazuri per 100.000 de locuitori în ultimele 14 zile, în comparaţie cu un nivel de 527 în Danemarca şi 98 în Norvegia, potrivit datelor OMS.

  • Sistemul medical suedez este în prag de colaps. Angajaţii din spitale îşi dau demisia

    Angajaţii din sistemul sanitar din Suedia îşi dau demisia. Ţara rămâne fără personal medical care să trateze pacienţii cu Covid-19. Au ajuns la epuizare după un an de pandemie. Sunt suprasolicitaţi din cauza numărului mare de bolnavi internaţi şi spun că singura solţie de a avea timp liber e să demisioneze. În 13 din 21 de regiuni suedeze, demisiile din profesia de asistenţă medicală au crescut faţă de anul trecut la 500 pe lună.

    Chiar şi ţările cu sisteme universale de îngrijire a sănătăţii se luptă acum să ţină pasul cu criza Covid. Săptămâna asta, capacitatea de terapie intensivă din Stockholm a atins 99% şi a provocat panică în  oraş.  Au solicitat ajutor din exterior, însă chiar dacă numărul de paturi creşte, nu există personal suficient calificat să trateze bolnavii covid.

    BJORN ERIKSSON, director de sănătate Stockholm: În prezent, vedem o situaţie foarte gravă pentru serviciile medicale şi de sănătate şi avem nevoie de ajutor. Am fost afectaţi puternic de acest virus mortal, COVID-19, de la începutul acestui an. S-a dovedit să fie neregulat şi necruţător. S-a răspândit peste tot în societate şi ne afectează persoanele în vârstă şi cele fragile, cu boli care stau la baza cel mai greu. 

    Primarul din Stockholm spune că situaţia este extrem de tensionată. A cerut personal suplimentar de la forţele armate suedeze, dar nu este clar dacă armata are resursele necesare pentru a ajuta. Între timp o sută de angajaţi de la un spital de copii ar fi fost redistribuiţi în unităţile de terapie intensivă. Nici asta nu pare să fie o soluţie pentru că pacienţii copii vor trebui să aştepte pentru o intevenţie.

    Sineva Ribeiro, preşedinta Asociaţiei Suedeze a Profesioniştilor din Sănătate: Nu avem personalul care să o facă. Vedem rate ridicate de boală, simptome de epuizare şi membri care au fost infectaţi. Într-un mediu de lucru în care eşti atât de obosit, riscul de greşeli creşte. Şi aceste greşeli pot duce la moartea pacienţilor.

    Suedia este una dintre puţinele ţări care a evitat blocarea de la începutul pandemiei. Acum le cere ajutor ţărilor vecine. Finlanda a declarat că este gata să ajute prin eliberarea spaţiului pentru pacienţii suedezi cu terapie intensivă. Cel mai mare record de infectări în Suedia a fost înregistrat pe 8 decembrie cu 18 820 de cazuri covid-19.

     

     

     

  • Ghid: Cum să-ţi schimbi permisul auto dacă ţi-a expirat

    În conformitate cu legea nr. 49/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice schimbarea permisului se va face fără reexaminare, dar cu o fisă medicală obţinută de la un centru medical autorizat.

    Art. 6, alin. (15)  stipulează că fişa medical se obţine de la instituţii medicale autorizate – unităţile sanitare specializate, cu personal calificat şi dotare corespunzătoare pentru examinarea medicală a candidaţilor la obţinerea permisului de conducere şi a conducătorilor de autovehicul.

    Pentru elibararea unui permis de conducere românesc cu o nouă valabilitate administrativă, conform Direcţiei de Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Autovehiculelor sunt necesare:

    1) Cererea solicitantului care se obţine şi se completează în format electronic la ghişeu (împreună cu declaraţia de furt/pierdere, după caz);

    2) Actul de identitate al solicitantului, original şi copie;

    3) Dovada de plată a contravalorii permisului de conducere – 89 lei (pentru modalităţile de plată consultaţi secţiunea taxe şi tarife).

    4) Permisul de conducere în original;

    5) Documentul emis de o unitate medicală autorizată din care rezultă că titularul este apt din punct de vedere medial să conducă autovehicule din categoria pentru care solicită eliberarea permisului de conducere (fişa medicală).

    Lista unitaţilor autorizate este disponibilă pe site-ul Ministerului Sănătăţii (www.ms.ro).

     

     

  • Decoraţii pentru mai mulţi medici implicaţi în lupta împotriva COVID-19

    Cu prilejul Zilei Naţionale a României, preşedintele Klaus Iohannis a semnat o serie de decrete de decorare.

    Preşedintele a conferit Ordinul „Meritul Sanitar” în grad de Cavaler Institutului Naţional de Sănătate Publică dr. Anghel Maria Nina (Moineşti), dr. Băloi Adelina (Timişoara), dr. Bărbat Marius-Teodor (Cluj-Napoca), dr. Botea Dragoş Florin (Oradea), as. med. pr. Casoni Maria-Elena (Târgu-Mureş), dr. Dacz Monika Erika (Oradea), dr. Florea Marc (Oradea), dr. Georgescu Corina Maria (Timişoara), dr. Gherman Ada Sonia (Cluj-Napoca), dr. Grigoraş Ioana (Iaşi), dr. Henţia Ciprian Adrian (Timişoara), dr. Lupse Mihaela Sorina (Cluj-Napoca), dr. Pascal Ema-Raluca (Reşiţa), as. med. pr. Pop Alexandra-Angela (Oradea), dr. Sandu Monica Andreea (Bucureşti) şi dr. Suciu Alin Aurel Raul (Oradea).

    Totodată, şeful statului a conferit Medalia „Meritul Sanitar” clasa a III-a as. med. Bordianu Gabriela-Ioana (Bacău).

    „De asemenea, în semn de recunoştinţă pentru calitatea procesului educaţional şi a excelenţei academice, pentru efortul important depus în contextul măsurilor de combatere a pandemiei COVID-19, preşedintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul „Meritul Sanitar” în grad de Cavaler Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi, Universităţii de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” din Timişoara, Universităţii de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureş şi Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova.